12,214 matches
-
și culoare. Versiunea lui e mai literară și chiar mai exactă decât cea făcută de Al. Pelimon, douăzeci de ani mai tarziu. Utilizând un intermediar bilingv, în franceză și în greacă, apărut la Viena în 1782, B. da, în 1834, Filosoful indian, după The Oeconomy of Humany Life a lordului Chesterfield. Lucrarea cuprindea numeroase noțiuni și idei de esență iluminista; în același timp, căutarea credinței, reculegerea și meditația pe care era axată au pregătit atmosferă necesară receptării preromantismului și romantismului. Traduceri
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
credinței, reculegerea și meditația pe care era axată au pregătit atmosferă necesară receptării preromantismului și romantismului. Traduceri: Dim. Dârvari, Culegere de înțelepciune, București, 1827; N. Scufos, Manual de patriotizm, Iași, 1829; Bernardin de Saint-Pierre, Pavel și Virghinia, Iași, 1831; Chesterfield, Filosoful indian sau Chipul de a trăi cineva fericit în soțietate, Iași, 1834. Repere bibliografice: Duțu, Explorări, 98-100; Cornea, Originile, 98, 237, 450; Duțu, Cărțile, 41-45; Dicț. lit. 1900, 137-138; Gh. Sibechi, Coordonate biografice: Iancu Buznea, ALIL, seria B, ț. XXX-XXXI
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
stilului de viață tradițional. Gândirea lui B., în antiistoricitatea sa stăruitoare (interesul pentru tiparele inconștiente, nemodificabile prin evoluția societății), atenția acordată miturilor, practicilor magice, permanențelor ancestrale (eresurilor) se fac ecoul acestor aprehensiuni față de efectele civilizației. Existența umană rurală devine pentru filosof cu totul altceva decât cea urbană. Ontologizând asemenea diferențe, el ajunge să considere până și „preistoria” nu o vârstă a omenirii, ci o modalitate continuă de a trăi în afara timpului măsurat și trecător. Gustul primitivității „naive”, „aurorale”, plăsmuitoare de „basme
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
mai îndrăzneață tentativă efectuată într-un domeniu care a preocupat la noi, aproape obsesiv, reflecția intelectuală, decenii întregi. Chiar dacă unele considerații sunt contestabile, prin natura lor pur speculativă, nesprijinită pe o anchetă științifică solidă, și stârnind de aceea critici, remarcile filosofului surprind adesea particularități reale și le situează într-o perspectivă net superioară tuturor aserțiunilor precedente de acest ordin. Morfologul culturii semnalează o reprezentare spațială „ondulată”, o predispoziție de „retragere din istorie”, o împăcare cu destinul, văzut ca succesiune a unor
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin limitare. Omul e ființa deținătoare a celor mai multe asemenea
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și să se autonege prin limitare. Omul e ființa deținătoare a celor mai multe asemenea particule sacre, iar cele absente instituie „cenzura transcendentă”, care îl împiedică să atingă cunoașterea absolută și - așa cum tinde - să ia locul Marelui Anonim, nume poetic dat de filosof divinității. Această aspirație grandioasă, osândită la veșnică neîmplinire, ar dărui omului măreția și tragismul lui. Sub latura metafizică, sistemul trădează curioase înrudiri cu doctrinele emanentiste și cabaliste despre creatorul universului. De asemenea, reflectă o rivalitate freudiană între fiu și tată
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
B. practică în aceste versuri un „traumhafter Vitalismus”, stăpânit de misterioase predestinări atavice, o lirică onirică foarte originală, modernă, expresionistă ca factură, dar comunicând prin viziune și atmosferă cu o arhaitate absolută. Poetul își asumă existențial consecințele ipotezei speculative a filosofului. Dacă viața nu poate ieși niciodată din niște „izvoade” inițiale și participă necontenit la un „joc al întoarcerii”, toate zbaterile individuale rămân fără rost. Dezolarea invadează astfel vitalismul oniric, imprimându-i oboseala nesfârșitelor întrupări. Descurajarea și chiar refuzul de a
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
articolul intitulat Civilizația antică, Th. Simenschy utilizează o subtilă alegorie de tip platonic. Șt. Bezdechi scrie despre Raportul dintre cuvânt și idee la Platon, G. Guțu despre Ideile metafizice ale moralei lui Seneca, iar N. Jingoiu despre Creștinismul lui Seneca filosoful. Toma I. Vasilescu argumentează o interesantă ipoteză referitoare la originea conceptului „genius” la romani, iar N.I. Ștefănescu discută Originea versului alexandrin. Se inserează traduceri din poezia lui Horațiu, Ovidiu, Properțius, Bion, semnate de Const. I. Niculescu, D. Ganea, N. I. Ștefănescu
CAMENAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286050_a_287379]
-
