5,553 matches
-
de design instituțional" Soluția generică la problemele de design instituțional se bazează pe ideea că, atunci când instituțiile informale le legitimează pe cele formale, costurile aplicării acestor norme și reguli formale vor fi mult mai mici, În timp ce, oricând regulile formale și informale sunt În conflict, costurile de aplicare a regulilor formale vor crește (Goodin, 1998; Soto, 2000). Voi ilustra această categorie de soluții prin exemplul clasic al parcului. Astfel, să presupunem că se pune problema construcției unui parc Într-o comunitate oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În așa fel aleile Încât trecătorii să nu mai simtă nevoia de a crea sau de a alege scurtături. Aici este vorba deja despre un progres, În sensul că există o disponibilitate din partea arhitectului de a-și conforma creația instituțiilor informale care descriu nevoile efective ale oamenilor. Problemele legate de capacitatea redusă de predicție vor anula rezultatul așteptat, În majoritatea cazurilor cu un nivel non-trivial de complexitate. 3. Un al treilea procedeu este Însă și mai inteligent decât al doilea. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
funcționale și politice. Cele funcționale apar atunci când cooperarea În anumite sectoare ale economiei (sau societății) creează presiuni tehnocratice pentru cooperare În sectoarele conexe. Efectele politice apar atunci când cooperarea deja existentă pe anumite arii Îi capacitează pe oficialii supranaționali să acționeze informal ca antreprenori politici În alte arii. Pentru a manageria cu eficiență problematicile tehnocratice complexe, guvernele naționale trebuie să acorde libertate de acțiune experților, judecătorilor și birocraților, creând astfel noi actori supranaționali puternici, care au un interes mare În menținerea cooperării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
2001, accesibil pe www.europa.eu.int/comm/governance/areas/group 5/report en.pdf. Rapoartele regulate de monitorizare asupra progresului României pentru aderarea la Uniunea Europeană, 2003, 2004, 2005, 2006. PARTEA A II-Atc "PARTEA A II‑A" O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din Româniatc "O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România" Bogdan Lăzărescutc "Bogdan Lăzărescu" Laurențiu Mihaitc "Laurențiu Mihai" Rezumat În acest studiu, vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
5/report en.pdf. Rapoartele regulate de monitorizare asupra progresului României pentru aderarea la Uniunea Europeană, 2003, 2004, 2005, 2006. PARTEA A II-Atc "PARTEA A II‑A" O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din Româniatc "O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România" Bogdan Lăzărescutc "Bogdan Lăzărescu" Laurențiu Mihaitc "Laurențiu Mihai" Rezumat În acest studiu, vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive, ca mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive, ca mijloc de finanțare a cheltuielilor din domeniul sănătății. Această concluzie este susținută de existența unui cuantum ridicat al plăților informale la nivelul sistemului de sănătate, fapt care Împiedică evaluarea cererii și ofertei de servicii medicale din România. Prezentul studiu se fundamentează pe datele furnizate În urma derulării unui proiect al Băncii Mondiale privind plățile informale În sectorul de sănătate din România
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
existența unui cuantum ridicat al plăților informale la nivelul sistemului de sănătate, fapt care Împiedică evaluarea cererii și ofertei de servicii medicale din România. Prezentul studiu se fundamentează pe datele furnizate În urma derulării unui proiect al Băncii Mondiale privind plățile informale În sectorul de sănătate din România. Reforma sistemului de sănătate din România a devenit În ultimii ani o prioritate indiscutabilă pe agenda guvernamentală. Vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
serviciilor de sănătate pe care statul se angajează să le ofere prin sistemul public fără altă obligație de plată directă din partea asiguraților, aceste costuri vor fi acoperite (Într-un fel sau altul) din alte surse, cel mai probabil, prin plăți informale către personalul din sistemul de sănătate. Plățile informale impiedică evaluarea cererii și ofertei de servicii medicale din România și, În consecință, adoptarea unor politici care să conducă la eficientizarea serviciilor publice de sănătate. Introducerea asigurărilor non-substitutive și a plăților directe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să le ofere prin sistemul public fără altă obligație de plată directă din partea asiguraților, aceste costuri vor fi acoperite (Într-un fel sau altul) din alte surse, cel mai probabil, prin plăți informale către personalul din sistemul de sănătate. Plățile informale impiedică evaluarea cererii și ofertei de servicii medicale din România și, În consecință, adoptarea unor politici care să conducă la eficientizarea serviciilor publice de sănătate. Introducerea asigurărilor non-substitutive și a plăților directe (engl., user charges) va stimula calcularea realistă a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
