6,354 matches
-
cu alte cuvinte, forma nu numai că nu ajută conținutul, dar îl concurează și îl strivește în cele din urmă. Cartea domnului Cristian Tiberiu Popescu ilustrează cel de-al doilea caz menționat mai sus. Publicate în condiții grafice de invidiat, Imnurile către Dulcinea șsic!ț sau Cele 12 zodii ale lui Don Quijote îi resuscită pe eroii scrierii lui Cervantes laolaltă cu toate toposurile aferente unei renașteri târzii cu pulsiuni baroce: personajul idealist, în răspăr cu timpul, lumea pe dos, roata norocului
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
lingvistică demnă de remarcat, ecourile unor modele literare apuse (vezi deliciul rabelaisian al mânuirii cuvântului, formulele de basm, inflexiunile parenetice, naivitatea mimată a povestirii), dar manipularea lor nu duce la o viziune nouă, inedită, ci rămâne la stadiul de pastișă. Imnurile către Dulcinea.... este o carte de două ori barocă. O dată, prin tradiția literară de la care se revendică, și a doua oară, prin felul însuși în care este alcătuită. Linia narativă simplă, inițiatică, se complică prin dedublare, marcând grafic disjuncția din
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
Covrig Roxana Nicolae Furdui Iancu a cântat, astăzi, la Sibiu, imnul național. La spectacolul de Ziua Națională a României au asitat 5.000 de oameni, potrivit Agerpres. „Noi suntem români!”, celebra melodie a lui Furdui Iancu, a dat numele spectacolului de un patrionism real. Consiliul Județean Sibiu a promis că va
Furdui Iancu: Românii să țină capul sus, măcar azi by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80636_a_81961]
-
asemănărilor e numai un filon al romanului, acela care poate crea derută și descumpănire. Celălalt filon important ține de grija maternă pentru ființa nefericită căreia i-a dat naștere. Pagini superbe în roman sunt un elogiu al feminității și un imn al Mamei arhetipale ca protectoare a vieții. Capitolul IV este un astfel de elogiu al grijii materne pentru cel de-al doilea Marcu, grijă vitală, câștigătoare în fața competiției cu grija filosofică sartriană, abstractă, pentru omenire (p. 122). Se prefigurează o
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
Cu ocazia ceremoniei militare prilejuite de „Ziua Imnului Național al României”, în Piața Tricolorului din fața Palatului Cercului Militar Național, mai multe străzi vor fi blocate, anunță Brigada de Poliție Rutieră a Capitalei. Traficul rutier va fi restricționat vineri, în intervalul orar 09:30 - 11:00 pe Calea Victoriei între
Ziua Imnului blochează Centrul Capitalei. Vezi aici rutele ocolitoare () [Corola-journal/Journalistic/25631_a_26956]
-
Traficul rutier va fi restricționat vineri, în intervalul orar 09:30 - 11:00 pe Calea Victoriei între str. Dem I. Dobrescu și bd. Regina Elisabeta și pe str. Constantin Mille între Calea Victoriei și str. Brezoianu. În acest interval orar, pe timpul intonării imnului, va fi restricționată circulația pentru aproximativ 10 minute și pe bd. Regina Elisabeta între Piața Universității și str. Ion Brezoianu. Totodată, mâine, începând cu ora 06:00, până la finalizarea ceremoniei, va fi interzisă oprirea autovehiculelor pe str. Constantin Mille între
Ziua Imnului blochează Centrul Capitalei. Vezi aici rutele ocolitoare () [Corola-journal/Journalistic/25631_a_26956]
-
viitor în lumea de azi, fiind un vehicul al comunicării metafizice între ființe raționale, sper c-o demostrează și aceste elegii velocipediste ale lui Marcel Tolcea, din volumul Bicicleta Van Gogh. Dacă va exista vreodată o Republică a bicicletelor, textul imnului ar trebui să fie unul din următoarele poeme: Portretul Doamnei B. Dulce bicicletă cu ochii albaștri,/ Roți cu spițe ai în loc de fiaștri,/ Buza de sus, supărată, e doar un ghidon/ Așezată deasupră de far-papion,/ Mâna dreaptă și stângă, ascunse în
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
tocmai ea conferă siguranță în manevrarea unei intrigi permanent irigate de realitatea cea mai frusta. Numai că această realitate, conform incontrolabilelor legi ale vieții, glisează spre reverie sau spre șoc, spre extaz sau spre agonie. Acasă este, de fapt, un imn subliminal adus legăturii afective cu spațiul în care ne-am născut și am crescut. Întâmplările se derulează pe timpul sălbaticelor demolări din anii '80. Personal, am resimțit față de o asemenea opțiune tematica o pronunțată undă de empatie: casa părinților mei din
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
literatura asiatică pe harta lumii literare la începutul secolului trecut a fost trezită de acest personaj fabulos: poet, romancier, dramaturg, filozof, pictor, compozitor, eseist, profesor, ecologist, formator de opinii, fondator de școală, promotor al dansului, cântăreț, creator de manuale, autorul imnurilor naționale ale Indiei și Bangladeshului, un om mai mare decât vremurile și, indiscutabil, cel mai cunoscut autor indian din toate timpurile. A fost penultimul dintre cei cincisprezece copii ai unei familii de aristocrați. Tatăl său, Maharishi („Marele Înțelept“), era un
