5,780 matches
-
forță, și-a dat pur și simplu seama că eu plecasem cu tot cu casetă, că-l aveam În continuare pe Pârvu cu ceva la mână. Așa că și-au petrecut amândoi noaptea pe culoarele spitalului, Pârvu dând telefoane ca să aranjeze un simplu infarct. Nouă nu ni se va Întâmpla nimic, Îmi spune Leac la telefon. Pârvu, În schimbul casetei, va mușamaliza totul. Urmează să ne Întâlnim la Înmormântarea Andreei: de Îndată ce groparii vor astupa groapa, Pârvu o să-și capete caseta. - Ai grijă ce faci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
secretoși nu spun asta). Și tot citind eu așa în ziar iată că dau peste o știe care l-ar fi făcut pe Boc să se învinețească de ciudă, iar pe ministrul Finanțelor, să facă de invidie cel mai scurt infarct din istorie fiindcă iată că exista totuși o taxă posibilă și au ratat-o. O femeie din Spania, susține că este proprietara soarelui, prezentând și un act de proprietate înregistrat legal la notariat, în acest sens. Femeia, susține că are
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
e octombrie, vremea se menține frumoasă. Mă gândesc că nu m-am mai rugat de un secol. Nici nu mai știu ce să-i cer lui Dumnezeu. Mă las în voia vieții ca o mașină al cărei șofer a făcut infarct. Ridic privirea în sus - reușesc la timp să evit o stea. C XXIII Pe la amiază Cosmin primi un mail în care Abis-Uican Beligrad îl anunța că Arthur murise la Paris, chiar în părculețul din fața Bisericii Saint-Sulpice. Ieșise să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Octavian Paler Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost. Bernanos Câteva lămuriri Infarctul mi-a lămurit, cel puțin, două lucruri. Pe de o parte, am înțeles că sunt împrejurări în care egoismul e firesc. De patru luni, mă gândesc doar la speranța că voi depăși cu bine această vară. Pe de altă parte
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
credeți în nimic? O cameră de spital nu e locul cel mai potrivit pentru confesiuni. Și nici eu nu eram într-o stare potrivită unei discuții despre certitudini. Fixam tavanul văruit proaspăt, gîndindu-mă la ce putea să urmeze. Un nou infarct? O operație pe inimă? într-un târziu, i-am răspuns, străduindu-mă să mă comport firesc. ― Am crezut că sensul vieții este chiar viața. Acum nu mai sunt sigur. ― Asta nu se poate, a zis, imediat, profesorul, cu o energie
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
stare vitală, or eu sunt doar obosit, deprimat și, pe deasupra, tulbure. În fond, de ce mă întorc mereu la teama că sunt aproape de capătul drumului? N-am niciodată încredere în motivele care mi se par evidente. Motivul evident acum ar fi infarctul. Eram convins că o boală gravă te ajută să vezi esențialul și fiindcă nu pot spune în această clipă ce anume e esențial pentru mine mă simt derutat. Se pare că iubim, de fapt, ceea ce ne lipsește. Din păcate, nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să fiu atent să nu sar în aer. Sunt singur cu "monștrii" mei și încerc să-i domesticesc cum pot, cu slabe rezultate de cele mai multe ori, deși, inițial, nu mi-a fost frică. Am stat acasă douăzeci și patru de ore după infarct, agitîndu-mă și traversând o noapte albă. E adevărat că bănuiam altceva: o criză de colon sau de bilă. Nu primisem nici un avertisment de la inimă. Electrocardiogramele de rutină arătau perfect. Când m-am hotărât să mă duc la spital (era Duminica
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de rutină arătau perfect. Când m-am hotărât să mă duc la spital (era Duminica Floriilor), n-am luat cu mine nici pijama, nici schimburi. Eram sigur că, peste un ceas, două, mă voi întoarce acasă. Nici auzind că făcusem infarct, n-am fost impresionat. Prima mea reacție a fost de o stupiditate enormă: Nu voi petrece Paștele într-o cameră de spital". Abia ulterior am consimțit că nu mai sunt deloc "o stîncă". Iar acum mi se pare aproape ridicol
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mele, că sunt obosit sufletește peste măsură, că nu mai văd nici un capăt. Spre dimineață, mi-am revenit. Am găsit chiar puterea de a mă bărbieri, pentru a-mi ridica moralul. Nu sunt, încă, în stare să judec senin "evenimentul" (infarctul nu e o boală, ci un accident), dar, cu răbdare, voi deveni, poate, un pacient model care socotește perfect normal "servilismul față de trup", disprețuit de Marc Aureliu. 10. Tânărul custode a încercat să-l tragă de limbă pe doctorul Luca
