7,586 matches
-
Reflexivitatea, în schimb, oferă argumente suficiente pentru a putea fi considerată modalitatea privilegiată a acestei dezvăluiri, cea care deține un set de "așteptări" și de disponibilități capabile de a "umple" rețeaua existențialelor cu experiență angajată. Nu se poate sălășlui în preajma fundamentului originar (asumând o sărăcire de tip esențial) în condițiile marginalizării unor obligatorii descinderi de natură conștientă în câmpul sub-structurilor pre-reflexive. Altminteri, însăși recuperarea uneori râvnită a unei demne condiții primordiale ar căpăta exclusivitatea unui ideal în sine și ar invalida
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de fizionomia sa culturală, într-un cuvânt de personalitatea sa epistemologică transpusă în actul caracteristic al descoperirii sau al invenției creatoare. Maniera abstractizării face aici corp comun cu modalitatea de utilizare a conceptelor și a definițiilor, cu tot ce reprezintă fundament științific implicit, revelabil la nivelul criteriilor de clasificare sau de ordonare a datelor și cu tot ce reprezintă opțiune de raționament nejustificabilă direct prin spiritul rece și exact al unei metodologii fixate programatic. Ele ilustrează împreună granița până la care, într-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Astfel, aceste structuri tipice de cunoaștere o înarmează și îi instrumentează inițiativa, astfel încât pe tărâmul aplicației ei se pot regăsi o parte din intențiile originare ce țin de trunchiul dezvoltării cognitive globale. Conștiința mediază acest flux tranzitoriu care face recognoscibil fundamentul esențial în materia dinamică a activității reflexive și tot ea păzește miezul de semnificație al acesteia de pericolul alterării concretizatoare care pândește orice reacție nesigură virtual atașabilă condiției umane nestatornice. Ea este susținută de un cadru conceptual și formal și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cel particular și cel general). Este de aceea firesc să se meargă mai departe și să se extindă legitimitatea comportamentului riguros-proiectiv la datele interiorității, care se dovedesc în virtutea interdependenței elementare natural sintetizabile, reunibile, inter- conectabile. Dedublarea conștiinței specifică reflexivității este fundamentul formal al acestei proiectivități și o poate încuraja în măsura în care conștiința funcționează cu scheme împrumutate din zestrea teoretică. Sfera lăuntrică poate primi contribuția inteligenței reflexive tocmai pentru că este în potențialitate pliabilă pe o rețea supraordonată de legături raționale. A fi legitim-proiectiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
experiențele personale ale omului sau din înțelegerea științifică pe care el a cîpîtat-o despre desfășurarea și legile naturii și ale istoriei. Cînd aceste premise intelectuale apar cu putere deosebită, ele formează un fundal care, împreună cu baza, determină tonalitatea întregului tip.Fundamentul este obiectivu intelectual, baza este emoțională și subiectivă. Fundalul execită o influență mai indirectă decît baza, așa cum aerul și lumina pot căpăta influență asupra vieții, cînd aceasta există deja în germene. Pe același fundal se pot desgășura puncte de vedere
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au dreptate și marele humor poate folosi ambele moduri de a privi lucrurile. El glumește atît cu soluțiile, cît și cu enigmele absolute. Și gluma respectivă se întemeiază tocmai pe marea seriozitate cu care marele humor tratează activitatea gîndirii. În fundamentul său cel mai intim, el se sprijină pe credința în adevăr ca pe ceva ce pretinde o muncă mereu reînnoită, pentru a lărgi experiența și a o aprofunda pe cea cîștigată. Așa după cum opziția dintre seriozitate și glumă, suferință și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru humor ca sentiment total. Se va vedea că filosofii, în general, au fost preocupați cel mai mult să cultive fundalul intelectual, pe cînd baza pe care o presupune marele humor s-a putut dezvolta cel mai puternic acolo unde fundamentul intelectual s-a potrivit cu experiența de viață practică. Istoria filosofiei ne poate prezenta un mare humorist și acesta e un bărbat ce aparține tot pe atît vieții cît și științei. Viața și gîndirea au coincis la Socrate ca la nici un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Jørgensen, Wiener, 2001). Din această perspectivă, consensul asupra principiilor constitutive ale ordinii politice, oricare ar fi acestea, a fost gândit ca un efect al proceselor politice. Discuția asupra legitimității politice a Uniunii s-a despărțit, așadar, în trei chestiuni: 1) fundamentele constituționale sau pseudo-constituționale; 2) participarea la politicile europene; 3) capacitatea Uniunii de a crea procesele de includere și de integrare a diversităților existente pe teritoriul său. În consecință, legitimitatea Uniunii Europene este definită nu numai în relație cu normele constituționale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de policy cu care Uniunea Europeană s-a confruntat la sfârșitul anilor '80 și în decursul întregului deceniu '90: construirea unui model legitim de democrație. 2.3. Discursul internațional asupra democrației: deschiderea unei ferestre de policy Din punct de vedere istoric, fundamentele juridice ale procesului de integrare au fost definite prin întocmirea Tratatelor. Este vorba despre un rezultat care provine dintr-un proces de legitimare interguvernativă. Reprezentanții statelor membre sunt, la rândul lor, responsabili înaintea cetățenilor, prin instrumentele delegării electorale și ale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
