5,276 matches
-
Învățat despre tema discutată. Eseul a fost anunțat la Începutul activității și va fi folosit de către Învățător pentru a-și dirija activitatea din orele următoare. Manualul de istorie la clasa a IV-a are ca noutate prezentarea unor lecții speciale intitulate „Fișă de personaj”, fiind astfel ilustrate personalități marcante ale istoriei universale și ale istoriei românilor: „Alexandru cel Mare”; „Traian; Decebal”; „Carol cel Mare”; „Dragoș”; „Vlad”; „Cuza”; „Regina Maria” etc. Parcurgerea acestor lecții s-ar putea face folosind o metodă de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
lucrarea lor publicată în februarie 1922 (9, 10, 11). 1921 - Pe 31 august apare în „Archives Internationales de Physiologie” (vol. 17, p. 85-109) lucrarea fundamentală care însumează toate investigațiile sistematice ale lui N. Paulescu privind secreția endocrină pancreatică. Lucrarea se intitulează „Recherches sur le rôle du pancrèas dans l’assimilation nutritive”. Este certificatul de naștere al insulinei (9, 10, 14, 15). 1930 - N. Paulescu menționează glicozilarea albuminelor plasmatice, în volumul IV al „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulescu”, în următorul paragraf de la pag
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
punct de pornire o serie de teorii bine asimilate. Este vorba de două articole care vor fi publicate mai târziu în volum, spre deosebire de seria de articole cu titlul generic de "L'Art Nouveau, et la Roumanie". Cele două articole se intitulează "La nationalité dans l'Art" și "L'Idealité dans l'Art", publicate consecutiv la diferență de o zi, ambele prefațând într-un fel deschiderea atât a Salonului Oficial cât mai ales a Expoziției Societății "Ileana". "Naționalitatea" și "idealitatea" în artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta ar putea-o aduce în România prin valorificarea tradiției picturii murale a mânăstirilor își găsesc un suport în studiul lui Carl A. Romstorfer, conservatorul muzeului imperial și regal de industrie la Czernovitz, studiu apărut în 1897, în limba germană, intitulat în traducerea franceză l'Architecture moldo-byzantine. Romstorfer era interesat în special de arhitectura religioasă, investigațiile sale, consideră Bachelin, ar fi trebuit împinse mai mult spre Orient. Criticul intervine afirmând că influența preponderentă în ce privește decorațiunile, stilul arhitecturii mânăstirilor din Moldova nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îndeplinesc nu doar un ideal de puritate, ci reprezintă și canonul estetic feminin. Zână, (Ulei pe pânză, 0, 575 x 0, 655 cm, semnat în partea dreaptă jos cu ocru/cenușiu nedatat inventar 1285, pe verso cu cerneală violetă) se intitulează un alt tablou al lui Kimon Loghi. Dacă în prim plan se află zâna învăluită în șal și rochie, cu părul auriu și lung, purtând o cunună de flori, în fundal descoperim înconjurat de pădure un lac pe care plutesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o regăsim în construcția de sensibilitate simbolistă a unei feminității acvatice precum ondinele lui Gustav Klimt. Corpul pare să-și fi pierdut greutatea, Zâna răsare din lac, plutește diafan, extatic, în acest decor de vis. Un alt tablou feeric este intitulat A fost odată... (Ulei pe pânză 1,84 x 2,020 cm, inventar 216, semnat stânga jos cu portocaliu, pe verso cu tuș negru, nedatat), prima parte din incipitul consacrat în basme: "A fost odată, ca niciodată". Se pot observa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind un desen al lui Marcel Olinescu, făcând parte dintr-un ciclu intitulat Luceafărul, compus din 12 lucrări dedicate lui Eminescu, fiecare lucrare fiind însoțită de un vers. Cea de-a douăsprezecea lucrare se vrea și o apoteoză a ciclului, intitulată după ultimul vers concluziv al poemului Luceafărul: "Nemuritor și rece". Pe fondul unui cer înstelat sunt plasate monadic figuri culturale emblematice, desenate asemeni unor constelații: Shakespeare, Dante, Goethe, Beethoven, și, greu discernabil, probabil Platon, iar în colțul din dreapta sus probabil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în textura chipului femeii ceva din natura evanescent-efemeră a visului. Imaginea este inconsistentă, cu ceva difuz; Luchian nu descrie un simplu efect de percepție, ci o imagine reamintită sau extrasă prin intermediul visului din propria sa imaginație. Un alt tablou se intitulează Melancolie, un pastel, ca și primul "reprezentând chipuri feminine, motive preferate ale artei simboliste"278. Referința la poezia eminesciană nu mai este directă, însă tabloul constituie o expresie a unei état d'âme simboliste. În stil Art-Nouveau, Ottilia Michail-Oteteleșanu a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elecțiuni când este legată de artă, putem vorbi chiar de o temă decadentă, cea a artistului bolnav, complementară celei a geniului. Maladia completează cartea de vizită a lui Leverkühn din Doctor Faustus (1947) al lui Thomas Mann. Într-un autoportret, intitulat Bolnavul (1903), Gheorghe Petrașcu construiește imaginea unui artist febricitat, cu fruntea arsă de febră, înfășurată într-un ștergar. Accentul nu cade pe factologia naturalistă, nu maladia în sine ca rezultantă a unui context social îl interesează pe pictor și nicio
