113,729 matches
-
de sensibilitate): aceștia sînt, dacă vor fi, "lupii tineri" ai literaturii noastre contemporane. Fapt semnificativ, îi stă alături un grafician (post) modernist: Ion Truică. Și, în adevăr, foarte acroșantă această alăturare între poezia unui om de douăzeci de ani și imaginea (re)compusă, în oglinda sa, de un om trecut de vîrsta primei tinereți. Poezia Andreei-Luciana Dumitriu cultivă două teme majore, în descendență expresionistă, tratate însă cu un timbru original și într-o tonalitate care dezminte tot ce s-a scris
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
vertiginoasă a lucrurilor, legea și ordinea unei existențe universale"; "privirea este arcuită spre ceva ce trece dincolo de cuvânt" etc. Există, în schimb, la sfârșitul volumului o suită de referințe critice (aproape treizeci de pagini) care, completându-se reciproc, dau o imagine edificatoare a poeziei octogenarului-opzecist (cum se definește el însuși, cu umor, printr-un subtil joc de cuvinte). Versurile propriu-zise, chiar și cele mai puțin inspirate, se citesc cu interes. Poetul se dovedește a fi, încă o dată, un seducător inteligent al
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
special, Gellianu, alias P. Grădișteanu, se întreabă: "Pentru ce a prezintat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la cari nu poți ajunge decît străbătînd un nămol de greșale (s.n.) de versificare, de rime imposibile, de imagini inexacte, de cuvinte fără sens, pe cari le repudiază sentimentul artei fie modernă, fie antică?" (vezi pag. 278 din articolul semnat: G. Gellianu). În 1873 Grădișteanu formulase "inepții", "asortiment de greșeli grosolane de gramatică", în 1875, G. Gellianu, același P.
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
cele mai importante obiecte de uz casnic au devenit telefonul și hîrtiile tip formular" (Prolog). Abordînd cosmosul, poetul nu izbutește a trece pragul inhibiției ce se luptă cu sine, abia fiind în măsură a se înfățișa ca atare, prin grila imaginilor ce se vor dure. Frecvent însă ele se înmoaie sentimental, ca și cum gratiile s-ar transforma în vrejuri vegetale elastice, iar pietrele în mingi. Ironia însăși capătă un aer inofensiv, amabil: "Atențiune poate trece tot convoiul întregul convoi de cuvinte minele
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
așteaptă la a doua încercare bineînțeles după ce treceți acest pod interminabil pe sub el curge calea lactee despre care ne-a vorbit atît de frumos profesorul nostru de geografie care acum (scuzați) e mort de-a binelea" (Podul). Eul născător de imagini neobișnuite pare astfel a dori să-și dovedească o brutalitate pe care n-o are. Dar "stupefiantul imaginar" de care vorbea Aragon își arată efectul nu atît într-un registru violent, cît într-unul blînd halucinatoriu. Aspectul corespondențelor programatic bruscate
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
de amintire ușor învinețită un tablou de Manet copiat/ stîngaci de un pictor care se inspiră în general din/ peisajul ferestrei deschise mereu același adăugînd de la el/ doar lumina în nopțile în care se entuziasmează de propria/ neputință artistică/ în imagine o femeie pămînt în care/ nu se sprijină nici o rădăcină culori foșnește rama" (...Și femeia a creat bărbatul). Simțul tactil: "o lume atît de largă încît ceea ce știm stă în/ vîrful degetelor dispare prin presiune la durere" (ibidem). Sau: "ce
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Mirosul: "Serile astea de toamnă miros a spirt medicinal. (...) întreb primul întîlnit: mirosul/ acesta de spirt medicinal este al cărnii sau/ este al memoriei dumneavoastră?" (Oraș înclinat). Poemele devin astfel expoziții ale senzorilor care tind, candid-orgolios, a se compune în imagini (imaginile reprezentînd un soi de mitologie a vieții trupești, cutezător ascendentă spre propria-i izbăvire estetă). Materia utilizată e suculentă aidoma unui fruct copt, scurgîndu-se, precum un lichid, printre degetele celui ce încearcă a o strînge în pumni: "din sînii
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Serile astea de toamnă miros a spirt medicinal. (...) întreb primul întîlnit: mirosul/ acesta de spirt medicinal este al cărnii sau/ este al memoriei dumneavoastră?" (Oraș înclinat). Poemele devin astfel expoziții ale senzorilor care tind, candid-orgolios, a se compune în imagini (imaginile reprezentînd un soi de mitologie a vieții trupești, cutezător ascendentă spre propria-i izbăvire estetă). Materia utilizată e suculentă aidoma unui fruct copt, scurgîndu-se, precum un lichid, printre degetele celui ce încearcă a o strînge în pumni: "din sînii desenați
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
