11,105 matches
-
detaliile umilitoare a ceea ce se întîmplă cînd o societate civilă plină de viață este distrusă. În acest oraș necivil, caracterul contradictoriu al vieții cotidiene este uimitor. Mîndrele clopote ale bisericii catolice Sf. Francisc răsună pe străzi invadate de dărîmături și gunoaie. Băieți în pantaloni zdrențuiți, unii infirmi, fără membre, lovesc mingi de fotbal pe terenuri improvizate de pămînt roșu, umbrite de grupuri de arbori de eucalipt cu coajă albă, nevătămați de război. Vizitatorul va vedea antene parabolice, moschei pe vîrfuri de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
supraviețui. Admiră-i pe muncitorii cățărați pe schele, cizelînd, transpirînd, încercînd să salveze ziduri nemarcate pentru demolare. Observă tancurile verzi, pe jumătate camuflate; telefoanele mobile, pisicile vagaboande unse cu smoală, voalurile, mustățile, moda pariziană și cerșetorii scormonind prin grămezile de gunoaie pentru a găsi pantofi desperecheați sau legume putrede. Nu trebuie să-ți scape magazinele vînzătorilor de "trofee" de război. Poți cumpăra paturi de aramă, platouri de argint, inele de aur, candelabre, picturi englezești din secolul al XIX-lea. După colț
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în combaterea speciei Lolium temulentum din inul pentru fibră 1966 Scurtu Elena 6. Selectivitatea unor genotipuri de grâu și secară la erbicide 1968 Scurtu Elena 7. Irigarea culturilor situate în pante mai mari de 10% 1968 Scurtu Dumitru 8. Efectul gunoiului de grajd în funcție de natura așternutului 1970 Reichbuch Leon 9. Combaterea integrată a manei cartofului 1973 Ignătescu Ion 10. Tehnologia fertilizării principalelor tipuri de 1974 Popovici Dumitru pajiști permanente din județul Suceava Ciubotaru Const. 11. Irigarea cartofului cu norme reduse de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
locale de porumb de la acea vreme erau timpurii, dar slab productive. În consecință, un prim țel pe care și l-a propus tânărul cercetător a fost să obțină soiuri timpurii și productive, cunoscută fiind aprecierea țăranului că „soiul, omul și gunoiul” face recolta. De altfel, chiar și tratatele de specialitate consideră soiul ca deținător al informației genetice asupra valorii de producție, dar care se manifestă numai în cazul unei tehnologii adecvate. În felul acesta, Mihai Cristea a început o activitate complexă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Întoarseră fiecare pe la casele lor. Muncile de peste an Primăvara Fiind zonă montană, muncile de primăvară se amânau cam până la jumătatea lunii martie. Până atunci, totul trebuia pregătit. Plugul și grapa mai aveau nevoie de mici reparații, vitele trebuiau potcovite iar, gunoiul din spatele grajdului trebuia dus acolo unde urma să se semene porumb și să se pună cartofi. Solul nefiind prea fertil, pentru anumite culturi trebuia Îngrășământ natural. Se Începea cu transportul gunoiului care se făcea mai ușor iarna cu sania. De
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aveau nevoie de mici reparații, vitele trebuiau potcovite iar, gunoiul din spatele grajdului trebuia dus acolo unde urma să se semene porumb și să se pună cartofi. Solul nefiind prea fertil, pentru anumite culturi trebuia Îngrășământ natural. Se Începea cu transportul gunoiului care se făcea mai ușor iarna cu sania. De aceea treburile nu se lăsau așteptate. Vreo cincizeci de transporturi cu sania cereau timp, cel puțin două săptămâni. De la cinci vite și douăzeci de oi rezulta ceva bălegar În timpul iernii. Dacă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Crăciun și de la păsăretul din curte, era ceva de lucru. Dacă omul nu avea o pereche de boi, ci numai vaci, acestea trebuiau Înjugate și atunci numărul transporturilor creștea. Iar culturile erau În coastă și acolo transportul era mai anevoios. Gunoiul se descărca din sanie În grămezi, cam câte patru dintr-un transport. Acum, la această muncă, bărbatul nu avea nevoie de ajutor și astfel femeile aveau timp pentru țesut. Pânza trebuia să fie terminată de