5,675 matches
-
aer liber și natura, pitorescul costumelor populare și varietatea și calitatea produselor, târgul a devenit un punct de atracție pentru publicul sibian și turiștii români și străini. Un alt secret al rețetei de succes îl reprezintă selecția riguroasă a calității meșterilor invitați și a produselor acestora, urmărindu-se respectarea tradiției, revitalizarea și revigorarea meșteșugurilor înlăturarea nonvalorii și a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare și implicit perpetuarea patrimoniului tradițional românesc, marcă a propriei identități etno-culturale. Târgul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
profil de artă, istorie, sociologie, colecționarii de obiecte de artă și proprietarii de galerii de artă, specialiștii în domeniul culturii și civilizației populare. Impactul asupra grupului țintă vizează creșterea interesului publicului vizitator pentru obiectele meșteșugărești autentice oferite spre vânzare de meșterii populari, trezirea și menținerea conștiinței populare a publicului larg pentru protejarea patrimoniului cultural tradițional românesc, creșterea importanței comerțului cu obiecte meșteșugărești tradiționale- prin galeriile de artă populară, aprofundarea cercetării științifice de către specialiști a obiectelor din patrimoniul etnografic, conturarea unei imagini
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cultural tradițional românesc, creșterea importanței comerțului cu obiecte meșteșugărești tradiționale- prin galeriile de artă populară, aprofundarea cercetării științifice de către specialiști a obiectelor din patrimoniul etnografic, conturarea unei imagini generale, la zi, asupra răspândirii și practicării meșteșugurilor la nivel național. Pentru meșterii populari, târgul funcționează ca un adevărat studiu de piață, contactul direct cu vizitatorii permițându-le o analiză obiectivă a cererii și o evaluare directă asupra raportului calitate-preț. Întâlnirea dintre meșteri (atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât și oficial, în cadrul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
zi, asupra răspândirii și practicării meșteșugurilor la nivel național. Pentru meșterii populari, târgul funcționează ca un adevărat studiu de piață, contactul direct cu vizitatorii permițându-le o analiză obiectivă a cererii și o evaluare directă asupra raportului calitate-preț. Întâlnirea dintre meșteri (atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât și oficial, în cadrul ședinței generale anuale a Asociației Creatorilor Populari din România, înființată și patronată de Muzeul „ASTRA”) are ca rezultat un dialog permanent și fructuos cu privire la inovațiile tehnice și calitative ale produselor
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
a genului, lăsând loc exprimării talentului și forței de creație proprii, manifestate în deplin respect pentru spiritul original al tradiției. Olimpiada este o manifestare unică, mărturisind printr-o singură imagine totu despre ceea ce numim „Tezaure umane vii”: cine păstrează tradiția (meșteri și creatori populari, mulți dintre ei membrii Academiei Artelor Tradiționale din România), cum și către cine se transmit tainele meșteșugurilor, cine receptează aceste valori... Olimpiada le oferă, pe lângă cunoașterea voluptoasă a universului tradițiilor, și „experiența alterității", prilejul de a „căuta
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
misiune de a face din acest târg un coagulator permanent al tradițiilor din zona europeană și cea mai importantă manifestare de gen din regiune. Târgul a păstrat caracterul original, adăugând funcției comerciale specifice, funcția instructivă, prin demonstrațiile practice realizate de meșteri și de „învățăceii”lor, funcția documentar artistică, prin etalonarea frumuseții costumelor populare din zonele de proveniență a creatorilor și funcția socială, de intermediere a unor contacte între meșteri și publicul vizitator. Simpozionul Internațional „Cultură - Tradiție - Toleranță”. Simpozionul Internațional "Cultură - Tradiție
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
original, adăugând funcției comerciale specifice, funcția instructivă, prin demonstrațiile practice realizate de meșteri și de „învățăceii”lor, funcția documentar artistică, prin etalonarea frumuseții costumelor populare din zonele de proveniență a creatorilor și funcția socială, de intermediere a unor contacte între meșteri și publicul vizitator. Simpozionul Internațional „Cultură - Tradiție - Toleranță”. Simpozionul Internațional "Cultură - Tradiție - Toleranță" a avut ca principală temă de discuție problematica Dialogului multicultural prin cunoașterea tradițiilor culturale ale popoarelor lumii. Simpozionul a recunoscut în plan național și internațional, performanțele, cu
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