prin atitudinea lui de trouble-fête, se cuvine să recunoaștem că Gheorghe Grigurcu s-a angajat într-o acțiune critică necesară. Cineva trebuia să-și asume acest rol. în cele peste patru decenii de control exercitat de autoritățile comuniste asupra literaturii, imaginea acesteia s-a falsificat. S-a creat, pe de o parte, o ierarhie literară oficială, având drept criteriu principal valoarea propagandistică a textelor. Pe de altă parte, s-a configurat și o ierarhie neoficială, bazată pe criteriul estetic. Aparent, revizuirea
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
populară" prin supraestimarea creației lor. Situația se complică din cauza perimării "naturale" a unor valori, din cauza schimbării stării de spirit a publicului care receptează azi literatura etc. Așa stând lucrurile, este evident că trebuia să se treacă la o reformare a imaginii noastre despre tot ce s-a scris despre război. Există oameni care se irită cumplit când li se face curățenie generală în locuință, chiar dacă își dau seama că operația este necesară. Așa reacționează și mulți dintre scriitori la ideea de
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
Gheorghe Grigurcu a devenit un maestru al genului, folosindu-și talentul literar ca pe o spadă subțire și strălucitoare într-o luptă interminabilă cu adversari înarmați adeseori cu bâte. Exceptând paginile în care criticul își apără meticulos și sâcâitor propria imagine, polemicile din carte au o frumusețe literară în sine, iar unele sunt antologice, prin eleganța retoricii marțiale: " Nu ne preocupă prea mult reacțiile joase ale unor condeie de la care nu era de așteptat nimic bun, care, prin forța lucrurilor, sunt
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
pețitori: Toiasov (Dimeny Aron), Anucikin (Szabo Jeno) și Jevakin (admirabil Bacs Miklos), deși bufoneria lor e pe alocuri exacerbată; mă refer apoi la disputa în jurul miresei, ori "banchetul" încropit la masa înecată în fumul poftelor imediate. Memorabilă e, de asemeni, imaginea jocului dintre Fiokla Ivanovna (Panek Kati) - mireasa jinduită pentru dotă și Jevakin (Bacs Miklos). Mișcarea scenică ingenioasă, uneori puțin prea șarjată are un suport stimulator în scenografia creată de T.Th. Ciupe, vechi colaborator al Teatrului Maghiar de Stat și al
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și descriere rațională (Andrei Pippidi, Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric), imaginarul mitic al paradisului terestru în diferitele forme întîlnite în textele irlandeze de secol XII (Philippe Walter, Directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Universitatea
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
al societăților perfecte social, politic sau/și științific, detectabil în spații diferite, de la experimentele comuniste la comunitățile academice (Radu Drăgan - L'utopie hermetique de l'île merveilleuse dans les textes alchimiques de la fin de la Renaissance). Literatura se oferă discuțiilor despre imaginile izolării și traiectele inițiatice în două texte ale lui Thomas Mann: Muntele vrăjit și nuvela Tristan (Ștefan Borbely - Sanatoriul ca spațiu insular în opera lui Thomas Mann). Dar și textele "clasice" ale insularității: Robinson Crusoe și Aventurile lui Guliver în
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
în două texte ale lui Thomas Mann: Muntele vrăjit și nuvela Tristan (Ștefan Borbely - Sanatoriul ca spațiu insular în opera lui Thomas Mann). Dar și textele "clasice" ale insularității: Robinson Crusoe și Aventurile lui Guliver în contextul mai larg al imaginii insularității la britanici (Mihaela Irimia - Insula distopică sau ascensiunea eutopiei către utopie poate fi oprită) și Utopia lui Thomas Morus ca relatare despre cetatea ideală sau țara nebunilor (Mădălina Nicolaescu - Utopie sau narragonie? O reprezentare cartografică a insulei lui Thomas
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
capitalismului (Cristian Preda - Insula România), din situația evreilor din Moldova pînă în perioada interbelică și "ieșirea din ghetou" prin educație și competitivitate economică (Lucian Nastasă - Educația școlară la evrei și "ieșirea din ghetou") și, în granițele ei bine strînse, insularizarea imaginii lui Ceaușescu în producțiile plastice oficiale și evoluția cultului Conducătorului (Adrian Cioroianu - Ceaușescu pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" românească). Chiar în carte se trasează o zonă de insularitate în apa nediscutată a privirii europene asupra fenomenelor izolării
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
