5,572 matches
-
vitejia și curajul. La oguzi, dreptul mamei era egal cu dreptul divin. În izvoarele istorico-literare este prezentată călătoria lui Dede Korkut pentru a-l vizita pe profetul Mahomet, cum a trecut munții Caucaz împreună cu oastea musulmană și cum a căzut martir în lupta împotriva păgânilor din Daghestan și a fost înmormântat, împreună cu câțiva sfinți, într-o peșteră de lângă cimitirul Kırklar din Derbend. Evenimentele relatate au avut loc în secolul al VII-lea, la începutului convertirii la Islam. Bükdüz Emen, unul dintre
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
Istanbul, Mihail Gorbaciov a mărturisit: „"Proclamarea stării de urgență la Baku și trimiterea armatei în oraș a fost o mare greșeală din viața mea politică..."”. În fiecare an, în ziua de 20 ianuarie, peste un milion de cetățeni vizitează Aleea Martirilor, unde sunt înmormântați eroii celei mai mari și sângeroase mișcări pentru independență din fosta [[Uniunea Sovietică|Uniune Sovietică]]. [[Categorie:Istoria Azerbaidjanului]] [[Categorie:Istoria Azerbaidjanului Sovietice]] [[Categorie:Sentiment anti-azeri]] [[Categorie:1990 în Azerbaidjan]]
Ianuarie negru () [Corola-website/Science/309192_a_310521]
-
ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Pentru că au refuzat să execute ordinul de a-i executa pe români, cei doi ostași au fost puși să-și sape singuri mormintele în pământul Ardealului, după care au fost executați. La data de 7 octombrie 1928, osemintele celor doi martiri au fost reînhumate, cu onoruri militare, sub troița din cimitirul Bisericii „Sfânta Adormire” din Satulung - Săcele, prin grija preotului Zenovie Popovici. În iulie 2009, cele două casete cu pământul în care s-au transformat osemintele celor doi martiri au fost
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
celor doi martiri au fost reînhumate, cu onoruri militare, sub troița din cimitirul Bisericii „Sfânta Adormire” din Satulung - Săcele, prin grija preotului Zenovie Popovici. În iulie 2009, cele două casete cu pământul în care s-au transformat osemintele celor doi martiri au fost aduse în Bucovina, pentru a fi înmormântate în pământul din regiunea de unde proveneau cei doi. După ceremonia religioasă, una din cele două casete conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră din imediata apropiere
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
două casete cu pământul în care s-au transformat osemintele celor doi martiri au fost aduse în Bucovina, pentru a fi înmormântate în pământul din regiunea de unde proveneau cei doi. După ceremonia religioasă, una din cele două casete conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră din imediata apropiere a bisericii de lemn. Pe blocul de piatră sculptorul Cezar Popescu a fixat o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„În memoria martirilor Bucovinei, Dumitru Cătană și Gherasim
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cele două casete conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră din imediata apropiere a bisericii de lemn. Pe blocul de piatră sculptorul Cezar Popescu a fixat o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„În memoria martirilor Bucovinei, Dumitru Cătană și Gherasim Nicoară, ostași în armata austro-ungară, care au ales să-și sape mormintele ca să nu tragă în frații lor români, uciși la Satulung - Brașov, în octombrie 1916”". Cea de-a doua casetă a fost înmânată primarului
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
știe că a murit la 1499, dar care nu mai este reprezentată în tabloul votiv realizat în jurul anului 1500 în biserica Mănăstirii Voroneț. Pe pereții naosului sunt pictate Patimile lui Iisus, sub care se află un registru de sfinți și martiri. Pe calota turlei se află Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
la distanțe accesibile de o serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile romane Dinogeția, Troesmis, Noviodunum". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
este considerată una din cele mai reprezentative dintre lăcașurile de lemn din Transilvania. Biserică are o valoare istorică deosebită, fiind considerată lucrarea meșterului de biserici Vasile Nicula Ursu, cel care, sub numele de Horea, a intrat în istoria națională că martir al răscoalei țărănești din 1784. Lăcașul are puterea de a evocă evenimentele deosebite petrecute în sânul comunității, cu valoare de referință pentru întreaga zonă. În anul răscoalei, cizăranii s-au solidarizat cu Horea, refuzând afișarea patentei imperiale pe ușă bisericii
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viață care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poți răscumpăra lumea» ("Eroism"). El obișnuia să le spună credincioșilor: «Bisericii Greco-Catolice îi lipsesc martirii. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. Numai persecuția ne va putea oferi coroana martiriului și va putea arăta lumii întregi ce suntem noi de fapt: Fii și apostoli adevărați ai Bisericii!» El a urmat această cale a martiriului. Cu el s-
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
(n. 22 iunie 1904, Iernuțeni, Comitatul Mureș-Turda, din alte surse "Huduc", azi Maiorești, Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș - d. 15 ianuarie 1955, Închisoarea Sighet) a fost profesor la Academia Teologică din Blaj, episcop martir al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică). s-a născut în anul 1904, în comuna Huduc (azi Maiorești), Comitatul Alba de Jos, azi în județul Mureș, unde tatăl său era preot greco-catolic. Încă de când era copil a avut un trai
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
spital, ceea ce eu am contestat. El s-a prins de mine, de reverul hainei, nu voia să plece. Peste două ore a murit." În după-amiaza de 15 ianuarie, tocmai când se trăgea clopotul la biserica romano-catolică din Sighet, se stinsese martir, unul dintre cei mai luminoși arhierei tineri ai Bisericii Române Unite cu Roma. A fost îngropat fără ca azi să se știe exact unde, în același cimitir, al vagabonzilor și sinucigașilor, unde fusese înhumat și prietenul său de o viață, Ioan
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
spune că a fost ucis cu premeditare, prin frig și boală. Când măturătorii-preoți au trecut pe acolo, au avut răgaz să deschidă vizeta. Bolnavul atârna cu capul peste marginea patului, iar jos era o baltă de sânge... Adevărată moarte de martir”. „Noaptea a fost cărat cu căruța și îngropat în același cimitir fără cruci și fără morminte, părăsit, de pe malul Izei, unde au fost înmormântați toți cei care au murit la Sighet”. Era, de acum, al patrulea episcop martir, care era
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
moarte de martir”. „Noaptea a fost cărat cu căruța și îngropat în același cimitir fără cruci și fără morminte, părăsit, de pe malul Izei, unde au fost înmormântați toți cei care au murit la Sighet”. Era, de acum, al patrulea episcop martir, care era primit în ceata celor aleși. După Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, și Tit Liviu Chinezu a fost jertfă bine primită pe altarul suferințelor Bisericii Greco-Catolice.