țesut până În luna aprilie fiindcă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de ajutor și astfel femeile aveau timp pentru țesut. Pânza trebuia să fie terminată de țesut până În luna aprilie fiindcă atunci, Încălzindu se vremea, trebuia Înălbită prin poienile de lângă pâraie care acum, odată cu topirea zăpezii, mai creșteau. Munca de transportat gunoiul era destul de grea și nu prea curată. Era vorba de câteva zeci de tone de bălegar care, dacă era bine clădit, putrezea până primăvara. Până ce zăpada se topea și pământul se dezgheța, gospodarul mai avea puțin răgaz pentru a-și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa o petreceau, la arat și semănat, iar În luna mai se semăna porumbul. Însă Înainte de a ara și semăna, Împrăștiau gunoiul adus aici Încă din timpul iernii. Apoi se puneau cartofii În cuiburi, după ce În fiecare cuib se așeza gunoi de grajd. Cuiburile se făceau după ce pământul era arat și grăpat. La punerea cartofilor nici femeile nu erau scutite. Tot acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
așa o petreceau, la arat și semănat, iar În luna mai se semăna porumbul. Însă Înainte de a ara și semăna, Împrăștiau gunoiul adus aici Încă din timpul iernii. Apoi se puneau cartofii În cuiburi, după ce În fiecare cuib se așeza gunoi de grajd. Cuiburile se făceau după ce pământul era arat și grăpat. La punerea cartofilor nici femeile nu erau scutite. Tot acum se semăna inul și cânepa din care gospodinele aveau să țeasă pânza atât de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bărbatul nu avea boi de Înjugat mai puternici ca să poată transporta lemne la Fabrica de Cherestea, nu prea avea de lucru decât pe lângă casă, Îngrijirea vitelor, a oilor și a porcului care trebuia Îngrășat până la Crăciun, curățirea grajdului și clădirea gunoiului În spatele lui. Cu paiele rezultate de la treieriș și cu fânul se făcea mestecături ca să ajungă hrana animalelor până la primăvară. Vacile de obicei fătau iarna, când grija gospodarului trebuia să fie foarte mare. Vițelul avea nevoie să fie ferit de frig
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din România (conform unei alte norme), acest lucru se întâmplă în mod frecvent, foarte puțini comercianți fiind amendați pentru că au încălcat această normă. Același lucru este valabil în ceea ce privește curățenia publică, deși este interzis să se arunce pe stradă resturi și gunoaie, în țara noastră imaginea oamenilor care aruncă pachete de țigări, sticle, șervețele direct pe trotuare sau pe drumurile publice este una care face parte din peisajul cotidian obișnuit. Oamenii știu că este interzis să procedezi în felul acesta, dar, întrucât
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
deranjează tot mai mult acele priviri, acei oameni care nu spuneau nimic dar mă priveau într-un anumit fel. Am continuat această practică până când am înțeles de ce mă deranjau acele priviri: acei oameni core cți mă priveau ca pe un gunoi! În viață se întâmplă frecvent ca unii oameni să îi disprețuiască pe alții. Cei bogați se uită de s us la cei care n-au ajuns la nivelul lor, dar cel mai bun exemplu este tot cel personal și știu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de om și n-au înțeles mai nimic ) Poți să suporți foarte bine chiar și disprețul altora când știi că aceștia nu au dreptate. Dar atunci, știam că acei oameni aveau tot drep tul să mă privească ca pe un gunoi. N am putut suporta o astfel de situație și astfel am înțeles care va fi drumul meu în viață. Am dat un exemplu de conduită morală, dar în jur se petrec lucruri mult mai grave. Mulți oameni și-au ridicat
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și-au ridicat situația actuală, adică ,,s-au realizat “ pe un trecut pătat. Sunt destui cei care au adunat multe bile negre în desagă. Pe aceștia nu-i deranjează calea incorectă, nu i d eranjează că se comportă ca niște gunoaie și că sunt priviți ca atare de către cei din jur. Demnitatea de om, cinstea, corectitudinea, nu înseamnă nimic pentru ei. Și iar mă întorc la întrebarea: de ce suntem atât de diferiți? Este normal să se întâmple așa, sau unii se