importantă, pentru că factorii corupției și politicile de luptă Împotriva acesteia sunt sau pot, de obicei, să difere foarte mult de factorii și politicile Îndreptate Împotriva altor tipuri de activități ilegale. Din punct de vedere al aplicabilității, corupția este un contract informal, pentru că este ilegal - nici o curte de justiție din lume nu-l va susține, dacă apare o problemă legată de aplicarea acestuia. Dimpotrivă, o curte de justiție operațională ar cataloga corupția drept un act criminal. Chiar această caracteristică a corupției drept
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de sănătate, În măsura În care se consideră că anumite companii care furnizează servicii acestui sector au tendința de a mitui legiuitorii, În vederea introducerii anumitor medicamente pe listele compensate de către stat (de exemplu, pentru a evita competiția). După cum sublinia Vian (2002), deseori, plățile informale nu sunt asimilate corupției, deși se Încadrează clar În definiția abuzului de roluri sau de resurse publice. Killingsworth (2002) face referire la corupția din domeniul sănătății ca fiind plăți neoficiale și/sau informale, care sunt opusul celor oficiale, plăți „ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
competiția). După cum sublinia Vian (2002), deseori, plățile informale nu sunt asimilate corupției, deși se Încadrează clar În definiția abuzului de roluri sau de resurse publice. Killingsworth (2002) face referire la corupția din domeniul sănătății ca fiind plăți neoficiale și/sau informale, care sunt opusul celor oficiale, plăți „ce nu poartă ștampila de aprobare”. Lewis (2000) se referă la corupție și la taxele neoficiale din domeniul sănătății ca fiind „plăți către indivizi sau instituții de tipul lichidităților sau În orice manieră ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ce nu se Încadrează pe canalele oficiale de plată pentru servicii care sunt menite să fie furnizate (fără obligație de plată directă) de către sistemul public de sănătate”. Problema analitică este aceea de a face diferența dintre taxele neoficiale și cele informale. Potrivit lui Ensor și Savelyeva (1998), taxele informale sunt definite ca fiind „plățile făcute către personalul medical sau instituții care nu sunt cerute În mod oficial, dar sunt fie așteptate, fie cerute de către prestatori”. Deși Killingsworth (2002) a pus o Întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de plată pentru servicii care sunt menite să fie furnizate (fără obligație de plată directă) de către sistemul public de sănătate”. Problema analitică este aceea de a face diferența dintre taxele neoficiale și cele informale. Potrivit lui Ensor și Savelyeva (1998), taxele informale sunt definite ca fiind „plățile făcute către personalul medical sau instituții care nu sunt cerute În mod oficial, dar sunt fie așteptate, fie cerute de către prestatori”. Deși Killingsworth (2002) a pus o Întrebare decentă („Sunt taxele informale doar un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Savelyeva (1998), taxele informale sunt definite ca fiind „plățile făcute către personalul medical sau instituții care nu sunt cerute În mod oficial, dar sunt fie așteptate, fie cerute de către prestatori”. Deși Killingsworth (2002) a pus o Întrebare decentă („Sunt taxele informale doar un alt fel de plăți neoficiale?”), s-a implicat mai degrabă Într-o dezbatere Întortocheată, lipsită de un rezultat unic. Se pare că nu există o valoare analitică intrinsecă a distincției dintre taxe „neoficiale” și „informale”. Recent, Ensor (2004
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
decentă („Sunt taxele informale doar un alt fel de plăți neoficiale?”), s-a implicat mai degrabă Într-o dezbatere Întortocheată, lipsită de un rezultat unic. Se pare că nu există o valoare analitică intrinsecă a distincției dintre taxe „neoficiale” și „informale”. Recent, Ensor (2004) a luat În considerare plățile informale din domeniul sănătății, concentrându-și analiza pe prestatorul de servicii medicale și relațiile sale cu pacienții. Din momentul apariției plăților informale, se disting trei tipuri de corupție. Prima este contribuția pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
plăți neoficiale?”), s-a implicat mai degrabă Într-o dezbatere Întortocheată, lipsită de un rezultat unic. Se pare că nu există o valoare analitică intrinsecă a distincției dintre taxe „neoficiale” și „informale”. Recent, Ensor (2004) a luat În considerare plățile informale din domeniul sănătății, concentrându-și analiza pe prestatorul de servicii medicale și relațiile sale cu pacienții. Din momentul apariției plăților informale, se disting trei tipuri de corupție. Prima este contribuția pentru costul Îngrijirii. Motivul este că, În multe țări aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
