9,370 matches
-
mic se vorbea mult despre lupi în casa noastră. Stăteam în marginea satului Sasca, pe drumul ce leagă Baia de Cornu Luncii și Mălini. Uneori, iarna se auzea frecvent că lupii dădeau iama, în miez de noapte, venind fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața satului și încercându-și norocul spre târla vreunui gospodar. Dar cum oile erau închise în câte-o șandrama, lângă grajdul vitelor, nu găseau decât târle goale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu acordul Ministerului Turismului, în cadrul limitelor prevăzute în prezenta anexa. ────────── Anexa 4 TARIFE FIXE pentru cazare și alte servicii în popasurile turistice: Subcetate - Arad, Gherăești și Poiana Sarata - Bacău, Potoci - Bicaz, 1 Mai - Bihor, Dîrste - Brașov, Băneasa - București, Făget - Cluj, Lunca Jiului - Craiova, Tușnad - Harghita, Pelican - Murighiol, Stejarul - Horezu, Trivale - Pitești, Românești - Prahova, Dumbrava - Sibiu, Izvorul Rece - Sinaia, Snagov - Parc, Ștrand - Tîrgu Mureș, Pădurea Verde - Timișoara, Cozia, Capela, Seaca, Silva - Govora, Ștrand - Căciulata - Vîlcea, precum și cele din stațiunile de pe litoral. NOTA
DECRET nr. 20 din 20 ianuarie 1983 privind regimul tarifelor în unităţile de cazare turistica din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127216_a_128545]
-
alunecarea solului; ... e) toată vegetația forestiera de pe pășunile împădurite, rezervată prin amenajamentele silvo-pastorale. ... Zona III-a Păduri de protecție în contra factorilor climatici dăunători (conform anexei nr. 3) în care intră: a) pădurile din stepa, cu excepția zăvoaielor și a pădurilor de lunca; ... b) perdelele forestiere (de stat) și cele pentru protecția câmpului, indiferent cui aparțin; ... c) perdelele forestiere pentru protecția căilor de comunicație, contra vanturilor și înzăpezirilor, indiferent cui aparțin; ... d) benzile de pădure, cu lățimea medie de 30 m de-a
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
grupa I se admit următoarele tăieri: a) operațiuni culturale; ... b) tăieri de higiena; ... c) tăieri grădinărite; ... d) tăieri progresive (inclusiv pădurile de rășinoase și de fag). ... În pădurile care se regenerează bine și repede prin lăstari (salcâmul și pădurile de lunca alcătuite din specii moi de foioase), mentinindu-se sau intarindu-se prin această funcțiunile de protecție, precum și în pădurile degradate de stejar, provenite din lăstari care urmează a fi ameliorate, se admit și tăieri rase pe parchete înguste. Volumul de masă
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
astfel încît să se obțină arbori cu diametre mari și cu volum sporit de lemn pentru furnire și alte utilizări industriale superioare; - extinderea speciilor de foioase repede crescătoare, punîndu-se un accent deosebit pe plantarea plopilor și salciei selecționate, îndeosebi în lunca și delta Dunării; - conservarea resurselor genetice forestiere valoroase. În vederea asigurării structurii menționate mai sus, în planul național unic de dezvoltare economico-socială se vor prevedea distinct suprafețele din fondul forestier ce urmează a fi împădurite cu rășinoase și foioase, cu specificarea
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
Șirețel, raionul Pașcani. - Se înființează satul Vîlcele, format din grupul de case situat în punctul denumit Vîlcele, comuna Osesti, raionul Negrești. Satul Vîlcele intra în componență comunei Osesti, raionul Negrești. - Satul Mîndrești, din comuna Boțești, raionul Huși, se desființează. - Satul Lunca Nouă, din comuna Lunca Banului, raionul Huși, se desființează. Regiunea Maramureș - Orașul raional Sighet trece în categoria orașelor regionale. - Comună Negrești, din raionul Oas. trece în categoria orașelor raionale. - Se infiinteara satul Racsa-Vii, format din grupul de case situat în
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
înființează satul Vîlcele, format din grupul de case situat în punctul denumit Vîlcele, comuna Osesti, raionul Negrești. Satul Vîlcele intra în componență comunei Osesti, raionul Negrești. - Satul Mîndrești, din comuna Boțești, raionul Huși, se desființează. - Satul Lunca Nouă, din comuna Lunca Banului, raionul Huși, se desființează. Regiunea Maramureș - Orașul raional Sighet trece în categoria orașelor regionale. - Comună Negrești, din raionul Oas. trece în categoria orașelor raionale. - Se infiinteara satul Racsa-Vii, format din grupul de case situat în punctul denumit Racsa-Vii, comuna
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
Alexandru Eugen și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Meiselstr. 80/82/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Victoriei nr. 80, ap. 9, județul Maramureș. 27. Kedves Csaba, născut la 14 ianuarie 1965 în localitatea Lunca de Sus, județul Harghita, România, fiul lui Coloman și Matilda, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Kapruner Generatorstr. 38b/2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Odorheiu Secuiesc, str. Pietroasa nr. 18/20, județul Harghita. 28. Kedves Gabriella, născută