națională și universală ca elemente ale capacității superlative de creație în domeniul artei și artefactelor populare, toate expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice populare tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare (poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de 11-12 august 2007, în Muzeul în aer
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
tutelar al Academiei Române, de for suprem științific și cultural la scară națională, aprobând principiile fondatoare ale Academiei Artelor Tradiționale din România, de a evidenția, de a recunoaște și de a recompensa moral autenticele valori ale culturii populare tradiționale din România. Meșterii și creatorii populari, consacrate personalități ale satelor și comunităților de origine, primiți în Academia Artelor Tradiționale din România, au avut posibilitatea etalării propriilor creații într-o expoziție vie, bun conducător în periplul Recunoașterii. Drepturile de autor au fost notificate prin
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
numit prin secolul XIII . Ca urmare a acestei scrisori s-au luat măsuri de îmbunătățire a drumului român și s-au înlocuit unele poduri de lemn cu poduri de piatră, ca de exemplu "Punt da Tgiern". Între anii 1738 - 1739 meșterul Christian Wildener din Davos va construi două poduri, cu care se putea ocoli porțiunea cea mai periculoasă a drumului, unul dintre ele există și în prezent. Sub conducerea lui Richard La Nicca, între anii 1818 - 1821 s-a construit un
Via Mala () [Corola-website/Science/318465_a_319794]
-
că biserica din Todirești a fost construită ulterior anului 1781. Asemănările în privința tehnicii de construcție cu biserica din Soloneț îi fac pe Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu să concluzioneze că ambele bisericii au fost înălțate, probabil, de aceeași echipă de meșteri și în aceași perioadă. "Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei" (Cernăuți, 1931) consideră anul 1782 ca an al construcției bisericii, el fiind preluat și de lucrările ulterioare în care se vorbește de această biserică. Cronica parohiei atestă că lucrările de construcție
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei" (Cernăuți, 1931) consideră anul 1782 ca an al construcției bisericii, el fiind preluat și de lucrările ulterioare în care se vorbește de această biserică. Cronica parohiei atestă că lucrările de construcție au fost conduse de meșterul Simion Ciocârlan. Biserica a fost reparată de mai multe ori în decursul timpului. În secolul al XIX-lea, s-au efectuat unele modificări, fiind construit un pridvor deschis din zidărie de piatră, deasupra căruia se ridică un turn-clopotniță. Ulterior, pereții
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
și a tot neamului amintire. La anul 1903”". Începând cu anul 2010 au loc noi lucrări de restaurare la vechea biserică de lemn din Grănicești. Astfel, acoperișul din tablă este recondiționat și sunt înlocuite ușa și ferestrele lăcașului, executate de meșterul Constantin Isopescu din Voievodeasa. Învelitoarea din scânduri a pereților se afla într-un stadiu destul de avansat de degradare, astfel că este înlocuită cu o învelitoare nouă, realizată din lambriu lăcuit. Aleea de acces, de la turnul clopotniță până la intrarea în biserică
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
vest,spre naos. S-a păstrat numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus,ce consemnează „FĂCUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE, 20 ZILE,POPA LAZĂR”. Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
parohiei au finanțat construirea unei noi biserici cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, planurile și construcția bisericii fiind executate de un arhitect din Transilvania, Herr Leiopold. Decorarea interioară a bisericii - pictura murală interioară, sculptura și pictura catapetesmei, au fost realizate de meșterul moldovean Eustatie Altini. Această biserică este cea mai veche biserică din Iași la care numele arhitectului este menționat în pisanie. Lucrări importante de restaurare au fost executate în anii 1840, 1882-1883, 1948. După 1990, degradările importante făceau absolut necesare noi
Biserica Banu din Iași () [Corola-website/Science/317948_a_319277]
-
a avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana Cinei cea de taină este în stilul picturii italiene. Restul icoanelor din catapeteasmă sunt în pictură post bizantină, lucrate de meșteri zugravi din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Printre obiectele de cult de valoare se mai păstrează un potir de argint din 1795, “Evanghelia” (ediția de Râmnic) din 1784, Evanghelia mare de la Mănăstirea Neamț din 1821 și un chivot
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
