8,009 matches
-
pentru a-l opri pe Weir, dar dorindu-și cu disperare să fie alături de mama ei. Își întoarse din nou privirea către interiorul strălucitor al cortului uriaș de circ. Artiștii așteptau cu nerăbdare, pregătindu-se pentru actul de deschidere, purtând măștile lor înfricoșătoare de commedia dell’arte. Puștii din public purtau și ei câte ceva pe fețe, suveniruri la suprapreț de la standurile de afară. Nasuri turtite și coroiate, ciocuri. Priveau în toate părțile, majoritatea entuziasmați și bucuroși. Câțiva erau totuși stingheriți, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
commedia dell’arte. Puștii din public purtau și ei câte ceva pe fețe, suveniruri la suprapreț de la standurile de afară. Nasuri turtite și coroiate, ciocuri. Priveau în toate părțile, majoritatea entuziasmați și bucuroși. Câțiva erau totuși stingheriți, își dădu ea seama. Măștile și celelalte decorațiuni din toată lumea făceau, cel mai probabil, ca arena de circ să semene cu o scenă dintr-un film de groază. Kara adora să facă reprezentații pentru copii, dar știa că trebuie să fie atentă; realitatea lor e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Se simțea în piepturi. Bang... Bang... Lumina strălucitoare a unui reflector izbucni în mijlocul ringului, luminând actorul are îl interpreta pe Arlecchino, îmbrăcat în costumul său cu model de tablă de șah, cu pătrățele albe și negre, cu jumătatea sa de mască asortată. Privi viclean în jur, ținând ridicat în aer un sceptru lung. Bang. Păși înainte și porni în marș prin ring, iar o procesiune de artiști i se insinua în spate; alte personaje din commedia dell’arte, precum și spirite, zâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
strecurându-se către trotuar. Cu toate acestea, nu se putu abține să nu facă încă o pauză. Privi în urmă spre steagurile uriașe din fața cortului, pe jumătate ascunse de fum. Pe unul dintre ele se mai vedea un Arlecchino cu mască aplecat înainte, cu palmele goale deschise în sus. Priviți, onorată audiență, nu am nimic în mână. Numai că, parcă pictorul însuși ar fi comis o mică greșeală, personajul chiar ținea ceva în mână, ceva ascuns privirilor din pricina unei mascări perfecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
centimetru pătrat. După ce Magicianului i se puseseră trei rânduri de cătușe la mâini și două la picioare, doi ofițeri îl așezară pe podea. Criminalistul examina dormitorul, în care se găsea o colecție impresionantă de instrumente și unelte ale iluzionistului. Evident, măștile, mâinile false și prelungirile din latex dădeau un aer înfricoșător locului Dar Rhyme detectă în adâncul criminalului singurătatea, la vederea acestor obiecte depozitate aici pentru a servi scopurilor sale terifiante, în loc să fie folosite pentru scopul lor original, acela de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și plasturii cu riduri din jurul ochilor și de pe bărbie. Fața îi era iritată din cauza adezivului dar da, era clar cu mult mai tânăr. Și structura feței îi era diferită. Nu prea arăta ca omul care fusese. - Nu e chiar ca măștile din Mission Imposible, nu? Le pui, le scoți. - Nu, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel. - Și degetele. Rhyme indică cu capul mâna stângă a criminalului. Pentru a face mai credibilă contopirea degetelor, acestea fuseseră legate cu o fașă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
sau ceva de genul ăsta. Oare ce simțea această ființă umană aparent indiferentă cu care împărțisem puțină vreme același loc mic de pe planetă? Poate că și ea era timidă: poate că lipsa de interes pentru mediul înconjurător era doar o mască. În definitiv, o văzusem plesnind puțin la apropierea managerului. Aveam să îi descriu toate astea lui Judy când ajungeam acasă, făcând-o, poate, să râdă de felul cum redau cuvintele și expresiile fetei și semitrezirea ei în prezența acelui omuleț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