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
rom. cat. din comuna Lazarea, a bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. din comuna Leliceni, a bis. rom. cat., cu toată averea, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. din comuna Lunca de Jos, a bis. rom. cat., cu toată averea, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. din comuna Madaras, a bis. rom. cat., cu toată averea, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. din comuna Misentea, a bis
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
jurnal. Școală primară rom. cat. din com. Valea Crisului, 3 săli de clasă, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. din Sf. Gheorghe, 4 clase, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. din Santion Lunca, 1 sală cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. din Cătălina, 1 clădire, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. din Petervi, 1 clădire, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. Lacu din Cluj, a bisericii ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. Miheșul de Camp din Cluj, a bisericii ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. Lunca de Jos din Cluj, a bisericii ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. Mociu din Cluj, a bisericii ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. Palatca din Cluj, a bisericii ref., cu întreaga avere
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
ref., cu 2 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref., din Logig, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. din Luca-Ilieni, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din Lunca Bradului, cu 1 imobil, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din Maia, a Bis. ref., cu 3 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală unită din Maiad, a Bis. ref., cu 2 imobile
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
jurnal. Școală primară conf. rom. cat. din com. Cornesti, a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară profes. ref. din Războieni Cetate, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. ref. din Lunca Mureșului, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. unit. din Sandutesti, a Bis. unit., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară, conf. ref. din com. Viișoara, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Areta, cu domiciliul actual în Austria, 4522 Sierning, Oberbergstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Trubadur nr. 16, bl. A, sc. B, ap. 11, județul Timiș. 151. Biszok Julianna Angella, născută la 17 februarie 1961 în localitatea Lunca de Jos, județul Harghita, România, fiica lui Keresztes Gavril și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Wasendorferstr. 14C, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, Str. Aluminei nr. 51, bl. A6, sc. C, ap. 11, județul Bihor. 152
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
Râul Doamnei nr. 7, bl. M 20, sc. A, ap. 50, sectorul 6. 26. Al Terkawi Abdul Naser, cetățean sirian, născut la 15 martie 1957 în localitatea Homs, Siria, fiul lui Mouhsen și Mariam, cu domiciliul actual în București, str. Lunca Bradului nr. 4, sectorul 3. 27. Abu Al Humos Marowan Khalil, cetățean iordanian, născut la 22 iulie 1961 în localitatea Bir Zeit, Iordania, fiul lui Khalil Arafat și Safiyeh, cu domiciliul actual în București, calea Floreasca nr. 130, ap. 10
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
nr. 120, bl. OD1, sc. 1, et. 4, ap. 17, sectorul 6. 293. Hoballah Galib Abdel Amir, cetățean libanez, născut la 25 octombrie 1960 în localitatea Dakar, Senegal, fiul lui Abdel Amir și Nagibe, cu domiciliul actual în București, aleea Lunca Șiretului nr. 10, bl. M45B, sc. 1, ap. 2, sectorul 6. 294. Zgheib Souheil, cetățean libanez, născut la 7 iunie 1960 în localitatea Marjeioun, Liban, fiul lui Ali și Raifa, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, str. 1 Mai, bl.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
Apșa de Sus, Apșița, Plăiuți, Bocicoi, Peri, Cuve, Gănrști, Taras, Bedeu, Teceu astăzi românii reprezintă Între 0,5 - 7% din populație. Unele localități, prin denumirile lor străvechi, arată că odinioară populația era românească - Bâlca, Dolha, Lipceni, Iza (lângă Hust), Ugla, Lunca. Și numele de persoane din satele ucrainizate arată trecutul românesc al locuitorilor. Aceeași mărturie este dată de denumirile de munți, dealuri, văi, izvoare, precum : Dodeasca, Ungureasca, Pietrosul, Dealul Babelor, Bătrâna, Măgura, Groapa Dracului, Ochiul Boului, ș.a. ROMÂNI ÎN ALTE REGIUNI
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