a fost construită în capătul de nord-vest al Uliței Mari (azi Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt), unde începea “mahalaua calicilor” sau a “mișeilor” care cobora spre râul Bahlui. Pe aceste locuri s-au așezat în secolul al XVIII-lea meșterii tălpălari, cu atelierele lor de dubit pieile și de confecționat încălțăminte. Împreună cu descendenții vechiului ctitor și cu boierii enoriași, breasla tălpălarilor s-a îngrijit de această biserică, de la ei provenind și denumirea populară a lăcașului de cult. Atestarea patronajului acestei
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
s-a îngrijit de această biserică, de la ei provenind și denumirea populară a lăcașului de cult. Atestarea patronajului acestei bresle este într-un document din 1742, când paroh al bisericii era preotul Antonie și staroste al breslei tălpălarilor Ioan Papajemnă. Meșterii talpalari au donat bisericii un loc pe strada Gării. După precizările lui N.A. Bogdan, în cafasul bisericii se mai păstra la începutul secolului al XX-lea o lumânare de ceară a breslei talpalarilor. Avariată în decursul timpului, biserica a fost
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan, spre pronaos Coborârea de pe cruce. Din ce se mai distinge de la scenele de pe boltă și de la iconostas, se poate desluși lucrul unui meșter zugrav de țară. Stilistic aceste picturi pot fi plasate în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea sau cel mult la începutul celui următor, cu analogii evidente și la alte monumente din Banat. În biserica nouă a satului s-au
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
Filimon cantor o sută de florini. Ani de la Hs. 1785". A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader Indrieș de pe Crișul Repede. Bârnele încheiate „în cârlig", consolele și galeria deschisă a turnului, marcată cu arcade duble pe fiecare latură, demonstrează ingeniozitatea și îndrăzneala meșterilor constructori țărani. Biserica este ornamentată cu un brâu în
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader Indrieș de pe Crișul Repede. Bârnele încheiate „în cârlig", consolele și galeria deschisă a turnului, marcată cu arcade duble pe fiecare latură, demonstrează ingeniozitatea și îndrăzneala meșterilor constructori țărani. Biserica este ornamentată cu un brâu în torsadă, iar portalul amintește de modelele gotice cu ciopliturile lui în formă de acoladă. Pictura a fost executată în 1793 de zugravul Mihail Parocek. Pictura interioară a fost dominată de culoarea
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
stil gotic. Sanctuarul păstrează această stare, nacela păstrează numai parțial elementele gotice. Nacela sub forma actuală are multe elemente caracteristice stilului baroc, porțile laterale provin din secolul al XV-lea, restul elementelor provin din secolele ulterioare. Orga bisericii este opera meșterului organist József Boda din 1899. În urma unui cutremur, în 1990 s-a găsit o pictură murală. Biserica poartă hramul sfinților Cosma și Damian, care, potrivit legendelor au fost medici. Turnul bisericii este compus din mai multe nivele, primul este dinaintea
Biserica romano-catolică din Cozmeni () [Corola-website/Science/323414_a_324743]
-
artistice încadrează Biserica Sf. Nicolae din Păulești ca fiind construită în secolul al XVIII-lea. Certificarea datării monumentului arhitectural - religios este dată de o inscripție situată pe latura de vest, în grafia chirilică. Este o însemnare, în partea sudică, a meșterilor ce au ridicat monumentul: „Să știi di când am fost sluga lui...(indescifrabil) și am scris în luna mai în V(ă)l(et) 72 (indescifrabil)...”, iar pe altă grindă apare însemnat anul „văleatul 7280” (probabil 1772). Existența unei biserici
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
pante repezi, înglobând astfel și volumul bolților ce acoperă interiorul. Biserica din Păulești are pridvorul amplasat pe latura de vest, suprapus fiind de turnul clopotniță, prismatic si foarte scund, lăsat deschis, putând fi admirată frumusețea stâlpilor crestați în floare de către meșterii constructori. În afara celor câteva elemente de sculptură în lemn, zestrea artistică a bisericii o constituie icoanele împărătești care contribuie la împodobirea interiorului.
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
portretistic. Icoana Sfintei, reprezentând-o pe Maica Domnului și pruncul Iisus este o ilustrare a îmbinării iconografice ale Hodighitriei și Eleusei. Deși cronologic aparține aceleiași perioade cu iconostasul, expresia tristă, combinată cu tandrețea de pe chipul Mariei indică opera unui alt meșter, activ probabil la Poiana Mărului, de unde tradiția spune că au purtat-o până la Valea Neagră primii călugări stabiliți aici. Naosul, mult mai spațios decât pronaosul, primește lumina de la o fereastră din sud și o alta din nord. Acesta se separă
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]