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sau mai puțin vădite. Priveliștea tristă pe care o înfățișa interiorul acestei case se repeta în îmbrăcămintea obișnuiților ei, deopotrivă de zdrențăroasă. Bărbații purtau redingote a căror culoare ajunsese cu totul îndoielnică, ghete care în cartierele elegante se aruncă la gunoi, rufe ponosite, veșminte care își trăiseră traiul. Femeile purtau rochii uzate, vopsite din nou și iarăși decolorate, vechi dantele cîrpite, mănuși lustruite de atîta purtare, gulerașe totdeauna pîrlite cu fierul de călcat și fișiuri destrămate. H. de Balzac, Moș Goriot
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice sînt aici dependente direct de asimilare. Portretul mătușii Agnès, din L'Enfant de J. Vallès, se fondează pe același principiu al asimilării comparative
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între ele pe străduțele strîmte, se încîlcesc și se fac grămezi, de unde se aud înjurături, amenințări și lovituri de bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase, adevărate capcane ale morții. Și gunoaiele care putrezesc prin canale și pe la colțuri, mirosul de putrezicine și de urină pe care cel mai mic petec de soare îl fac de nesuportat. Și această apă murdară ce se scurge din burlane, aruncată de pe la geamuri, șiroiește pe scări
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. L. Bodard
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mod firesc, prietenii mei, dar și foarte mulți polonezi, dintre care unii nici nu au votat cu ei!, îi privesc cu recunoștință, ca pe niște oameni care au reușit să zdruncine din rădăcini comunismul, să-l arunce la lada de gunoi a istoriei și să inițieze procesul de renaștere a Poloniei ca țară liberă și democrată, plecată deja pe drumul bunăstării. Nu cred să fie vreun polonez, chiar dintre foștii și actualii adversari, care să nu râdă la o glumă reușită
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de dură și amară». Cavalerul i-a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre, veșmintele și bogățiile pământești drept gunoaie (cf. Fil 3,8); iar faima noastră este pentru ei precum vântul și un nimic față de nespusa frumusețe și mărire a sfinților care este în ceruri. De fapt, așa cum aceștia ne-au dat impresia că ar fi niște nebuni, de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
merge să-L proclam pe Cristos animalelor și păsărilor cerului, astfel încât ele, ascultând cuvintele mântuirii, să i se supună lui Dumnezeu și să rămână în pace». 8. Părăsind orașul, la periferie, dădu peste un stol de ciori, care cotrobăiau prin gunoaie, peste vulturi, coțofene și multe alte specii de păsări care se aflau acolo și le spuse: «Vă poruncesc în numele lui Isus Cristos, pe care evreii l-au răstignit iar netrebnicii romani au disprețuit cuvintele predicii rostite despre el: apropiați-vă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a venit foametea și tifosul din anul 1946-47. Nu mâncam cu zilele decât puțin cir, atunci când mama făcea rost de vreun pumn-doi de făină de porumb. Tata, și pe urmă și noi, măturam vagoanele în care se transportase cereale și gunoiul acela îl aduceam acasă. Era o distracție și aceasta pentru noi, copiii. Alegeam și puneam în locuri separate boabele de porumb, grâu, orz, ovăz, cânepă, nici neghina n-o aruncam. Boabele de porumb, dacă erau mai puține și n-ajungeau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
iasă de la școală, clacsonând (căci cum naiba să-ți dai importanță dacă nu clacsonezi?!) - locuiesc lângă o școală și aud - sau se fac că muncesc (cei care au o slujbă), ceilalți, majoritatea șomează sau caută alimente prin containerele pline cu gunoi menajer, iar bătrânii nu citesc pentru că i-au lăsat vederile. Și atunci romanul meu ce soartă putea să aibă? Așa că am stat binișor în banca mea și am așteptat un prilej în care maldărul de scrisori deschise să se transforme
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]