pune pe "control", nu pe participarea democratică. Prioritatea politică reprezentată de "redarea inteligibilă" a totalității normelor comunitare se justifică în baza faptului că astfel este posibil să se ofere o garanție că documentele învestite cu aceeași forță juridico-politică au același fundament din punct de vedere al legitimității democratice [...] un act legislativ trebuie să provină întotdeauna de la organele care reprezintă statele și popoarele, fie că este vorba de Consiliu sau de Parlament. Trebuie, de aceea, să se revadă procedurile pentru ca să se respecte
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
europenizarea dialogului social, care necesită o anumită consolidare a capacităților organizaționale, reprezentative și de negociere pe care sindicatele și organizațiile antreprenoriale le au la nivel național. 66 Legitimarea politică a instituțiilor care alcătuiesc triunghiul comunitar este diferită în funcție de faptul dacă fundamentul său reprezintă interesul național (Consiliul de Miniștri) sau cetățenii europeni (Parlamentul European). Dintre cele trei instituții comunitare, Comisia Europeană rămâne cea care legitimează și definește într-o manieră mai complexă. Ea este, de fapt, responsabilă indirect înaintea cetățenilor este vorba
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
noii generații europene. Această tendință spre programatism, constituie altă trăsătură esențială a simfo nismului beethovenian, constituie mărturia tendințelor realiste ale genialului compozitor, constituie mărturia străduințelor către o maximă expresivitate, către claritate și accesibilitate. Simfonismul lui Beethoven a apărut pe un fundament pregătit de întreaga dez voltare a muzicii secolului al XVIII lea. Simfonia, cu părțile ei contrastante, cu temele ei variate, cu dinamismul ei, cu caracterul de conflict al dezvoltării, cu posibilitățile cele mai felurite și mai contradictorii, s-a dovedit
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
repetă, așa cum s-a întâmplat și în cazul discuției despre avort sau despre tehnologiile reproducerii asistate. Autoarea propune o ieșire din impas: să nu mai privim familia în sensul tradițional (pentru că lumea nu mai este la fel), să fixăm ca fundament moral autonomia și să depășim determinismul genetic. Demnitatea să devină din constrângere capacitare, iar conflictul dintre natură și știință să nu se mai ducă pe plan moral, pentru că noi nu suntem identici cu zestrea noastră genetică. Coerența este urmărită în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pe plan moral, pentru că noi nu suntem identici cu zestrea noastră genetică. Coerența este urmărită în acest demers: cât timp sistemul de reguli legate de ingineria genetică este unul haotic, limitativ și slab fundamentat, de ce nu am alege un alt fundament (autonomia) și am privi, măcar ca drept negativ, accesul la tehnologiile genetice? Sau, cum scrie și autoarea: „cum putem justifica practica de a obliga pe unii membri ai societății să trăiască în conformitate cu standardele de confort emoțional ale celorlalți?“ (p. 139
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a încercat negarea libertății de reproducere și s-a observat perspectiva negativă asupra infertilității (care e văzută ca un stigmat, aplicat desigur doar femeilor) la mulți formatori de opinie sau politicieni. Autoarea propune câteva întrebări care ar trebui să stea fundament pentru orice agendă formală politică în acest caz: poate statul decide soarta ovulelor unei femei? Poate un medic să decidă care motivație de a deveni părinte este bună? Putem bloca accesul la tehnologiile reproducerii pentru homosexuali sau bătrâni? Argumentul familiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
etica grijii, minimalism etic etc.), cu un aparat critic de invidiat, coerentă și lucidă, Daniela Cutaș a impus, în România, un alt nivel al dezbaterii în problema ingineriei și tehnologiilor genetice. Sper că într-o zi acest document va deveni fundamentul unei politici publice liberale. Daniela Cutaș, GenEtica Reproducerii. Politici ale moralității și moralitatea politicilor, Editura Ideea Europeană, 2007, 26,16 lei Daniela Cutaș este doctor în științe politice din 2006 și absolventă a masterului de Etica și dreptul îngrijirii medicale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
fiind pământul făgăduit de Dumnezeu. Ritualurile de la Paștele evreilor evocă ieșirea din Egipt și trecerea (Pessah, Paște, semnifică de asemenea trecere în limba ebraică) copiilor lui Israel de la robie la libertate. Masa luată cu ocazia Paștelui evreiesc, sau Seder, este fundamentul Cinei creștine (din latinescul cena, masă de seară) și în consecință, baza Tainei Euharistiei. Împărtășania creștină are ca origine directă sacrificiile simbolice pe care elenii le făceau în timpul unei mese luate în comun (grecescul eukharistia a aduce mulțumire face trimitere
