40,824 matches
-
din troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A stat până pe 1 noiembrie 1950 în camera 105 împreună cu lotul timișorenilor, dar și cu alți deținuți: Emil Sebeșan, Ion Soare, Aurel Predescu, Ion Angelescu, Ioan Berghezan, Lucian Plapșa, Traian Niculescu, Gavrilă Latiș, Constantin Onișor, Silvestru Nanu. A fost scos la muncă pe la jumătatea lui septembrie și repartizat în camera 104
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1947 s-a aflat în fruntea tineretului PNL, provenind dintr-o familie liberală, și a activat în perioada alegerilor din 1946. Arestat la 10 iunie 1949, a cunoscut acțiunea violentă la Pitești (1949-1950) și Canal (1950-1951). A făcut parte din lotul condus de Petru Cojocaru, anchetat în vara și toamna lui 1949. Condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, a trecut prin arestul Securității Timișoara, penitenciarele Timișoara și Pitești, coloniile Cernavodă și Valea Neagră. După o perioadă la una din camerele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la Canal, unde a scăpat de bătăile din brigada lui Bogdănescu, deși s-a încercat obținerea de informații de la el printr-un fost coleg de lot. De la Poarta Albă, Rodas a fost transferat în Pitești, la începutul lui 1951, și repartizat în cameră cu Fidler, Blaga, Chebeleu, Nagy Géza, Dezméri Zsombor, Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dan Dumitrescu, Dan Lucinescu, Costache Păvăloaie, Costică Buțan, Alexandru Mărtinuș, Constantin Bogos și Iosif V. Iosif. Pe la sfârșitul lui noiembrie, începutul lui decembrie 1949, o parte dintre ei au fost duși la camera 3-biserică, unde li s-au adăugat ulterior loturi de la Timișoara, Craiova și Cluj, întreținând o atmosferă anticomunistă. Mutat în camera 4-spital, a fost torturat aici de către un „comitet” format din Țurcanu, Popa, Roșca, Livinschi, Pușcașu și Virgil Bordeianu. Romanescu evită să spună că a fost bătut, menționând că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1944, ultima dată pe 18 martie 1949 pentru apartenența la Organizația Național-Creștină. Condamnat la 5 ani de închisoare, a fost transferat la Pitești la începutul lui decembrie 1949, unde, după obișnuita perioadă de carantină, a fost inclus în primul mare lot torturat în camera 4-spital, format în marea majoritate din timișoreni. În mai 1950 a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost transferat la Pitești la începutul lui decembrie 1949, unde, după obișnuita perioadă de carantină, a fost inclus în primul mare lot torturat în camera 4-spital, format în marea majoritate din timișoreni. În mai 1950 a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul real pentru care lotul nu a rămas în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a făcut parte din lotul transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul real pentru care lotul nu a rămas în colonie, astfel că a fost torturat și la Gherla, unde a ajuns la începutul lui iunie. A fost bătut până i s-a fracturat mâna de către un „comitet” condus de Alexandru Popa. La Gherla a trecut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la 5 ani de închisoare. A trecut pe la Suceava, Pitești, Brașov și Canal și se pare că era înscris și în Partidul Muncitoresc Român, pe lângă activitatea pe care a avut-o ca legionar. La Pitești a ajuns cu al doilea lot de suceveni și a stat cu aceștia timp de o lună, la carantină. A fost mutat de către directorul Dumitrescu la camera 1-corecție, iar după trei zile a fost scos pentru o discuție cu Țurcanu, pe care l-a pus la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Avădanei. Această discuție ar fi avut loc în noiembrie 1951. Mai târziu, ajunși la Jilava pentru cercetări, „Țanu” n-a mai știut ce să îi recomande lui Stoian, sfătuindu-l să se orienteze la fața locului. A fost executat cu lotul Țurcanu în decembrie 1954, la vârsta de 25 de ani. Cristian Paul Șerbănescu 2tc "Cristian Paul Șerbănescu2" Născut în București în iunie 1922 sau 1923, a fost arestat pentru apartenență la o organizație regalistă și condamnat la 3 ani de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
eliberat pe 30 iulie 1964. Unul dintre frații săi a fost și el închis timp de 6 ani de zile, iar Timaru a mai fost arestat de două ori: în 1968 și în 1977. Vasile Toldișantc "Vasile Toldișan" Arestat cu lotul studențesc din Cluj și condamnat la 2 ani de închisoare, Ion Voin spune că Toldișan era înscris în Partidul Muncitoresc Român și că a cedat încă din anchete, blamând Mișcarea Legionară în procesul său din aprilie 1949, motiv pentru care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
voi? De beton armat să fiți și o să vă înmuiem ca pe o mămăligă nefiartă! O să vă compromitem în ochii voștri și ai lumii. Dacă mai scăpați cu viață, sufletește veți fi niște cadavre!1. Cunoștea doar patru persoane din lotul în care a fost inclus, restul fiind studenți la alte facultăți. A fost condamnat la 10 ani de detenție. A fost transferat direct la Pitești, probabil în mai-iunie 1949, întrucât amintește de înrăutățirea bruscă a regimului la scurtă vreme după
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Livinschi, Dan Diaca, iar dintre victime pe Voinea, Cornel Pop, Ieronim Comșa, fiind obligat să asiste la torturi timp de câteva săptămâni. A participat și la „școala de cadre” din aprilie-mai 1950, întrucât avea să fie transferat la Gherla cu lotul din iunie 1950. S-a declarat zidar, scăpând astfel de bătăi, motiv pentru care a fost certat de Țurcanu. După încetarea acțiunii la Gherla, a fost mutat la Văcărești, unde a fost vecin de celulă cu Dezméri Zsombor, adus acolo