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
că singurătatea e oglinda cea mai limpede în care te poți privi. Uneori, nu mai am energie decât pentru a nu mai vrea nimic. Mă împac din ce în ce mai greu, văd, cu handicapurile impuse de bătrânețe și cu grijile aduse acum de infarct. Poate, chiar, faptul că, în vara aceasta, m-am atașat de verdele mohorât al unor oțetari nu e o întîmplare. Și totuși, invariabil, mă întorc la bănuiala că impulsurile mele negative au ca punct de plecare și ca punct final
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
întețind ritmul, obligîndu-le să danseze cu ochii măriți de efort. Cam așa procedez și eu, mă agăț de ce pot. Și, dacă e înțelept să cauți pretexte de liniște, sunt aproape înțelept acum. Nu mai vreau să mă plâng. Bine că infarctul nu mi-a fost fatal. În rest, toate se vor aranja, sper. Mă obișnuiesc, văd, și cu singurătatea totală. Azi, nu mai am senzația că mă sălbăticesc. Din contră, orice drum la spital, care m-ar obliga să înfrunt zgomotul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
care somnolează ciorile și-mi închipui, o clipă, că, dincolo, e Asybaris. În rest, nu fac nimic nici azi. Mai exact, îmi pierd timpul. Și mă îndoiesc tot mai mult că oboseala mea e generată doar de boală. Poate că infarctul n-a fost decât un detonator. Parcă s-au scurs din mine energiile vitale. N-au mai rămas decât o tristețe contrariată și sentimentul că nu sunt în stare să părăsesc indiferent această lume. Încă iubesc această ticăloasă viață care
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
căldură. Apoi, am avut impresia că aud liniștea putrezind, încet, la soare. Altădată, asta m-ar fi emoționat. Acum, mă gândesc, cel mult, la substanțele din corp care produc ― se zice ― stările romantice. Probabil, și asta e o consecință a infarctului; în loc să mă emoționeze cerul aproape alb sau o frunză clătinată de vânt, mă preocupă orice înțepătură în zona inimii. Nu mai sunt decât un bolnav care-și studiază boala. Și, pe măsură ce se apropie data plecării la "San Donato", îmi e
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aromatizatori, lactoză, caseină, acid fumaric; agenți coagulanți E339, E450a; praf de zer, stabilizator E440a; coloranți E110a, E110a: antioxidant E320. Acum îmi dau seama că în toți acei ani, tata și-a îngroșat arterele cu grăsimi saturate. Va muri în urma unui infarct, la scurt timp după ce a împlinit șaizeci și cinci de ani. Asta înseamnă că Dorothy mi-a omorât tatăl? Succesul înregistrat de Dorothy în creșterea porcilor era la fel de impresionant. Iată numai câteva dintre dificultățile pe care a reușit să le învingă: 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
care a adăugat mama câteva lire, fiind nevoită să revină în învățământ cu jumătate de normă. N-a fost pensionarea pe care și-o plănuiseră. Nu există îndoială în mintea mea că stresul provocat de această situație a contribuit la infarctul lui. Înseamnă asta că Thomas a fost complice la uciderea tatălui meu? Decembrie 1990 x Am pierdut șirul dăților când Fiona și cu mine ne-am pus în cap să ne culcăm împreună în următoarele săptămâni: deși un purist ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
el, ore-n șir, abia rostind o vorbă. Am asociat întotdeauna televiziunea cu boala. Nu cu boala sufletului, cum și-ar dori unii comentatori, ci cu boala trupului. Probabil că se trage de pe vremea când tata zăcea în spital, în urma infarctului care avea să-l omoare în două sau trei săptămâni, la numai șaizeci și unu de ani. Sosisem de la Londra îndată ce aflasem vestea și pentru prima dată de mulți ani stăteam sub acoperișul părintesc. Era o experiență ciudată să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
marginea Birminghamului, viețile lor aveau tendința să se învârtă în jurul unui târg liniștit care se afla la circa nouă, zece kilometri de casa lor. Se lăuda cu un mic spital, în care fusese internat tata în ziua când se produsese infarctul; orele de vizită erau de la două și jumătate până la trei și jumătate după-amiaza și de la șase și jumătate la opt seara. Asta însemna că orele dintre vizitele noastre la spital erau orele cele mai tensionate și mai problematice ale zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