două perioade a fost determinată nu numai de sporul demografic înregistrat, ci și de faptul că, de la caz la caz a fost facilitată probabil și de numărul mai mic de alogeni nomazi prezenți aici, care preferau mai ales stepele sau luncile joase ale râurilor mai mari. De asemenea, nici regiunile montane înalte, prin structura lor geologică și prin pădurile de conifere nu au fost preferate de cei care practicau cultivarea cerialelor. Aceste constatări sunt de natură să confirme limpede concluziile potrivit
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
loturile nu mai dădeau randamentul scontat. În situația în care existau întinse păduri seculare obținerea unor noi suprafețe destinate cultivării cerealelor era deosebit de dificilă. Întrucât defrișările de păduri nu erau întotdeauna posibile în stadiul de atunci al dezvoltării tehnice, poienele, luncile sau terenurile cu vegetație arboricolă mai rară erau cele mai căutate fiind mai ușor de defrișat. După o perioadă de folosire de circa șapte-zece ani, uneori poate mai mult, terenurile agricole erau abandonate pentru o vreme, timp în care solurile
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Sadoveanu” din strada Sportului nr. 12, internatul, o sală de gimnastică și un atelier, realizându-se astfel primul complex școlar din localitate (1965); * Ca director coordonator a sprijinit construirea de școli cu anexe pentru grădinițe de copii în localitățile: Sodomeni, Lunca, Blăgești, Gâștești, Fântânele; * coautor la redactarea Monografiei Municipiului Pașcani, coordonată de academicianul Constantin Ciopraga, Iași 2000; * autor al multor articole publicate în presă locală, regională și centrală, ca: “Îmbunătățirea stilului de muncă al cadrelor didactice” în Revista de pedagogie; “Urbea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
07. 1941, Pașcani Starea civilă: căsătorită, 2 copii Studii: Facultatea de Biologie - geografie din cadrul Universității "Al. I. Cuza" Iași Gradul didactic: I, 1982 Vechimea în învățământ: 34 de ani Profesia și locul de muncă: profesor de biologie * Școala Generală Lunca - Pașcani (1964-1972); * Liceul „M. Sadoveanu” Pașcani (1972-1980); * Grupul Școlar C. F. „Unirea” Pașcani (1980- 1998). Performanțe deosebite: - în activitatea științifică și de cercetare: * tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I: ”Valorificarea instructiv-educativă a cercetărilor privind cunoașterea complexului
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
din cadrul Universității “ Al. I. Cuza” Iași, 1964 Gradul didactic: I, 1982,cu lucrarea științifico-metodică: „Observații și cercetări privind fauna epigee din pădurea Moțca și valorificarea instructiv-educativă” Vechimea în învățământ: 39 de ani Funcții : * profesor de biologie la Școala Generală Lunca Pașcani (1964-1967); * profesor de biologie la Liceul Teoretic „M. Sadoveanu” Pașcani (1968-1972); * profesor de biologie la Școala Generală Lunca Pașcani (1972-1978); * director adjunct la Școala Generală nr. 3 Pașcani (1978-1980); * profesor de biologie Școala Generală nr. 5 Pașcani (1980-1984); * director
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
fauna epigee din pădurea Moțca și valorificarea instructiv-educativă” Vechimea în învățământ: 39 de ani Funcții : * profesor de biologie la Școala Generală Lunca Pașcani (1964-1967); * profesor de biologie la Liceul Teoretic „M. Sadoveanu” Pașcani (1968-1972); * profesor de biologie la Școala Generală Lunca Pașcani (1972-1978); * director adjunct la Școala Generală nr. 3 Pașcani (1978-1980); * profesor de biologie Școala Generală nr. 5 Pașcani (1980-1984); * director la Școala Generală nr. 5 Pașcani (1984-feb. 1990); * profesor de biologie la Școala Generală nr. 5 “N. Iorga” Pașcani
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
cu fascinante canioanele ce se Înalță până la 250 m mângâiate de razele soarelui „formează un peisaj de vis, care strălucește de parcă ar fi iluminat din interior. Cupole dungate, ca o blană de tigru, se Înalță cu o grandoare suprarealistă În lunca râului Ord... un tărâm ce amintește de splendoarea submarină”13. Nu a fost zărit decât de puțini oameni, până În 1980, și astăzi majoritatea călătorilor Îl admiră din aer. Piramida lui Ball este ceea ce a mai rămas dintr-un vulcan stins
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
stepei În centru și Asiei Centrale În 576 Întâmpinarea soarelui. Pierzi noțiunea timpului, a orelor zilei care parcă zboară și ele repede. În schimb la Înapoiere vom zbura odată cu timpul. Timpul va sta În loc. Acum traversăm În zbor Lacul Baikal, lunca Amurului ale cărui brațe strălucesc În soare. Apoi după câteva ceasuri suntem În spațiul sud est asiatic și mai departe spre Ecuator, În mările tropicale, pe un cer necunoscut strălucește constelația Crucea Sudului. Din Hong Kong, locație de excepție unde am
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]