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
rezerviștilor, ceea ce sătenii, după un moment de nedumerire și neliniște, vor afla foarte curând. Clopotele și toaca răsună, bineînțeles, și rău prevestitor. Doar că deocamdată ceea ce domină, ca de obicei când izbucnește un război, este o revărsare de entuziasm (fanfare, imnuri, sticle de băutură, șepci aruncate în aer, flori). Convingerea în iminența victoriei este imediată, dezastrul va mai întârzia. Într-adevăr, mobilizarea începe chiar de a doua zi și este generală, pe când moartea va fi selectivă.Toți tinerii satului, cu prietenii
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
pp. 203-205) citate în original (p. 182). Cugetă la operația lucrețiană a spiritualizării lucrurilor prin transformarea materiei într-o materie mai subtilă (p. 227). Când descoperă că pomii au înflorit peste noapte, îi vin în minte versurile latinești de la începutul imnului către Venus (p. 346). Apreciază că Lucrețiu privește lucrurile de sus, din montgolfier, și percepe astfel doar suprafața lor, un joc de lumini și umbre în plan, fără alte dimensiuni, pe când Homer le vede de la propriul lor nivel, ceea ce face
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
lui Eminescu în desagă. Ei au creat primele „colonii agricole” (moșavuri) în Palestina: mai ales Zikhron Yaakov și Rosh Pina, dar și Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera. Un cântec popular românesc („Cucuruz cu frunza-n sus”) a dat naștere imnului internațional al sionoștilor, Hatikvah („Speranța”), devenit în 1948 imnul oficial al statului Israel. Iar hora românească a devenit un dans național israelian. Plecau cu nostalgie în suflet, dar totuși plecau: „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
agricole” (moșavuri) în Palestina: mai ales Zikhron Yaakov și Rosh Pina, dar și Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera. Un cântec popular românesc („Cucuruz cu frunza-n sus”) a dat naștere imnului internațional al sionoștilor, Hatikvah („Speranța”), devenit în 1948 imnul oficial al statului Israel. Iar hora românească a devenit un dans național israelian. Plecau cu nostalgie în suflet, dar totuși plecau: „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine - țara Frumuseții./ Gîndul nostru tot la tine/ Vecinic o să
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
și primejduiește clipă de clipă condiția, luminîndu-si propria clipă absolută. Copleșitorul model venerat al lui Nicu Caranica, nu doar literar, dar, în egală măsură, biografic și soteriologic, îl constituie Dante. Exilat aidoma "ghibelinului fugar" (astfel îl numea Hugo Foscolo, în Imnul mormintelor), poetul român, "proprietar al unei mici livezi de poeme și al unui somptuos cimitir literar", după cum se autocaracterizează, isi resimte cu acestă o asemănare de destin, fapt ce-l îndeamnă a schița o Divină Comedie șui generis, care să
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
al turlei bisericii de lemn. Ele se vor transforma în trâmbițe, căci, se întreabă poetul stând în jilțul gol de lângă foc, de ce am avea nevoie de gură ca să putem vorbi, n-am putea oare articula cuvintele cu ajutorul timpanelor înălțând un imn îngerilor nebuni ce ne veghează din ceruri?! Semnele, metaforele lui George Vulturescu, spune distinsa doamnă Irina Petraș în prefața volumului Grota și literele, piatra, cuțitul, lemnul și ochiul sunt „un cod personal avar de decupare, de întoarcere înspre vârstele revolute
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
după 1948, când devenise specia preferată a poeților realiști-socialiști, iar eu am publicat o istorie a literaturii, din care astfel de producții fac, într-un fel, parte. Calitatea textelor este, aproape fără excepție, lamentabilă. E vorba de satire, epigrame, ode, imnuri și altele, semnate ori anonime, aparținând câteodată unor autori celebri. Cristian Preda le-a cules exclusiv pe cele care se referă la alegeri, adică, la vot. Printre primii autori se numără Vasile Alecsandri, cu o satiră fără pic de sare
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
cor îngeresc. Dana Glover dă tonul unei rugăciuni rostite într-o singurătate de templu abandonat. Orgă induce o atmosferă aproape liturgica, susținută de lamento-ul viorii pe care Bela Santelli îl transformă într-o cariatida sonoră fragilă. Cântecul e un „imn de penitenta”, o rugăciune de vindecare a trupului și a inimii. Din nou, întunericul amenință să înghită viața, distrugând coerentă unei existente în care se găsea oricum prea multă suferință și deznădejde: „O troubled dust concealing/ An undivided love/ The
