6,294 matches
-
în sovietism, nu mai există vreo căutare a societății "bune", ci un refuz total al societății existente. Acest refuz radical ia uneori o formă pacifică, comunități "hippies", alteori o formă violentă, pe care o cunoașteți bine. Libertatea politică și libertatea filozofică Ajung la ultimul punct, adică relația între libertatea politică și libertatea filozofică. Am definit până în prezent, pe parcursul acestui curs, libertatea doar ca acțiunea intenționată, acțiunea care comportă alegerea și care presupune posibilitatea pentru individ de a face sau de a
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
refuz total al societății existente. Acest refuz radical ia uneori o formă pacifică, comunități "hippies", alteori o formă violentă, pe care o cunoașteți bine. Libertatea politică și libertatea filozofică Ajung la ultimul punct, adică relația între libertatea politică și libertatea filozofică. Am definit până în prezent, pe parcursul acestui curs, libertatea doar ca acțiunea intenționată, acțiunea care comportă alegerea și care presupune posibilitatea pentru individ de a face sau de a nu face. Or, fără îndoială, filozofii dau un sens mai bogat și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
bogat și mai precis libertății. Montesquieu, cât despre el, spune că libertatea filozofului, este exercitarea voinței. Nu sunt sigur ca aceasta să fie definiția pe care toți filozofii ar fi dat-o, dar să spunem că există o mare tradiție filozofică conform căreia libertatea autentică este controlul rațiunii sau al voinței asupra pasiunilor. Libertatea prin excelență, ar fi gândirea reflexivă, demersul ghidat de o rațiune care domină pasiunile. Plecând de aici, anumiți filozofi ai libertății pot confunda mai mult sau mai
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
de rațiune, rațiunea care îi face să accepte cetățenia, adică ce îi face să accepte legile societății. În societate, omul, care ascultă de legi este dintr-un anumit punct de vedere deja un om liber, în sens politic și chiar filozofic: ascultă de el însuși, cel puțin în regimul democrat, și dă ce e mai bun din el însuși. El se realizează el însuși ca om liber ascultând de lege. Și dacă nu există coincidență între civism și moralitate, putem cel
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
egalitatea în libertate. Or, dacă ne gândim că societățile noastre nu reprezintă decât o mică parte din omenire, trebuie să recunoaștem că aceste probleme, care sunt încă ale noastre, aceste dezbateri care au încă, cred eu, o semnificație, aceste speculații filozofice care hrănesc încă reflecțiile noastre, toate acestea sunt totuși specific și poate îngust occidentale. Nu vreau să spun în nici într-un caz că pentru toate popoarele Africii sau Asiei nu contează problema egalității așa cum am discutat-o, sau problema
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
publicată în Bulletin de la Société française de philosophie, nr. 2, 1946, și în Raymond Aron, Penser la liberté, penser la démocratie, editată și pref. Nicolas Baverez, Gallimard, Paris, (col. "Quatro"), 2005, pp. 67-70. 6 Vezi cap. "Libertatea politică și libertatea filozofică" (nota trad.). 7 Vezi Carl Schmitt, La notion de politique. Théorie du partisan, trad. Marie-Louise Steinhauser, pref. Julien Freund, Calmann-Lévy, Paris, (col. "Liberté de l'esprit"), 1972, p. 117. 8 Vezi cartea recentă a lui Edwige Kacenelenbogen, Le nouvel idéal
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
natura umană în general; * propriile slăbiciuni și imperfecțiuni nu le produc complexe, deci nu încercă să falsifice sau să disimuleze imaginea lor; * sunt firești, spontani și naturali; * sunt democratici și nepărtinitori; * au umor, iar simțul umorului este mai intelectualizat, mai filozofic, orientat constructiv și nu distructiv; * sunt centrați pe problemă (nu pe ei înșiși), non-egocentrici; * au o filozofie asupra vieții și consideră că au o misiune în viață; * au o nevoie mai mare decât ceilalți de intimitate și solitudine; * sunt capabili
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la TV, cinema, citită într-o carte sau într-o revistă, ori intuită într-o situație oarecare. O altă formă a acestui complex se identifică atunci când omul se simte aruncat în lume, abandonat, pradă însingurării. Este construită atunci o concepție filozofică despre condiția omului în lume, concepție însoțită fie de frică, angoasă, în fața singurătății și dispariției, fie de agresivitate nebunească împotriva lui Dumnezeu, a umanității sau a "destinului". Forma supracompensată a complexului se exprimă printr-un "negativ" la starea inițială, persoana
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus deci un sens absurdului Însuși răspunzând printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