o valoare analitică intrinsecă a distincției dintre taxe „neoficiale” și „informale”. Recent, Ensor (2004) a luat În considerare plățile informale din domeniul sănătății, concentrându-și analiza pe prestatorul de servicii medicale și relațiile sale cu pacienții. Din momentul apariției plăților informale, se disting trei tipuri de corupție. Prima este contribuția pentru costul Îngrijirii. Motivul este că, În multe țări aflate În tranziție, fondurile oficiale alocate pentru serviciile medicale sunt insuficiente; de aici, strategia prestatorilor de a limita output-ul pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rezultatele ce derivă de aici. Tabelul 5.1. Tipuri de corupție În domeniul sănătății (cf Vian, 2002) 2. Scurte considerații asupra sistemului de sănătate din Româniatc "2. Scurte considerații asupra sistemului de sănătate din România" Principalele chestiuni legate de plățile informale către personalul din sectorul de sănătate din România sunt: • Cât de larg este răspândită această practică printre medici și ce forme ia? Care este motivația medicilor În acest sens: pot ei să perceapă aceste plăți doar pentru a acoperi costuri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este motivația medicilor În acest sens: pot ei să perceapă aceste plăți doar pentru a acoperi costuri (deși se presupune că sistemul public le acoperă)? • Reprezintă aceste plăți acte de corupție ce urmează a fi pedepsite ca atare? • În ce măsură plățile informale reprezintă bani care, altminteri, ar fi trebuit să fie publici? Sunt ele, În consecință, un gen aparte de pierderi de fonduri publice? • Cât de mare este suma acestor plăți? Au acestea consecințe semnificative asupra bugetului public? Reprezintă ele o povară
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestea consecințe semnificative asupra bugetului public? Reprezintă ele o povară pentru cei care le fac? • Sunt pacienții pregătiți să accepte și, mai ales, au posibilitatea de a plăti conform unei noi scheme de reglementare a plăților către medici, astfel Încât plățile informale să devină oficiale? În ceea ce privește sistemul farmaceutic din România: • Pierderile financiare datorate organizării frauduloase a licitațiilor sunt direct subsumabile corupției, pentru că achizițiile se fac direct din fonduri publice? • Sunt regulile de organizare a licitațiilor destul de clare pentru a asigura libera concurență
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
consecințe nedorite: fondurile Încasate prin asigurările obligatorii de sănătate trebuie să acopere cheltuielile cu sănătatea, pentru că, potrivit legislației În vigoare, nu mai există alți bani pentru aceste cheltuieli. Există modalități - care pot merge Împreună - pentru amendarea acestei situații: reglementarea plăților informale către medici (reglementarea lor drept coplăți, ceea ce le va face transparente), Împreună cu Îmbunătățirea sistemului de achiziții publice, vizând eliminarea practicilor de corupție, precum și definirea pachetului de bază al serviciilor medicale și furnizarea celor ce cad În afara lui prin asigurări complementare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
face transparente), Împreună cu Îmbunătățirea sistemului de achiziții publice, vizând eliminarea practicilor de corupție, precum și definirea pachetului de bază al serviciilor medicale și furnizarea celor ce cad În afara lui prin asigurări complementare și suplimentare. Dincolo de faptul că ar lăsa problemele plăților informale și ale transparenței În achiziții În bună parte nerezolvate, este puțin probabil ca măsurile țintesc o creștere a fondurilor pentru sănătate, prin lărgirea bazei de percepere a fondurilor pentru asigurările de sănătate, creșterea contribuției sau ambele, caeteris paribus, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
caeteris paribus, să nu Întâmpine reacții negative care să Împiedice implementarea lor. Odată cu creșterea veniturilor populației, automat, sistemul social de asigurări va putea prinde contur prin mărirea semnificativă a fondurilor colectate. Există, totuși, alte două motive care impun reglementarea plăților informale și care nu țin de considerente de eficiență: - plățile informale sunt ilegale și sunt o formă de corupție (fie ca mită sau ca primire de foloase necuvenite); - plățile informale pot constitui o povară pentru persoanele sărace, care nu și le
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementarea lor. Odată cu creșterea veniturilor populației, automat, sistemul social de asigurări va putea prinde contur prin mărirea semnificativă a fondurilor colectate. Există, totuși, alte două motive care impun reglementarea plăților informale și care nu țin de considerente de eficiență: - plățile informale sunt ilegale și sunt o formă de corupție (fie ca mită sau ca primire de foloase necuvenite); - plățile informale pot constitui o povară pentru persoanele sărace, care nu și le pot permite și care s-ar afla Într-o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]