o clipă îngrijoră că s-ar putea sufoca. Se decise că va suporta acestă eventuală consecință, apoi trase jaluzelele la baie și stinse lumina. În mod miraculos, pasărea rămase tăcută. Abia după ce se așeză din nou sub pătură cu o mască de castraveți pe față, respiră ușurată. Slavă Domnului! Ațipise când sună telefonul, iar ea era atât de obosită încât răspunse. — Adi? Dormeai? bubui în receptor vocea lui Gilles, neobișnuit de profundă pentru cineva atât de firav. — Azi ne întâlnim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și Își duse brațul la gură, ca să se apere de mirosul neplăcut. CÎteva dintre femeile eurasiatice părăseau centrul de detenție Împreună cu copiii lor. Uitîndu-se În jur la bărbații bolnavi și muribunzi din magazie, la sanitarii și la soldații japonezi cu măștile lor de bumbac, Jim Începu, pentru prima oară, să Înțeleagă sensul real al centrului de detenție. Domnul Partridge și bătrînii stăteau lîngă saltelele lor, zăngănindu-și gamelele de tablă spre paznici și cerîndu-și masa de seară. Marinarul rănit Îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În același ritm ca și cerșetorul muribund de la porțile din Amherst Avenue. Chiar și soldatul slab găsise capacul unei gamele. Cu fața lipită de perete, izbea capacul de podea. Jim Începu și el să zăngăne spre japonezii care priveau din spatele măștilor lor albe. Totuși, chiar În momentul În care era În pragul disperării că nu-și va mai găsi părinții, simți un val de speranță. Îngenunche pe podea și luă gamela de la marinarul rănit, simțind un vag miros de colonie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
părăseau centrul de detenție aveau picioarele goale. Dar cînd se strecură În odaie, se auzi un fluierat ascuțit din curte și niște strigăte lătrate. Sergentul Uchida Înfuria la culme chiar și cînd trebuia să dea cele mai simple instrucțiuni. Cu măștile pe față, soldații japonezi Începură să-i adune din magazii pe toți cei care erau În stare să umble. Un camion se oprise În fața cinematografului, iar deținuții stăteau șovăitori În drum. Toate planurile legate de pantofii femeii decedate dispărură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Apărură nou-veniții: două femei anameze, un grup de englezi și belgieni mai vîrstnici, iar cei bolnavi și mai bătrîni erau duși pe tărgi de către sanitarii chinezi. Numărînd ochii lor galbeni, Jim Înțelese că În curînd vor fi gamele suplimentare. Cu masca de bumbac pe față, sergentul Uchida Începu să aleagă deținuții care aveau să fie transportați În lagăre. Clătină din cap spre domnul Partridge și lovi exasperat cu piciorul În valiză. Arătă spre olandeză și tatăl ei, spre Paul și David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bucuros să scape de el. Apoi se uită la grupul de nou-veniți, care priveau neliniștiți spre soba rece și spre urmele de orez fiert de pe marginea vasului. Sergentul Își strînse mîna În jurul gîtului lui Jim. Cu un ordin Înăbușit de masca lui de bumbac, Îl azvîrli spre sobă. În timp ce Jim se ridică din genunchi, sergentul lovi sacii de cărbuni, Împrăștiind brichetele pe podeaua de piatră. Jim scormoni zgura din sertărașul sobei. Nou-veniții se răspîndiră printre bănci și se așezară cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se cațere, cu genunchii lui plini de vînătăi, peste parapetul Înalt al camionului. — Basie... Jim scormoni furios mai departe. Se uită Încruntat spre ecranul de cinematograf, pe care apăreau primele umbre ale hotelurilor din Shanghai. Un soldat japonez cu o mască pe față numără un stiv de gamele. În timp ce deținuții răniți treceau pe tărgile lor, Jim Înțelese că majoritatea celor din centrul de detenție fuseseră trimiși acolo pentru că erau fie foarte bătrîni fie urmau să moară de dizenterie sau de febră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
centrului de detenție și să stea cu picioarele ridicate În camera de serviciu. Apoi, motorul se opri și se auzi imediat o Învălmășeală de voci furioase, soldații și șoferul certîndu-se În legătură cu destinația camionului. — Woosung... Sergentul Uchida Își lăsă În jos masca de bumbac. Fața i se Înroșea și picături de salivă i se formau pe buze, ca puroiul care iese dintr-o rană. Deja furios pe șofer, ieși pe poarta deschisă. Șoferul coborîse din cabină, fără să-și dea seama de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de bărbați și femei care zăceau pe iarba caldă. CÎțiva deținuți stăteau pe vine pe pămînt, cu fețele lor arse de soare dar palide, ca o piele decolorată de pe care s-a dus vopseaua. Se uitau la mașini, temători față de măștile lor strălucitoare, cu aceeași privire bănuitoare ca a țăranilor din Hungjao care se uitau de pe orezăriile lor la Packard-ul părinților săi. Jim goni muștele de pe gura și ochii domnului Maxted. Arhitectul zăcea fără să se miște, cu coastele albe din jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