Vechimea, adâncul (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4796_a_6121]
-
memorie, faptul este autentic și poate fi verificat, o scurtă notă din "Scânteia" menționa că profesorul Iosif Constantin Drăgan a ținut conferințe în fața unor unități de "securitate"! în 1987 l-am auzit personal cum la Universitatea București a intonat un imn de slavă pentru Nicolae Ceaușescu, subliniind cât de democratic, cât de liberal, cât de deschis pentru cultură este acesta. în 1988 generalul Ilie Ceaușescu a organizat un congres internațional de istorie la care au participar doar doi străini: Iosif Constantin
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
din Milano. Discursul de deschidere va fi rostit de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi. În cadrul festivității va cânta celebrul tenor Luciano Pavarotti. Din cei 40 479 de voluntari înscriși, au fost selectați 20 000, pentru prima dată ei având un imn special compus, „Voglio Esserci”. Iată și cifrele evenimentului: 6 100 de voluntari și 240 de profesioniști; 15 000 de zile de muncă; 6 100 costume de scenă, pentru spectacolele de deschidere și închidere a J.O.; 500 de perechi de
Agenda2006-06-06-jocuri1 () [Corola-journal/Journalistic/284724_a_286053]
-
și încă în asemenea izolare, ar fi fost greu de conceput în urmă cu câțiva ani. Acum, de la mânăstirea Sfântului Nicolae (așezată pe ruinele fostului templu al lui Poseidon) sau din satul Vlachia aflat în apropiere, nu mai răsună doar imnuri bizantine, aceleași de sute și sute de ani. Evia a fost o provincie de mare importanță pentru Bizanț iar împăratul Justinian a fortificat în secolul al VI-lea cetatea Halkida spre a o proteja de barbari. Istoria medievală a insulei
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
Banatului, va oficia Sf. liturghie arhierească. La ora 18, va avea loc Acatistul Sf. Iosif, după care racla cu moaștele sale va fi reașezată pe locul obișnuit din Catedrală. La slujba de seară, Corul Catedralei va susține un concert de imnuri religioase. LILIANA SCRIPCĂ Expoziție Skoda l Dealerul se va muta într-un nou sediu În perioada 16-20 septembrie, zilnic între orele 10-18, dealerul local „Procar“ S.A. va organiza o expoziție Skoda în Piața Victoriei, vizavi de Catedrală. Vor fi prezentate
Agenda2003-37-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281463_a_282792]
-
-i drept, și cadouri nemeritate, dintre care cel mai răsunător (sic!) e muzica la Un răsunet, pe care el, pare-se, doar a pus-o în circulație și a îmbrăcat-o în steagul revoluției, care-a ajuns să-și facă imn dintr-o cuminte priceasnă de-a lui Ucenescu, Din sînul maicei mele, pe care Mureșanu și-a compus versurile. Pesemne că este, aici, sîmburele unui proces de paternitate. Însă istoria literară n-are spor, dacă încearcă să concureze legenda, mai
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
și valorilor din întreaga societate, iar USL este o alianță a trei partide politice” - Sorin Frunzăverde. („Puterea”) „Vom negocia și cu USL, și cu Mișcarea Populară” - Victor Ciorbea, despre revenirea PNȚCD. (Revista „22”) Haideți, nu fiți pesimiști! Ne vom distra. Imnul național În două numere din CAȚAVENCII, 13 și 14 din septembrie, Ștefan Agopian redeschide discuția despre autorul muzicii pentru „Deșteaptă-te, române!”, pornind de la o carte care a trecut neobservată în 2001, „Imnul Național Deșteaptă-te, române!. Scurt istoric”, de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
Haideți, nu fiți pesimiști! Ne vom distra. Imnul național În două numere din CAȚAVENCII, 13 și 14 din septembrie, Ștefan Agopian redeschide discuția despre autorul muzicii pentru „Deșteaptă-te, române!”, pornind de la o carte care a trecut neobservată în 2001, „Imnul Național Deșteaptă-te, române!. Scurt istoric”, de Vasile Oltean, apărută la Editura Phoenix din Brașov. Agopian citează o declarație manuscrisă, reprodusă de Vasile Oltean, a muzicologului George Ucenescu. Acesta relatează o întâlnire din grădinile unui paroh bucureștean, rudă cu Andrei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
Magheru și Bolliac. Întâlnirea ar fi avut loc în 1848. Nu rezultă limpede dacă textul pus pe note de Ucenescu are vreo legătură cu „Deșteaptă-te, române!” Dar, cum precizează Agopian, nici nu există vreo dovadă sigură că muzica actualului imn național ar fi fost compusă de Anton Pann. Interesant este că, într-un număr din „Dilema veche” din aceeași lună, Andrei Pleșu comentează „Psihologia imnului național”. Cu argumente așa-zicând textuale, Pleșu afirmă că imnul nostru național este, prin comparație
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]