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar volumele. Criticul îi remarcă dintre lucrări nudul intitulat La baie și Sărutul de influență rodiniană, în ziar fiind reprodus un Cap de studiu, o țărancă cu maramă, sculptorul imprimând figurii o expresie de o profunzime tragică 315. În 1911, Boambă absolvea Școala de Arte Frumoase din București ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parizian cu coif roșu are pecetea lui, dar este mai degrabă un studiu decât un tablou. Tristia, această femeie în costum antic sprijinită de un perete, este o figură expresivă. În ce privește compoziția à la Böcklin pe care domnul Loghi a intitulat-o Amor, ea trebuia tratată de o manieră mai puțin vagă și mai naturalistă în anumite părți 421. Și criticul remarcă "colorismul" asociat decorativismului și ceea ce-l apropie semnificativ de kitsch, "sentimentalismul". Loghi este perceput ca aparținând secesionismului münchenez în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În Mila (Panoul nr. 7, ulei pe eternit, diametru 1150 cm, inventar 915003, 1919-1923) sau Compătimirea, ca și în Taina sau Secretul, apar numai personaje feminine în număr de patru. Cecilia Cuțescu-Storck creează un raport armonic, un "ritm", așa cum se intitulează un alt tablou al ei. În grup, toate personajele sunt legate printr-o gestualitate care vizează o circularitate armonică. Cel de-al patrulea, asupra căruia pare să se focalizeze atenția pictoriței, este și cel care închide circuitul. Una dintre femei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel personaj pe care l-am intitulat confidentul și care are un dublu rol: structural, el realizează o separare între planuri a cuplului Salomeea-Sfântul Ioan, iar în plan simbolic oferă un sprijin celui care suferă sau celui care a devenit vulnerabil. Salomeea pare să se sprijine de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
569. Arhitectul ar fi dorit să extindă principiile Gesamtkunstwerk la scara unui oraș întreg. La rândul său, Gabriele D'Annunzio își amenajează o casă menită să servească drept templu închinat propriei sale personalități emblematice pentru cultura națională italiană. Își și intitulează "villa" la care începe modificările în 1920, "Vittoriale degli Italiani", o altă "maison théâtrale" concepută după spiritul și sensibilitatea locatarului ca și casa lui Moreau, reprezentând și un fel de legat testamentar autocelebrativ al scriitorului care încredințează memoriei generațiilor viitoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Și pe când una exasperată ridică un cuțit într'un gest criminal, cealaltă cu mâinile în sân o sfidează cu o figură crudă, și calmă... Iar bărbații năuciți de alcool și josnicie stau nepăsători pe scaunele murdare..."602. Tabloul care se intitulează sugestiv, În tavernele din Montmartre, nu prezintă o boemă artistică aureolată de reflexul geniului ci, mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
volum, Les fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților blestemați. Spleenul face parte din condiția provincială a intelectualului, resimțită aproape metafizic și trăită cu o voluptate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
volum „Ecoul numelor proprii”. LITERATURA - ARTĂ A CUVÂNTULUI Cea mai simplă definiție dată vreodată unui fenomen cultural este cea privitoare la literatură. Literatura este arta cuvântului. Titu Maiorescu dezvolta conceptul Într-un studiu critic publicat În „Convorbiri literare” la 1867, intitulat „O cercetare critică asupra poeziei române”, unde, plecând de la criterii estetice, sublinia unica trăsătură a literaturii, față celelalte arte, aceea de a nu avea un material „gata (pregătit) pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt material ci numai organ
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai EMINESCU: LUCEAFĂRUL Comentariu stilistic Particularități fonetice Într-un studiu publicat În anul 1889, intitulat „Eminescu și poeziile lui”, Titu Maiorescu, după ce afirmase că „... limba națională a găsit În poetul Eminescu cea mai frumoasă Înfăptuire până astăzi... punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești” iar acest fapt a fost posibil datorită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lume modestă, a micii burghezii bucureștene, a funcționarilor mărunți, a micilor meseriași cu idealuri socialiste, ca cizmarul Mendelson. La, acest cizmar, Titu Herdelea Îl cunoaște pe Petre Petre și niște soldați pe cale de „liberare”. (până aici e conținutul capitolul I, intitulat „Răsăritul”) În capitolul „Pământurile”, autorul face o descriere a proprietăților din jurul moșiei lui Miron Iuga, (și Grigore Iuga) dar și un istoric al acestor pământuri cu existență feudală. Titu Herdelea este invitat de Grigore Iuga În satul Amara, locul generator
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
colportate de călăreți pe cai albi, care poartă porunca lui Vodă etc. Privirea largă asupra societății, mai cu seamă asupra imaginii satului și țăranului, dă prilej scriitorului să pregătească pe cititor pentru Înțelegerea evenimentelor tragice din partea a doua a romanului, intitulată „Focurile”. Capitolul „Scânteia” este dedicat sfaturilor și măsurilor luate de proprietari În vederea evitării unor ciocniri. Grupurile politice adversare Își precizează pozițiile față de amenințările țăranilor. La Amara spiritele sunt aprinse. Lovirea copilului lui Costică Tunaru de către mașina lui Rudolf, șoferul Nadinei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doi protagoniști, Ștefan și Ella, unde faptul fundamental Îl constituie febra afacerilor prilejuite de pregătirea intrării În război. Primele pagini trasezează o linie de legătură dintre cele două cărți. Nu Întâmplător, o primă variantă a scrierii acestui roman s-a intitulat „Proces verbal de dragoste și război”, plecând de la concepția prustiană a autenticității screrii unei cărți document unde grija față de stil este abandonată. Cea de a doua carte este considerată de către autor și exegeți un jurnal de război al autorului, pus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]