plecaseră de la Lunghua, japonezii deveniseră nerăbdători. Dornici să scape de ultimii deținuți care mai erau În stare să meargă, soldații plimbau de colo-colo pe ternul de fotbal. Îi loveau pe deținuți și Îi trăgeau de umeri. Un caporal cu o mască de bumbac pe față Își mișca lanterna pe fața celor morți, apoi Îi Întorcea pe spate. Un civil eurasiatic, În cămașă albă, mergea În spatele japonezului, gata să-i ajute pe cei cărora li se ordona să se alăture marșului, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
s-o lege de pămînt. Jim văzu formația de marș tîrÎndu-se spre tunel. Incapabil să meargă mai mult de trei pași, un bărbat căzu și fu lăsat pe pista de zgură. Jim ascultă vocile japonezilor apropiindu-se, Înăbușite de măștile de pe fețele lor, și Îl auzi pe sergent Înecîndu-se și scuipînd. Un soldat Îngenunche lîngă el, cu răsuflarea aspră și obosită șuierînd sub mască. MÎini puternice trecură peste pieptul și șoldurile lui Jim, pipăindu-i buzunarele. Brusc, Îi traseră pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
căzu și fu lăsat pe pista de zgură. Jim ascultă vocile japonezilor apropiindu-se, Înăbușite de măștile de pe fețele lor, și Îl auzi pe sergent Înecîndu-se și scuipînd. Un soldat Îngenunche lîngă el, cu răsuflarea aspră și obosită șuierînd sub mască. MÎini puternice trecură peste pieptul și șoldurile lui Jim, pipăindu-i buzunarele. Brusc, Îi traseră pantofii din picioare, apoi Îi aruncară pe pista de zgură. Jim stătea culcat, fără să se miște, În timp ce focurile de la depozitele de petrol de la Hongkew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
acolo unde fuseseră Împușcați sau tăiați cu baioneta. Jim se opri lîngă un șanț de irigație puțin adînc, În care zăcea un soldat din aviație cu mîinile legate la spate. Sute de muște Îi devorau fața, acoperind-o cu o mască gălăgioasă. Desfăcîndu-și batonul de ciocolată și gonind muștele de pe față cu revista, Jim merse printre trestiile de zahăr. Zeci de japonezi zăceau morți În urzici, de parcă ar fi căzut din cer, membri ai unei armate de tineri Împușcați cînd Încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se apropie de treptele spitalului, Jim Încercă să-și controleze tremurul. Ușile de bambus se deschiseră și un roi de muște zbură prin aer. Zilele lor de festin trecuseră. Un bărbat cu părul roșu, Într-o uniformă americană, cu o mască verde chirurgicală pe față, le gonea. În mînă avea un insecticid. — Doctore Ransome...! Jim scuipă sînge din gură și alergă pe treptele putrede. — Ai venit Înapoi, doctore Ransome! E-n regulă, toată lumea vine Înapoi! Mă duc să o iau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
E-n regulă, toată lumea vine Înapoi! Mă duc să o iau pe doamna Vincent...! Trecu pe lîngă doctorul Ransome În Întuneric, dar mîinile medicului Îl apucară de umeri. — Stai, Jim... M-am gîndit că trebuie să fii aici. Își scoase masca, strînse la piept capul lui Jim și inspectă gingiile băiatului, ignorînd sîngele care Îi păta materialul proaspăt al cămășii armatei americane. — Părinții tăi te așteaptă, Jim. Sărmanul de tine, tu n-ai să crezi niciodată că războiul s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În stațiune, În zilele de 1,2, 3, și 4 septembrie. Pentru stațiunea Eforie Nord, se pot obține bilete la tratament, cu cazarea În vile. Undeva În nord. Tu zaci În Spitalul Militar, bolnav de hepatită. Te-au târât cu masca pe figură până a plesnit fierea În tine. Ești Într-o serie de treizeci de zile. Ziua faci injecții cu vitamina B, citești Război și pace, iar seara Îi dai meditații sorei șefe, care este elevă la seral În clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
uz domestic și că Îi dăduseră și lui unul să se joace cu el. —Mamă, e fantastic, exclamă Sylvia. Mai luă o Înghițitură de vin și a Început să desfacă o punguță de plastic. Conținea niște mănuși de cauciuc, o mască de chirurg și o foarfecă de tăiat hainele pacientului. —Trebuie să testăm, mai zise ea, despăturind foaia cu instrucțiuni și aruncând o privire pe ele. Hai, Phil, prefă-te că faci infarct. Nigel făcu observația că sigur e periculos să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
rădea pe cap, părul îți cădea pe podea. Ada a făcut un gest spre șuvițele castanii. Încet, fă-o încet, a murmurat. S-a îndreptat spre reanimare, spre neurochirurgul de gardă. — Fata pe care tocmai au adus-o... — Ești fără mască, să ieșim. Au părăsit locul acela aseptic, unde rudele nu sunt lăsate să intre, unde bolnavii zac goi lângă suflul respirației lor artificiale și împreună s-au întors în camera în care infirmiera te pregătea. Neurochirurgul a privit în monitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]