XVIII-XIX). Dintre periodicele mai importante apărute în primii ani ai deceniului 1870 s-ar mai fi cuvenit să fie menționate: Columna lui Traian (1870-1875), dirijată de B.P. Hasdeu; Tranzacțiuni literare și științifice (1872- 1873), în care apar studiile de orientare filozofică materialistă ale lui Ștefan C. Michăilescu; Poporul (1871-1876), săptămânal aflat sub conducerea lui N. Bassarabescu; bisăptămânalul Oltul (1873- 1874), dirijat de foarte junele Al. Macedonski; Revista științifică (de vulgarizare a știin țelor „naturale și fizice“, 1870-1882), redactată de P.S. Aurelian
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conductor de istorie, cel puțin aceasta este una dintre concluziile secolului romantic. S-a scris, În perioada modernă, o bună literatură naționalistă, o și mai bună literatură revoluționară sau măcar subversivă - iar subversiunea a fost motivația ei, preluată din gîndirea filozofică paradoxală, tot mai specializată și deci inaccesibilă În vremea din urmă. Literatura necomercială a mai păstrat ceva, În dezvoltarea ei, din scrierile „serioase”: conștiința propriei arhive, a propriei istoricități și deci raportarea permanentă, În diverse maniere, la propriul trecut. Este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În măsura În care gîndirea postmodernă este antiplatobiciană - a gîndirii franceze din anii post-war, consumată Însă În registru modernist pentru că anarhistă. Poate fi Închipuită Încercarea de a termina cu modernismul, i.e. metafizica, subiectul, rațiunea voluntară, din interior, dar nu sub forma unui troțkism filozofic. Conștient de nevoia de a denunța ierarhiile culturale În care am trăit și gîndit ca europeni aș spune dintotdeauna, Într-un gest disperat și smintit, a Încercat să le desființeze, apelînd, pentru a fi sigur de reușită, la discursul biologic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a deschis una dintre marile căi moderne de Înțelegere a postmodernismului ca discurs terminal ci, mai tîrziu, mai ales atunci cînd, Tel Quel-ul transformat În Infini, Sollers În vedetă literară și noii filozofi Încercînd să inventarieze iar ideile politice și filozofice după criterii etice, Noul Roman s-a văzut Înlocuit de un alt roman, mai vechi și mai nou totodată, pe care Jérôme Lindon, În disperare e cauză, l-a numit impasibil. Adică a existat și un optzcesim francez, diferit, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Înspre o scriitură impregnată de un ethos beckettian, a sfîrșitului, chiar dacă mult mai bogată polifonic, pînă aproape de glosolalie. Inițiativa lui Ruffel mi se pare În primul rînd importantă: aceea de a lega două tipuri e discurs: cel literar și cel filozofic, În primul rînd tematic. Tema este aceea a sfîrșitului, Într-o variantă Însă inedită: nu sfîrșit, ci deznodămînt. „Deznodămîntul, scrie el, nu e definitiv, ci mai degrabă fondator. Nici Început nici sfîrșit, limitat și tranzitoriu, el desfășoară o temporalitate complexă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
căror obiect sînt practicile „grijii de sine” așa cum reies ele din studiul unor texte din Antichitate. Cursul filozofului francez Începe cu analiza dictonului delfic gnothi seauton (cunoaște-te pe tine Însuți). Îndemnul nu are deloc sensul cunoscut În zilele noastre, filozofic și moral. El voia să spună doar atît: pentru că oracolul nu-ți poarte răspunde decît la o singură Întrebare, cunoaște-te pe tine Însuți ca să poți alege Întrebarea de al cărei răspuns ai cea mai mare nevoie. Nu e vorba
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tradus În românește În 1991 la editura Unu) este numită minimalistă din mai multe motive: autorul scrie romane scurte, cu o acțiune liniară, cu puține personaje. Ba mai mult, Sala de baie este un puzzle compus din fragmente, aidoma tratatelor filozofice din secolul al XVII-lea (Leibniz, Spinoza sau Pascal) , un roman de dragoste deconstruit, unde protagonistul Își petrece timpul privat În sala de baie, Într-un mod compulsiv, dintr-o indiferență care poate fi numită lehamite, dar apare mai degrabă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un comentariu la Marcus Aurelius. Dar să trecem. La limita superioară a pertinenței comentariului pe care-l citiți, s-ar putea spune că romanele lui Patrick Deville Încearcă să sugereze Într-un discurs literar o necesară repoziționare a unor concepte filozofice cu biografie redutabilă, ca realitatea sau timpul. și tocmai În privința celei din urmă categorii, propoziția aristotelică “despre astfel de lucruri [desfășurate În același timp, n.m.] se spune că sînt simultane În privința timpului” se regăsește răsturnată de către scena din romanul lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scade această probabilitate. Dacă introducem mulțumirea cu starea de sănătate în model, aceasta va avea o influență negativă dar influența vârstei dispare. Am preferat modelul care reflectă influența vârstei, fiind o variabilă obiectivă. Nici unul dintre indicatorii religiozității și ai orientării filozofice nu are o influență semnificativă asupra fericirii, fie că sunt introduși unul câte unul sau împreună. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Model de regresie logistică a fericirii Influență B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Evaluarea situației materiale + 0,69