adică, de misterele regimului totalitar, vin și dificultăți de ordin intim, privitoare la viața familială a lui Preda. Nu-i cerea el unui prieten să-i găzduiască fotografiile fostelor neveste din cauza îndîrjirii cu care fiecare dintre acestea urmărea să distrugă imaginea celorlalte? Și ce e cu bolile de care suferea cu adevărat? Din unele relatări, e vorba de fleacuri, din altele, de boli grave (hepatită cronică!); unora, starea fizică a lui Preda li se pare destul de bună, altora, catastrofală. Ca să nu
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
expoziție mi-a lăsat impresia că a însemnat o adevărată revelație pentru vizitatorii muzeelor. Ce credeți despre prezența lui Brâncuși în arta modernă, ce drumuri credeți că a deschis sau a închis - căci se vorbește și despre o ruptură. Ce imagine aveți, așadar, despre Brâncuși, după atâtea "lecturi" ale operei sale, după tot ceea ce ați cunoscut despre el în România?... Trebuie să spun mai întâi că marelui public sculptura îi apare, în general, ca o artă severă. Publicul preferă imaginile, culoarea
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Ce imagine aveți, așadar, despre Brâncuși, după atâtea "lecturi" ale operei sale, după tot ceea ce ați cunoscut despre el în România?... Trebuie să spun mai întâi că marelui public sculptura îi apare, în general, ca o artă severă. Publicul preferă imaginile, culoarea. Sculptura îi produce întotdeauna o oarecare teamă. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre un artist sever, care nu glumește. Umorul lui Brâncuși - căci există mult umor la Brâncuși - este un umor foarte fin, foarte complicat. Nu sunt
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
prietenii săi, întreținându-și mica legendă; nu era deloc un naiv ci, dimpotrivă, unul dintre oamenii cei mai inteligenți și mai cultivați din acest secol. Existau, așadar, toate acestea - și cred că era nevoie de o anumită revizuire a acestei imagini a lui Brâncuși. Un artist este, prin forța lucrurilor, un naiv într-o anumită privință, căci trebuie să fii naiv ca să întreprinzi o carieră în artă, dar în același timp trebuie să fii foarte fin, să știi cu exactitate ce
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
să știi cu exactitate ce se întâmplă în secolul tău... Trebuie să cunoști foarte bine sculptura și cultura europeană, și nu doar europeană. Cred tocmai că acest Bâncuși - care seamănă oarecum cu prietenul său, Fernand Léger, voia să ofere o imagine în care omul și înfățișarea sa se confundau cu ceea ce era în lăuntrul său. El oferea înfățișarea unui om de treabă, care-și făcea cumpărăturile la băcănie etc. Era în el și așa ceva; se purta ca un om simplu, - însă
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
cel adevărat doar cînd a ajuns mare. O energie lăuntrică, o foame de spațiu și o spaimă de vid, o bucurie a enunțului și o năzuință certă spre performanță există în această convulsie cromatică și în instictul arhitectural angajat în imagine, dar totul coboară în bizarerie și în insolit, departe de orice coerență a limbajului și a gîndirii formei, indispensabilă actului artistic, indiferent în ce raporturi s-ar găsi el cu istoria artei. Ca și în manifestările ei directe, și în
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
secol, de la Octuor-ul pentru corzi, de la prima sa simfonie. S-a făcut mult pentru creația maestrului, mai ales în deceniul din urmă. Multe nu s-au făcut și ar urma să se facă. Ca și Brâncuși, Enescu este o imagine, este o emblemă a țării. Ei lucrează pentru aceasta, lucrează pentru noi toți, în continuare, de mai bine de o sută de ani. În acest an, o dată în plus, Enescu se întâlnește cu Johann Sebastian, cu prilejul anului muzical internațional
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
-a. De mai bine de jumătate de veac pianistul Valentin Gheorghiu se dovedește a fi un vajnic purtător... de mesaj enescian într-ale muzicii. Nu putem gândi Sonata a 3-a, "în caracter popular românesc", fără a asocia acestei lucrări imaginea creată de-a lungul deceniilor, de acest subtil muzician al pianului; a cântat-o în compania celor mai mari dintre violoniștii cei mari, la noi în țară și nu numai. A prezentat-o, de această dată, în compania violonistului Sherban
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
degrabă un fel de solidaritate intelectuală transgeneraționistă între niște spirite elective. Astfel, 80-iștii (atît cît sînt) basarabeni se simt solidari cu "optzeciștii" (ca vîrstă) Vasilache, Busuioc, regretatul V. Levițchi... M.V.: Ultimii - firește absenți din "Portret de grup (o altă imagine a poeziei basarabene)". Ce părere aveți despre antologia lui Eugen Lungu? E.G.P.: Există o variantă "austeră" a antologiei, incluzînd vreo 10 autori, și una "generoasă" (peste 30 de autori antologați). Prima însuma relieful "muntos", a doua "văile". Ca "ardelean", fie
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]