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
publicat în Franța prin decretul din data de 28 ianuarie al aceluiași an. Pe lângă articolul 3 care în acțiunile ce trebuie întreprinse anunță instaurarea unei politici agricole comune (PAC), tratatul CEE conține în cea de a doua parte, referitoare la fundamentele Comunității, un titlu întreg consacrat agriculturii (de la art. 38 la 47). Situația produselor agricole era, într-adevăr, mult diferită de cea a produselor industriale. Diferențele intracomunitare de prețuri ale produselor agricole nu rezultau din existența taxelor vamale (aspect valabil în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
bogați prin acapararea pământurilor în urma neplății datoriilor de către micii proprietari. Lat. latifundium 55 Pe lîngă butoi, strămoșii francezilor rămân în istorie ca fiind inventatorii a ceea ce ei numesc "braies", adică ai pantalonilor. Aceste două descoperiri geniale fiind în zilele noastre fundamentul spiritului galic... 56 Potrivit formulei medievale, sortimentul "claret" era un vin pentru consumul curent "bun, pur, limpede, nou și comercial". 57 Denumirea acestei străzi se explică prin prezența ancestrală a două izvoare termale, susceptibile să vindece femeile sterile. Un puț
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se conturase o opoziție și o alternativă mai clară la regimul communist decât în România, specialiștii ezitau în a prezice o evoluție similară modelului democrației de tip liberal din Vest. Cu toate că ei erau conștienți de contradicțiile dintre reformele economice și fundamentele ideologice ale marxismului comunist, analizele erau axate mai mult pe problematica reformelor inițiate de guvernele comuniste, inclusiv perestroika și glasnostul introduse de Gorbaciov în Uniunea Sovietică. În opinia mea, Ivan Szeleny a fost cel care a evaluat în modul cel
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe gradul de cooperare și suport social dintre indivizii comunității respective. Capitalul social ajută individul să privească dincolo de sine, să respecte viziunea altora și să aprecieze includerea. Totodată, acesta încurajează angajarea socială și participarea politică. Acest tip de capital constituie fundamentul unității sociale, al coeziunii și devotamentului, elemente de bază, necesare succesului legalității. Acest capital este o componentă esențială a consolidării democratice, deoarece în absența acestuia nici chiar cele mai sofisticate proceduri de votare nu ar putea transforma societatea, ci doar
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mult rafinament politic pentru a ține sub control aceste tendințe și a păstra ordinea socială. Totuși, prefigurarea strategiilor de refacere este extrem de importantă în perioadele economice dificile. Viitorul dorit nu se întâmplă de la sine. Națiunile care reușesc să solidifice acum fundamentul necesar infrastructura economică, capitalul social și cultură politică vor fi probabil printre cele victorioase atunci când va trece acest val și vor apărea ocazii noi. Națiunile care nu vor reuși să se pregătească satisfăcător, vor rămâne mult în urmă, codașe. În
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
obsedați de conceptul de "path-determinacy", așa că ne imaginam că vor fi mai multe obstacole decât a întâmpinat evoluția democratică în realitate. Dar România anilor 1990-92 nu a fost un loc bun, și pesimismul nostru timpuriu nu era chiar lipsit de fundament. În general, cred că noi eram prea teoretici. Veneram "societatea civilă" și scăpam din vedere inserarea "supraviețuitorilor regimului" în afaceri, guvern și poliție. Pe de altă parte, deși și-au umflat propriile buzunare, acești supraviețuitori au reușit să transforme România
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
esențiale. Ce arhitectură geografică nouă se construia prin aplicarea principiilor socialismului și a apartenenței la CAER sau la Pactul de la Varșovia? Prin care locuri ori pasaje se construiau conexiunile și care era gradul de conectare dintre țări, această conectare fiind fundamentul interdependenței lor economice. Cum se transformau raporturile dintre sate și orașe și care erau modificările din cadrul ierarhiilor rețelelor urbane? Cum și până unde ideologia controlului prometeic transforma mediile naturale? Deși erau întrebările de bază ale geografiei, faptul de a le
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în sânul comunității academice românești. În acel an, bunăvoința și răbdarea pe care mi-au arătat-o Alina Mungiu-Pippidi și Dorel Șandor au fost într-adevăr remarcabile. În ciuda programelor lor extrem de încărcate, ei doi m-au inițiat cu răbdare în fundamentele politicii, istoriei și culturii românești. Ne-am mutat la Cluj în anul 1996 pentru a lucra la un proiect finanțat de data aceasta de USIA și intitulat Programul de Dezvoltare a Curiculei în Științele Sociale (SSCD), administrat de International Research
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]