Șt. Aug. Doinaș, N. Manolescu, Valeriu Râpeanu, Radu Tudoran, M. Beniuc, Gr. Moisil), mese rotunde ca, de exemplu, M. Eminescu și conștiința românească, la care participă Șerban Cioculescu, Al. Dima, C. Noica, Sergiu Al-George, Al. Piru, Ion Biberi, sau Blaga filosof, cu participarea lui Al. Tănase și A. Boboc. Sumarele revistei pe anii 1968 - 1982 au o tematică variată, începând cu literatura română - poezie, proză, teorie, critică și istorie literară, etnografie și folclor, continuând cu traduceri din literatura universală, până la probleme
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
dictator - un stăpân și curtea sa. Acest model funcționează și a funcționat tot timpul. Vladimir Tismăneanu: Asta ne apropie de Rusia. Mircea Mihăieș: Sigur, suntem o națiune pravoslavnică. Vladimir Tismăneanu: Simon Sebag Montefiore, care vine dintr-o faimoasă familie de filosofi sefarzi englezi, a scris recent o carte despre care toată lumea spune că e extraordinară. Se cheamă Stalin: The Court of the Red Tsar. Nu credeam că mai pot citi o carte despre cercul intim al lui Stalin din care să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se zice de câteva ori că ești pe drumul spre o economie de piață funcțională și nu te afli În situația respectivă... Mircea Mihăieș: ...ai nota 5, În nici un caz 10! Vladimir Tismăneanu: Un vechi proverb indian, care Îi plăcea filosofului hegeliano-marxist György Lukács, spune că atunci când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget. E foarte clar despre ce este vorba. E o afirmație existențială. În logica tradițională - nu În cea dialectică, unde există și a, și non-a, ci
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
reciprocă: Milošević a permis supraviețuirea structurilor În numele a ceea ce În Iugoslavia s-a chemat revoluția antibirocratică. Aceasta a atras de partea lui Milošević figuri importante ale disidenței antititoiste, inclusiv un vechi și bun prieten al meu, devenit ideologul Partidului Socialist - filosoful Mihailo Marković. Mircea Mihăieș: Ce evoluție! Vladimir Tismăneanu: El rămâne convins că Milošević a fost o figură importantă a socialismului internațional. Mircea Mihăieș: Marković a fost o personalitate proeminentă a grupului „Praxis”. Vladimir Tismăneanu: El a fost singurul care a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este câtuși de puțin paradoxal, În condițiile În care se spune că există o atitudine visceral antiamericană În rândul musulmanilor din Întreaga lume. Recent, la National Endowment for Democracy, unde sunt În momentul de față bursier, a vorbit un distins filosof politic și analist din Bulgaria, Ivan Krastev. Acesta conduce un proiect de colaborarecu Universitatea Central-Europeană și NYU, respectiv, Institutul Remarque de studii europene, condus de Tony Judt, și spunea că, potrivit unui sondaj făcut după 2001, locul În care antiamericanismul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
social-democrației occidentale. Nu am nici o Îndoială că, dacă trăia mai mult, Constantin Dobrogeanu-Gherea ar fi fost un antibolșevic convins. Unul dintre fiii săi, Alexandru, a devenit bolșevic și avea să fie asasinat la Moscova, altul a fost celebrul Ionel Gherea, filosof, pianist, iar fata lui s-a căsătorit cu Paul Zarifopol. Iată În ce direcții au mers. Ziua a treiatc "Ziua a treia" Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
număr printre cei care susțin că există dezbateri În spațiul public occidental. Sunt și unii care spun că acest spațiu este complet Închis. Iau de pildă cazul lui Slavoj Žižek, ca să mă refer la un caz cu adevărat important. Celebrul filosof sloven consideră că trăim Într-o lume a interdicției gândirii, că liberalismul și-a pus călcâiul de oțel asupra creierelor noastre, că nu mai avem nici un orizont al transcendenței istorice și că singurul lucru care ne-a rămas este să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
prefață de Sorin Antohi, cartea unuia dintre principalii purtători de cuvânt, John Gray, Cele două fețe ale liberalismului. Un alt cunoscut comunitarian, care a jucat un rol important În timpul administrației Clinton, este colegul meu de la Universitatea Maryland, William Galston. Cunoscut filosof politic, el este una dintre figurile importante ale acestei direcții care vrea să reclădească spiritul comunitar, bazat pe solidaritate. Pe vremuri am fi numit-o solidarism - nu organicism -, lucru care se Întâlnește la părinții fondatori ai sociologiei, precum Émile Durkheim
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
publici În activitatea politică reprezintă ceva pozitiv. Andrei Marga a fost, din câte Înțeleg eu, un foarte bun ministru al Învățământului, apoi de o eficiență excepțională ca rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Este o personalitate recunoscută pe plan internațional, filosof autentic și profund, deci are toate caracteristicile necesare. Ulterior, s-a observat că Andrei Marga nu s-a mutat la București; or, nu poți conduce partidul - cum spunea cineva - prin fax. Nu vreau să-l critic; după plecarea sa din