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
0,55 Religiozitate: credința în Judecata de Apoi 0 0,18 0,15 1,52 1,00 0,22 0,83 Religiozitate: merge la biserică lunar 0 0,18 0,13 1,99 1,00 0,16 0,84 Orientare filozofică: cât de des vă gândiți la rostul vieții? 0 0,02 0,09 0,05 1,00 0,82 0,98 Sex masculin 0 -0,16 0,12 1,60 1,00 0,21 1,17 Vârstă -0,01 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că indicatorul de credință nu are un efect specific în ceea ce privește primele trei condiții defavorabile fericirii - dar, dimpotrivă, are un efect negativ semnificativ în ceea ce privește optimismul privind fericirea celor nereligioși. Am introdus în analiza acestei ultime variabile și un indicator al orientării filozofice a oamenilor - și anume, cât de des se gândesc la rostul vieții. Acesta este asociat cu credința și practica religioasă, dat fiind nivelul ridicat de afiliere religioasă în societatea românească. Totuși, orientarea filozofică are un efect negativ independent asupra evaluării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ultime variabile și un indicator al orientării filozofice a oamenilor - și anume, cât de des se gândesc la rostul vieții. Acesta este asociat cu credința și practica religioasă, dat fiind nivelul ridicat de afiliere religioasă în societatea românească. Totuși, orientarea filozofică are un efect negativ independent asupra evaluării potențialului de fericire a persoanelor care nu cred în Dumnezeu. Ce aflăm despre filozofia fericirii în condiții adverse? Folosind indicatorii subiectivi sau obiectivi disponibili, putem trage concluzia că într-adevăr sărăcia, viața familială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de la un autor la altul, arătând că ea s-a constituit din mers, prin aglutinarea unor contribuții ale personalităților de vârf al gândirii românești, care au proiectat asupra procesului nostru de modernizare perspective analitice variate (de ordin istoric, sociologic, economic, filozofic sau estetico-literar). Numai dacă este privită în ansamblul ei complex, ce cumulează contribuții, reflecții și teorii diverse pe care le-a prilejuit și le-a inspirat timp de aproape două secole, teoria formelor fără fond poate fi considerată, după cum susține
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
economice, dezacordul dintre forme și fond a fost o temă reluată și reinterpretată, în chip obsesiv, de mai toți gânditorii care au analizat procesul de modernizare a României. Ea s-a aflat în centrul analizelor și dezbaterilor sociologice, istorice și filozofice și în perioada interbelică, astfel încât putem conchide, împreună cu autorul lucrării, că teoria formelor fără fond și-a dobândit un statut special în cultura română, anume acela de cadru teoretic pentru analiza și interpretarea evoluției moderne a societății românești. Lucrarea lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
2. Imaginar științific și tehnic Imaginarul cu caracter științific, care este vizibil în SF încă de la începuturile sale, s-a hrănit din imaginile, ideile și vocabulele pe care actualitatea tehnoștiințifică le propune și din legăturile acesteia cu activitatea politică sau filozofică. Narațiunea SF propune o punere în scenă menită să inducă în cititor un efect de "patos metafizic", o emoție produsă de dezvoltarea narativă a unei idei sau a unei probleme serioase, dacă astăzi pot fi înlocuite anumite organe din corpul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-i astfel o altă dimensiune imaginarului, cu un caracter ludic și critic. Această lectură parodică și subversivă, inițiată de Lucian, va fi reluată de Jonathan Swift în Gulliver's Travels / Călătoriile lui Gulliver 10, apoi de Voltaire sub forma poveștii filozofice prin Micromégas. Tradiția poveștii filozofice va continua până în zilele noastre cu La Planète des singes / Planeta maimuțelor (Pierre Boulle, 1963)11 sau, mai recent, Globalia (Jean-Christophe Ruffin, 2004), deși acești scriitori nu se recunosc drept autori de SF. 2. După
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]