5,423 matches
-
într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un sens mai specific, caz în care frustrarea poate să corespundă cu absența unei recompense așteptate. Primele cercetări empirice asupra relației dintre agresivitate și frustrare au fost realizate de Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears în 1939. Într-un raport elaborat de Hovlan și Sears (1940 citat de Berkowitz, 1993, p.77), autorii descriu rezultatele unui studiu istoric asupra evenimentelor ce s-au produs în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bumbacului scădea. Reanalizarea datelor de către Hepworth și West (1988 citat de Berkowitz, 1993) a condus la aceeași concluzie. Studiul experimental efectuat de Doob și Sears (1939 citat de Baron et al., 1994) propunea subiecților să-și imagineze 16 situații de frustrare diferite și să descrie sentimentele pe care le resimt. Într-una din situații, de exemplu, subiecții trebuiau să se imagineze în locul unei persoane care aștepta autobusul în stație, dar autobusul trecea fără a se opri. În această situație cât și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții de sex masculin recompensați sau subiecții de sex feminin. În cazul în care subiecții sunt informați despre consecințele pozitive ale șocurilor puternice asupra învățării, diferențele menționate mai sus dispar. În concluzie, autorul avansează ipoteza conform căreia indivizii reacționează la frustrare prin agresivitate doar în situația în care o astfel de reacție poate pune capăt frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962) denotă că atunci când indivizii eșuează într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt informați despre consecințele pozitive ale șocurilor puternice asupra învățării, diferențele menționate mai sus dispar. În concluzie, autorul avansează ipoteza conform căreia indivizii reacționează la frustrare prin agresivitate doar în situația în care o astfel de reacție poate pune capăt frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962) denotă că atunci când indivizii eșuează într-o sarcină din cauza deficienței aparatului auditiv al partenerului cu probleme de auz, reacțiile lor agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra învățării, diferențele menționate mai sus dispar. În concluzie, autorul avansează ipoteza conform căreia indivizii reacționează la frustrare prin agresivitate doar în situația în care o astfel de reacție poate pune capăt frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962) denotă că atunci când indivizii eșuează într-o sarcină din cauza deficienței aparatului auditiv al partenerului cu probleme de auz, reacțiile lor agresive sunt mai puțin frecvente (cu excepția persoanelor din grupul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
auz, reacțiile lor agresive sunt mai puțin frecvente (cu excepția persoanelor din grupul cu sau fără consecințe neplăcute), mai ales dacă consecințele se dovedesc a fi negative pentru cei din urmă și acest lucru în ciuda naturii private a răspunsului. Sentimentul de frustrare se manifestă atunci când cineva întâlnește greutăți în realizarea unui obiectiv. Într-un experiment (Barker, Dembo și Lewin, 1941 citat de Aronson, Wilson și Akert, 1994) un grup de copii erau lăsați să privească o cameră plină de jucării interesante dar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
așezau chiar în fața celei de-a doua persoane din coadă, alteori în fața celei de-a douăsprezecea. Rezultatele au fost următoarele: persoanele din spatele intrusului erau mai agresive dacă ocupau poziția a doua și nicidecum a douăsprezecea. Alte studii au demonstrat efectul frustrărilor pe termen lung. S-a constatat că probabilitatea comportamentelor antisociale crește la adulți, dacă în copilărie aceștia au trăit multiple situații de frustrare. Studiile din teren confirmă aceleași rezultate. La sfârșitul unui studiu, Greenberg (1991) constată că numărul de furturi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
erau mai agresive dacă ocupau poziția a doua și nicidecum a douăsprezecea. Alte studii au demonstrat efectul frustrărilor pe termen lung. S-a constatat că probabilitatea comportamentelor antisociale crește la adulți, dacă în copilărie aceștia au trăit multiple situații de frustrare. Studiile din teren confirmă aceleași rezultate. La sfârșitul unui studiu, Greenberg (1991) constată că numărul de furturi printre angajații unei societăți crește în timpul scăderii temporare a salariilor. Angajații consideră probabil această scădere nedreaptă, exprimându-și resentimentele prin furt. În cazul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mici, fiind chiar maltratați din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii al căror comportament a fost urmărit nu aveau drept scop să facă rău altora. Ei încercau, de fapt, să îndeplinească
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indivizii al căror comportament a fost urmărit nu aveau drept scop să facă rău altora. Ei încercau, de fapt, să îndeplinească o sarcină impusă de experimentator, scopul fiind întotdeauna efectuarea sarcinii în cele mai bune condiții. În situațiile în care frustrarea a fost corect manipulată, fără a fi confundată cu eșecul sau ofensa, agresivitatea nu s-a manifestat în mod sistematic. Într-un experiment în care copiilor li se refuza o recompensă mult dorită sau o recompensă mai puțin dorită, copii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Walters, 1960). Păstrând condițiile de mai sus, copiii loveau mult mai puternic jucăriile numai dacă în prealabil văzuseră un film în care un adult făcea același lucru. Gentry (1970 citat de Pahlavan, 1987) a încercat să compare reacțiile provocate de frustrare cu cele provocate de insultă. După ce au realizat o sarcină de numărare în care fiecare greșeală a complicelui experimentatorului era semnalată fie prin administrarea de șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
insultă. După ce au realizat o sarcină de numărare în care fiecare greșeală a complicelui experimentatorului era semnalată fie prin administrarea de șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare (Rosenweig Picture-Frustration; Rosenweig și Rosenweig, 1952). În timpul testului complicele experimentatorului își exprimă aprobarea numai atunci când jumătate dintre subiecți aleg răspunsuri agresive. Pentru ceilalți subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții sunt supuși unui test