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
cucerirea Constantinopolului de către turcii otomani conduși de Mehmed al II-lea Fatih. A avut de luptat cu multe dificultăți făcute de proprii aliați (venețienii și genovezii) care îl ajutau la apărarea orașului. A fost venerat de catre poporul grec ca un "martir al neamului" (în cartea lui Nikolas Kazanțakis "Libertate sau moarte", este descrisă o slujbă de doliu făcută în Creta, cu ocazia aniversării morții lui ca martir, în anul 1909).
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
care îl ajutau la apărarea orașului. A fost venerat de catre poporul grec ca un "martir al neamului" (în cartea lui Nikolas Kazanțakis "Libertate sau moarte", este descrisă o slujbă de doliu făcută în Creta, cu ocazia aniversării morții lui ca martir, în anul 1909).
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
datei 1350. Parello critică acest decalaj în datare și susține datorită concordanțelor tehnologice și stilistice dintre panouri o datare unitară a ferestrelor sud II și nord III, în perioada 1340/1350. După Parello doar fereastra tipologică (I) și cea a martirilor (nord II) pot fi datate în 1300.
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
fiul Fiodor, fiicele Eleonora, Ludmila și Valentina; 4. Ion Gîlca, n. în 1895 și decedat în 1941, în lagărul "IVDELLAG" din Ural, cu soția Efimia , feciorii Arcadie și Spiridon și fiicele Emilia și Liuba; Iată unde au fost duși primii martiri din Sărată Veche: https://www.proza.ru/2014/01/09/293 După război, îin Sărată Veche, au fost puși în cătușe; 1. Mihail Cernei, născut în 1919; 2. Nichifor Cernogal, născut în 1896; 3. Ghiorghi Frățescu, născut în 1909; 4
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană și vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România (din 11 iulie 1997). În cea de-a doua legislatură, a fost președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci (până în 17 martir 2004), președinte al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2001 și 2002. A demisionat din Parlamentul României la data de 11 octombrie 2004, fiind înlocuit de Virgil Delureanu. În paralel
Florin Georgescu () [Corola-website/Science/305492_a_306821]
-
(10 octombrie 732), adesea numită bătălia de la Poitiers, (în arabă بلاط الشهداء Balâ al-Shuhadâ’) "Curtea Martirilor" a avut loc lângă orașul Tours, aproape de granița dintre teritoriul Franc și regiunea independentă Aquitania. Combatanții au fost francii și burgunzii sub conducerea lui Charles Martel împotriva unei armate invadatoare a califatului Umayyad, în frunte cu Abdul Rahman Al Ghafiqi
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
cauzei sale prime, a Creatorului, ajungând la edificarea unei Fizici. Rațiunea a fost singurul sprijin aflat la îndemâna omului și, neînsoțită de revelație, a reușit să construiască Filosofia (un dar pe care Dumnezeu însuși l-a dat grecilor, cum susținuse Iustin Martirul și Filozoful). Rațiunea autentică nu poate da greș, căci este de fapt "logos", rațiune universală. Astfel, încă în starea pre-evanghelică, numită prima stare a omului față de adevăr, rațiunea necălăuzită de revelație a putut să fie instrumentul indispensabil pentru cunoașterea creaturilor
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
a încredințat o taină, de tatăl ei, înainte ca acesta să-și dea obștescul sfârșit. Această taină a deslușit schimabarea în două rânduri a numelui de către urmașii parte masculină. Nicola-Viersanu-Paralescu. Taină era ascendentă directă pe linie paterna din trunchiul țăranului martir HOREA. Adrian(1922-1994) a avut patru copii, Horia(n.1956), Adriana(n.1960 cas. Vertan), Adrian(n.1961)-ing. electronist, Aurelian-ing. electronist(n.1962). Horia-economist are o fată, Camelia, studentă la ASE, Adrian are doi băieți în Atlanta-SUA, Daniel și
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
I a mutat acest „Oratorium Xysti” în capela „Juxta Ferrata” de la Vatican dedicată lui Papa Sixt al II-lea și lui Fabian. După 4 zile (pe 10 august) a îndurat martiriul și ultimul diacon din Roma: arhidiaconul Laurențiu. Toți acești martiri sunt venerați atât de Biserica Catolică cât și de Biserica Ortodoxă. 6 august - La Roma, pe Via Appia, în cimitirul sfântului Calixt, nașterea fericitului Sixt al II-lea, Papă și martir, care, în timpul persecuției lui Valerian, a fost ucis cu
Papa Sixt al II-lea () [Corola-website/Science/305387_a_306716]