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În interior, prea puțin - atât cât am văzut eu. S-a Încercat, Însă cele mai multe dintre personalitățile politice nu sunt și intelectuali politici. Mircea Mihăieș: Nu e obligatoriu! Vladimir Tismăneanu: Nu, nici chiar În democrațiile avansate. Helmut Kohl nu era un filosof politic, Gerhard Schröder e departe de așa ceva, nici Bill Clinton nu era pe-aproape. Mi-e greu să cred că George W. Bush poate fi considerat un filosof politic. Dar În jurul lor sunt personalități cu formule intelectuale extrem de impresionante. O
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Tismăneanu: Nu, nici chiar În democrațiile avansate. Helmut Kohl nu era un filosof politic, Gerhard Schröder e departe de așa ceva, nici Bill Clinton nu era pe-aproape. Mi-e greu să cred că George W. Bush poate fi considerat un filosof politic. Dar În jurul lor sunt personalități cu formule intelectuale extrem de impresionante. O carte recent publicată, bestseller acum În Statele Unite, vorbește despre „grupul Vulcanilor”, cei care au făcut noua politică externă americană, Colin Powell, Condoleezza Rice, Paul Wolfowitz, Richard Armitage. Este
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o teză de doctorat de la Universitatea Maryland, un foarte prețuit istoric al Europei secolului XX răspundea unei critici aduse liberalismului ca sistem de proceduri democratice, nu ca doctrină. Un lucru pe care cred că ar trebui să se concentreze sociologii, filosofii politici, gânditorii interesați de fenomenul politic din România - nu trebuie să fie neapărat politologi, pot fi critici literari, esteticieni etc. - este fenomenul detectării centrelor de putere. Nu există unul singur, ci mai multe: unul se află În zona business-ului
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Occident contra Occident. Cum se știe, acesta, Împreună cu Bernard Koushner, Bernard-Henri Lévy (mai puțin)... Mircea Mihăieș: Mai nuanțat, nu mai puțin! Vladimir Tismăneanu: ... Alain Finkielkraut au fost clar În favoarea războiului din Irak. Mircea Mihăieș: E vorba de fapt de Noii Filosofi francezi, porniți dinspre stânga și ajunși la poziții rațional-democratice. Vladimir Tismăneanu: Răspunsul aparține acelui nepot al ideologului fundamentalismului islamizant, un personaj ce are În prezent deschideri simpatetice În lumea gauchismului - mai mult sau mai puțin de cafenea - al radicalilor șic
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
două sute de ani și o constituție neafectată În elementele esențiale În acești peste două sute de ani. Nu au fost scrise șapte constituții, simpla atingere a celei existente ar ridica enorme probleme Într-o țară construită pe principiul văzut de celebrul filosof german Jürgen Habermas ca fundamental pentru viitorul democrației liberale: substituirea naționalismului cu un patriotism constituțional, care se poate regăsi În puține țări. Am mai spus-o și o repet: În America, jurământul nu se face În raport cu anumite valori naționale americane
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Îmi amintesc că la deschiderea anului universitar din 1970 eram toți adunați În fața clădirii Ministerului de Comerț Exterior, la statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate. Ceaușescu a ținut un discurs Înflăcărat și a spus că nu avem nevoie de două filosofii - respectiv de două facultăți -, una de partid și alta de stat; În România există o singură filosofie, cea a marxism-leninismului. Ca atare, ideea era ca, treptat, aceasta să fie practicată, predată și instituționalizată exclusiv În cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”. S-a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
au scos unsprezece ediții după textul din 1794. Alături de acestea, circulau și multe copii manuscrise, de cele mai multe ori fragmentare. Narațiunea începe cu venirea în Macedonia a ultimului rege egiptean, Nehtinav, învins de Darie, împăratul perșilor. Aici, Nehtinav se îngrijește, împreună cu filosoful Aristotel, de educația lui Alexandru, moștenitorul regelui macedonean Filip. După moartea lui Filip, tânărul Alexandru urcă pe tron. În prima parte a cărții sunt povestite expedițiile lui Alexandru, dornic să cucerească lumea, în Solun, Antina, Râm, Țara Leșească, Eghipet, Persida
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
neînțeles numai prin unul din cele două fenomene originare, fiecare din acestea este de nedespărțit de spațiul terestru care l-a născut, dar și steril, câtă vreme celălalt nu a azvârlit paideuma mecanicistă ajunsă în stadiul de sămânță coaptă”. Cunoscutul filosof și istoric al culturii avea să elaboreze ideea dependenței de spațiu a culturii, precum și ideea organicității ei, prezentând astfel în imagini inteligibile pentru intelect ceea ce metafizica nu putea împărtăși direct conștiinței. Fără asemenea recuperări ale sufletului popoarelor arareori putem vedea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]