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o grandomanie fără de margini: era în stare să se folosească de orice mijloace pentru a-și atinge scopul. Când era vorba de interesele lui, nu cunoștea nici simțul echității și nici mila3. Conform propriei mărturii, a fost condamnat într-un lot cu Alexandru Bogdanovici, Gheorghe Reus, Eugen Măgirescu, Ioniță Sârbu, Gheorghe Andrișan, Virgil Mitan, Aurel Batariuc, Ion Negură, Leonard Gebac, Ion Bobu, Ion Comănici, Constantin Istrate și alții, ceea ce nu înseamnă însă că a activat cu aceștia sau că îi cunoștea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe Reus, Eugen Măgirescu, Ioniță Sârbu, Gheorghe Andrișan, Virgil Mitan, Aurel Batariuc, Ion Negură, Leonard Gebac, Ion Bobu, Ion Comănici, Constantin Istrate și alții, ceea ce nu înseamnă însă că a activat cu aceștia sau că îi cunoștea pe toți, pentru că loturile imaginate de comuniști erau deseori eterogene, singurul criteriu care unea acuzații fiind, de regulă, zona de acțiune. A fost închis în mai multe camere la Suceava, începând cu data de 3 iulie 1948, deși nu există mărturii cu privire la o eventuală
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în care Dumitrescu ar fi exclamat: „Asta vreau - să se bată între ei!”. În acest moment Țurcanu pretinde că s-au înțeles să organizeze o bătaie, cu intervenția directorului, și că a fost încurajat să continue torturile și după primele loturi: în ianuarie 1950, Dumitrescu și Marina i-ar fi spus că nu contează „câți ochi sar”, expresie pe care Țurcanu și-a tradus-o prin „nu contează ce se va alege de ei”, cu toate că Dumitrescu i-a cerut să aibă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sute de deținuți în Pitești, conducând „comitetele” de agresiune în majoritatea camerelor, dat fiind că se bucura de libertate de mișcare în penitenciar. În luna ianuarie 1950, Țurcanu l-a întrebat pe Pătrășcanu dacă crede că vor termina de schingiuit loturile până în mai-iunie, când știa că urmează să se plece pe șantiere. Se pare că Țurcanu nu se aștepta ca deținuții să aibă atâtea informații nedeclarate și a adăugat „dar, în definitiv, am pornit de acum cu bătaia, înapoi nu mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Tot colaboratorul său afirmă că Țurcanu se interesa de deținuții care se eliberau, pentru că le cerea să fie informatori ai Securității și în libertate. E greu de precizat dacă Țurcanu credea că va fi eliberat în vara lui 1950, după ce loturi întregi au părăsit Piteștiul îndreptându-se spre alte destinații. Cert este că el a rămas în închisoare, iar torturile au continuat, deși în mult mai puține celule, până în mai 1951. Activitatea sa a fost mult redusă în perioada de până la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
decretului din 1964. Ion Vointc "Ion Voin" Născut la 23 noiembrie 1923 în comuna Ezeriș, județul Caraș-Severin, Voin era fiu de preot și, în momentul arestării, student în anul VI la Facultatea de Medicină din Cluj. A fost judecat în lotul studențesc legionar de la Cluj și condamnat de Tribunalul Militar din localitate, pe 23 aprilie 1949, la 5 ani de închisoare corecțională. A trecut prin Pitești (30 aprilie 1949 - 6 iunie 1950), Gherla (6 iunie 1950 - 24 iunie 1951), Peninsula (24
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1950), Gherla (6 iunie 1950 - 24 iunie 1951), Peninsula (24 iunie 1951 - 8 mai 1952) și Jilava (din 8 mai 1952, pentru anchetă). Ajuns în închisoarea Pitești pe 30 aprilie 1949, a fost repartizat împreună cu o parte dintre colegii de lot la camera 3-corecție, restul fiind împrăștiați la camerele 1 și 2 din aceeași secție. După o perioadă a fost introdus în cameră cu Ion Negură, care propovăduia „reeducarea”. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în cameră cu Ion Negură, care propovăduia „reeducarea”. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar. Pe 10 februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost trimis și reîntors imediat de la Canal. Pretinde că, la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar. Pe 10 februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost trimis și reîntors imediat de la Canal. Pretinde că, la întoarcerea în penitenciar, Dumitrescu i-a împărțit în funcție de simpatiile politice: țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
politice: țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un „comitet” de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră. Lotul clujenilor s-a ținut la distanță de ei, însă bătaia s-a pornit pentru că Vereșmorteanu a fredonat un cântec legionar. Una dintre victime a bătut în ușă și i-a raportat gardianului ce se întâmpla, dar Dumitrescu a sărit în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
autodenunțurile au durat până în aprilie 1950. La mijlocul lunii a fost transferat la camera 3-lagăr și menționează că, pe 20 mai 1950, a declarat tot ce știa „din frică, nu din convingere”1. Voin a fost trimis la Gherla cu primul lot, în iunie 1950. Întrebat de ce a trecut de partea acțiunii, Voin a răspuns că îi era teamă de bătaie, întrucât a realizat că nu exista scăpare, și pentru că întrezărea posibilitatea eliberării din închisoare înainte de termen. A fost obligat să acționeze
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrezărea posibilitatea eliberării din închisoare înainte de termen. A fost obligat să acționeze în mai multe celule din Gherla: 101 (unde a fost numit șef de cameră), 102 și 103, iar în iunie 1951 a fost trimis la Canal într-un lot format în mare parte din muncitori. La Canal, Voin era cuprins de remușcări, menționând într-o declarație că și-a întrebat tatăl la vorbitor dacă un verișor de-al său pe care îl turnase în timpul torturilor a fost arestat sau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
coleg deținut l-a luat la întrebări, Voinea l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]