împotrivească? Cine are chef să fie aici? În această dimineață crâncenă cu treizeci de grade sub zero, cine să vrea să se miște, să tropăie în stație, să se urce cum o putea în autobuzul care gâfâie gata să facă infarct, să rămână acolo agățat cine știe cum, într-un picior, într-o mână, înghiontit din toate părțile, pentru ca în sfârșit să coboare înapoi în aerul înghețat, urmat de sudălmile șoferului ursuz, și pe bună dreptate, ce, parcă el vrea să conducă acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
citirea electronică a voturilor se făcea foarte manual, domnul Smith K.Kampel, un nenorocit cerșetor adus în patima beției prin consum exagerat de wisky de proastă calitate, a fost chemat la urne. Aici, în fața urnelor unchiului și mătușei decedați prin infarct de mașină i s-a comunicat că s-a procopsit cu două distilerii, șase exploatări petrolifere și o mină de aur. Din acel moment, înțelegând valoarea urnei în destinul personal, domnul Smith a fost nelipsit în campaniile electorale, cu un
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cu cel puțin șase grame...Ia cuțu zăhărelu de la tâmpițelu! I-ai dat și ultima linguriță. Da. Și prostul a luat-o crezând că-i argint veritabil. La Casa de Amanet m-a refuzat de patru ori. Era să fac infarct Și de ce n-ai făcut ? De frică. ăia ar fi fost în stare să mă poleiască cu aur și să mă vândă în Tanganika ca mumie egipteană. Și ar fi fost rău ? Da, că moneda tanganikaneziană a scăzut cu 6
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
dovadă, și-a lansat versurile lemnoase la Uniunea Scriitorilor care l-a lăudat prin scurtcircuit, explicînd publicului holbat spre podium cum scrie el, ministrul, sarcastic, ironic, pe teme ministerial-ezoterice, cum ar fi mersul la piață, motiv pentru care a făcut infarct. Tot În versuri, ministrul muncii și-n mod la fel de sarcastic și al protecției sociale, Al. Eutanasiu, argumentează că legea potrivit căreia bărbații vor fi scoși la pensie la 65 de ani e bună, deoarece locatarii țării vor beneficia astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mii de exemplare. „Această carte a fost scrisă cu un curaj evident, tocmai pentru a salva populația noastră.” Încă un disident. Îmi amintesc cu un rînjet de om salvat cum ne spunea savantul să nu mai mîncăm cotlete că facem infarct instantaneu pe care mulți Îl și făceau mîncînd ca analfabeții conserve și zgîrciuri. Acum, marele savant de renume englezesc amenință că s-a apucat de scris ceva și mai fundamental, Istoria alimentației la români din vechime și pînă În prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
capitolul Lașitatea scriitorului român, sînt multe de spus. Mină de aur. Aur (ne)curat! "Camil n-a fost un bronz". Croh îi deplînge comportamentul versatil, iubirea de arginți (treizeci) ș.c.l. Adevărul e altul. Fără un ban, după un infarct, a adresat un memoriu capului Agitprop, Iosif Roitman Chișinevski, să-l scoată din impas. Infarctorul‡‡‡‡ a și murit la scurt timp. Croh, care-l acuză că "a pactizat", avea să-și exprime cu totul altă părere: "Pe Camil Petrescu iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Doru B. e tot monoglot. Impostura cîștigă teren, în paralel cu campaniile de compromitere. Uzina de cuvinte demolatoare produce. Ea mai produce. Restul industriei e "morman de fiare vechi". Intrigile celor agresivi, ca Machiavella, provoacă tahicardii și ulcere, cancere și infarcturi. În "universitatea care ucide", cei buni mor primii. Mihai Drăgan, la 1 noiembrie '93; Ioan Constantinescu, la 3 ianuarie 2002. Ultima oară cînd l-am văzut, îmi vorbea despre o universitară care și-a trimis lucrarea unei reviste din Hexagon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
douăzeci de intersecții Înapoi la birou. — Bineînțeles, Miranda. Cincisprezece minute. Am Început să tremur din nou când am ieșit din biroul ei și m-am Întrebat dacă e posibil ca inima mea să cedeze pur și simplu și să fac infarct la Înaintata vârstă de douăzeci și trei de ani. Prima țigară pe care am aprins-o a aterizat direct pe botul noilor mele cizme Jimmy și, În loc se se rostogolească pe pardoseală, a rămas acolo timp suficient cât să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]