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a fost determinat nici de întârziere nici de eșec, factorul determinant fiind reprezentat mai degrabă de intensitatea șocului administrat subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului atunci când eșua, cu atât mai intens era șocul propus de către subiecți în aceleași circumstanțe. Frustrarea definită ca obstacol sau amânare impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă a acestor situații (Averill, 1982; Pastore, 1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor copii respinși din cauza comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă a acestor situații (Averill, 1982; Pastore, 1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor copii respinși din cauza comportamentului lor agresiv sunt cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arată că în marea majoritate a cazurilor copii respinși din cauza comportamentului lor agresiv sunt cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația și nici să determine corect impactul accidentalului sau a intenției în interacțiunile conflictuale cu ceilalți. * Poate fi frustrarea justificată? În opinia lui Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică o frustrare arbitrară. Pentru acest autor, unele aspecte ale situațiilor frustrante i-ar putea face pe subiecți să le perceapă ca pe situații ce provoacă violarea dreptului legitim
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor agresiv sunt cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația și nici să determine corect impactul accidentalului sau a intenției în interacțiunile conflictuale cu ceilalți. * Poate fi frustrarea justificată? În opinia lui Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică o frustrare arbitrară. Pentru acest autor, unele aspecte ale situațiilor frustrante i-ar putea face pe subiecți să le perceapă ca pe situații ce provoacă violarea dreptului legitim al celui care resimte frustrarea. De exemplu, în studiul realizat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația și nici să determine corect impactul accidentalului sau a intenției în interacțiunile conflictuale cu ceilalți. * Poate fi frustrarea justificată? În opinia lui Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică o frustrare arbitrară. Pentru acest autor, unele aspecte ale situațiilor frustrante i-ar putea face pe subiecți să le perceapă ca pe situații ce provoacă violarea dreptului legitim al celui care resimte frustrarea. De exemplu, în studiul realizat de Doob și Sears
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică o frustrare arbitrară. Pentru acest autor, unele aspecte ale situațiilor frustrante i-ar putea face pe subiecți să le perceapă ca pe situații ce provoacă violarea dreptului legitim al celui care resimte frustrarea. De exemplu, în studiul realizat de Doob și Sears, pasagerii care așteptau autobusul nu se simțeau doar frustrați, ci aveau impresia că le este lezat dreptul de cetățean. După părerea lui Pastore, indivizii nu reacționează la frustrare prin agresivitate decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
celui care resimte frustrarea. De exemplu, în studiul realizat de Doob și Sears, pasagerii care așteptau autobusul nu se simțeau doar frustrați, ci aveau impresia că le este lezat dreptul de cetățean. După părerea lui Pastore, indivizii nu reacționează la frustrare prin agresivitate decât dacă frustrarea este arbitrară și nedreaptă. Pentru a-și demonstra punctul de vedere, Pastore a reluat cele 16 situații imaginare din studiul lui Doob și Sears, modificându-le. Fiecare situație descrisă din noua versiune conține o frustrare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
exemplu, în studiul realizat de Doob și Sears, pasagerii care așteptau autobusul nu se simțeau doar frustrați, ci aveau impresia că le este lezat dreptul de cetățean. După părerea lui Pastore, indivizii nu reacționează la frustrare prin agresivitate decât dacă frustrarea este arbitrară și nedreaptă. Pentru a-și demonstra punctul de vedere, Pastore a reluat cele 16 situații imaginare din studiul lui Doob și Sears, modificându-le. Fiecare situație descrisă din noua versiune conține o frustrare (comportamentul agentului frustrant reprezintă un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
frustrare prin agresivitate decât dacă frustrarea este arbitrară și nedreaptă. Pentru a-și demonstra punctul de vedere, Pastore a reluat cele 16 situații imaginare din studiul lui Doob și Sears, modificându-le. Fiecare situație descrisă din noua versiune conține o frustrare (comportamentul agentului frustrant reprezintă un obstacol în îndeplinirea acțiunilor subiectului), dar această frustrare este însoțită de o justificare. De exemplu, în cazul situației cu autobuzul, acesta va purta inscripția "garaj" pentru a-i informa pe cetățeni că nu va mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
demonstra punctul de vedere, Pastore a reluat cele 16 situații imaginare din studiul lui Doob și Sears, modificându-le. Fiecare situație descrisă din noua versiune conține o frustrare (comportamentul agentului frustrant reprezintă un obstacol în îndeplinirea acțiunilor subiectului), dar această frustrare este însoțită de o justificare. De exemplu, în cazul situației cu autobuzul, acesta va purta inscripția "garaj" pentru a-i informa pe cetățeni că nu va mai putea lua pasageri. Rezultatele obținute de Pastore arată că atunci când frustrarea este justificată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar această frustrare este însoțită de o justificare. De exemplu, în cazul situației cu autobuzul, acesta va purta inscripția "garaj" pentru a-i informa pe cetățeni că nu va mai putea lua pasageri. Rezultatele obținute de Pastore arată că atunci când frustrarea este justificată, numărul de reacții agresive este mai puțin semnificativ decât în studiul original. În concluzie, autorul sugerează că o frustrare, justificată sau arbitrară, poate induce o stare de furie, atât într-o situație, cât și în cealaltă, doar că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]