6,924 matches
-
nu-i așa, și trebuia să iasă numărul; morții erau Înșirați lângă noi și abia pe urmă, după ce se făcea numărarea și se scădea din efectiv, puteam să Îi ducem În locurile destinate, de unde erau duși la crematoriu. Era o mizerie nemaipomenită, ne mâncau păduchii, era frig, bătăi... În funcții erau mai mult deținuți de drept comun, care dădeau În noi, aveau niște bâte de lemn cu care ne rupeau oasele... A fost o treabă foarte, foarte dură, ca să zic așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să aibă? Dimpotrivă - s-ar recunoaște și eu zic că pentru tineri ar fi o lecție, ca să știe să nu urmeze o asemenea cale... - Credeți că s-ar mai putea urma o asemenea cale? - Există posibilitatea, pentru că oamenii aflați În mizerie sunt capabili de orice și pot fi puși să facă orice. „Popa ortodox a vrut să ne treacă cu căruța În România să ne scape”, interviu cu Renée Davidovici (n. 1925) (Doamna Renée Davidovici a acceptat dialogul doar În prezența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
venise cu o săptămână Înaintea mea. - Exista ceva Între barăci? - O curte. Sârma era cu fir electric... În cadrul lagărului nu mai băgau generatoare electrice. Asta era În lagărul mare. Iar În jurul lagărului era sârmă prin care trecea curent electric. Era mizerie, nu aveam apă... Prima oară când am sosit, m-am dus la baie. Acolo era apa. - Unde era baia În lagăr? - Cam În fundul lagărului. Nu la intrarea principală. - Și ați străbătut Întregul lagăr? - Sigur că da. Și În fața băii era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nenorociți care nu puteau să meargă la spital: aveau flegmoane de aici până aici. Trebuia să Îi despici, să bagi meșe ca să curețe tot puroiul ăla... - De ce făceau aceste flegmoane? - De la murdărie - cum să lupte organismul În acele condiții de mizerie? Nemâncat, flămând, Însetat... - Dacă ați putea descrie ce ați făcut.... - Să caut să vă dau și numărul meu de lagăr... Am devenit șeful infirmeriei respective... Stăteam În bloc. Nu lucram. Nu am stat mult, că asta era deja În decembrie-ianuarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ne aduceau mâncare la lucru și mâncai. Acolo, kapo Împărțea mâncarea. Nenorocirea a fost că pâinea o dădeau seara, ca să scape de grijă, așa Încât noaptea era o problemă. - Cum ajungea fiul să fure? - Trebuie să Înțelegeți că oamenii deveneau neoameni: mizeria, oboseala se răsfrâng asupra gândirii... Altfel judecă un om normal, un om sătul, un om sănătos și altfel un om flămând și bolnav. - Cum erau văzuți de către ceilalți deținuți acești oameni care furau hrana altora? - Scandal mare, venea șeful de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aflat zvonul acesta și au dorit să... - Și, Într-adevăr, au ieșit vreo trei sute de medici care au plecat cu primul transport. După război am aflat de ce a fost nevoie de acești medici. Noi eram foarte fericiți. Acolo era o mizerie de nedescris - dar ziceam: „Dacă noi mergem acum Într-un loc În care vin medicii, va fi apă de spălat, vor fi closete, adică un minimum necesar”. - Când ați ajuns În ghetou? - În aprilie, 28 aprilie - sau 27-26-25, nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
arma chimică germană. Nu știu ce ofițeri. Pe când ne luam lucrurile elementare, că mobila a rămas acolo, mama, stând de vorbă cu ei, a descoperit că unul dintre ofițerii ăștia, un căpitan, a fost coleg cu ea la Viena. Deja era foamete, mizerie, și datorită acestei relații mai căpătam de la ei câte ceva, niște conserve... Erau niște oameni foarte simpatici. Toți erau ofițeri. Aveam un prieten foarte bun, care și acum este cel mai bun prieten al meu, dar din păcate ne vedem foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagărul B, la o baracă unde erau, din beton, niște bude uriașe, uriașe ca lungime, pe care te așezai și Îți făceai nevoile. Eu, Învățat de acasă cu baie, cu apă, cu curățenie... Mă mai Învățasem În ghetou oarecum cu mizeria... Dar era cel mai mare coșmar. Mai ales că după câteva minute venea un kapo și urla: „Abschneiden”, „Terminați”. Terminai, nu terminai, afară toată lumea. De șters nu se punea problema. Nici vorbă de spălat, că nu aveai cum. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
prin folosirea ritualului, iată două elemente care prin învățătură și mărturisire au trecut în cadrul bisericii la o noțiune semantică introdusă mai târziu și anume aceea de dogmă. Mărturisirea credinței: "Faceți discipoli din toate popoarele și botezați-i". Toată strălucirea și mizeria acelei perioade istorice cu frământările ei la început de creștinism se oglindesc în textul Crezului, văzut ca o apropiere de Dumnezeu și ca recunoaștere a fizionomiei spirituale a omului în adevăratul său viitor 456. Problema înțelegerii cuvântului rostit în cadrului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Muzeelor și Buletinul Monumentelor Istorice”, București. 471 E vorba de un articol despre zestrea culturală a Fălticenilor, cerut de domnișoara Aurora Bădilă pentru revistă. 472 Prof. Magdalena Butnaru, colega mea de la Galeria oamenilor de seamă, care a îndurat cu demnitate mizeriile „colegilor”, până când, copleșită de lovituri, curând după 1975, s-a mutat în învățământ la Suceava. Eu cerusem deja mutarea, din aceleași motive. 363 2 (București), 24 apr. 1973 Dragă Magda și domnule Dimitriu, Încerc să fiu, când se poate mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dâmbovițean, guraliv și tembel, păgubos și trădător, distructiv și hoț” (Sub imperiul necesității). Dovedindu-se a fi un viguros pamfletar, I. Cernat ar putea amenința, odata cu N. D. Cocea că „... nu vom uita niciunul din cei care trăiesc din mizeria mulțimii și din miasmele reacțiunii politice”. În paginile acestei cărti, Ion Cernat își regăsește rădăcinile în seva robustă a umorului popular, dar și în cea cultă, dovadă fiind multiplele comparații și trimiteri către autori ai genului. Găsește întotdeauna o situație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în conștiința românească, încât o grupare de oameni, de altfel deștepți, școliți și cu cărți publicate, plâng după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat în beznă și glod, cu țărani desculți, analfabeți, bolnavi de pelagră și sifilis, plâng după mizerie, după acea murdărie sordidă, orientală, după crâșma în care cu un pahar îmbătai tot satul, după crâșmarul hoț, „care are marfă proastă / și-o nevastă / ce se ține c-un jandarm”, după foamea și frigul îndurate, ca elevi silitori, prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
învățat pe oamenii acestei țări să fie leneși. Ei, țiganii, sunt puși în fața unor variante: 1. păstrarea propriei identități, opusă integrării și în societatea românească, și în cea europeană; 2. desprinderea din țigănie, prin care se înțelege sărăcie, promiscuitate, hoție, mizerie etc., va presupune un efort din partea celor supuși acestui proces, deoarece trebuie să se renunțe la vechile deprinderi, cutume, obișnuințe și practici care vin în contradicție cu legislația românească; 3. renunțarea la a fi întreținuții societății, așa cum pot fi văzuți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vedea că noțiunea de cultură se folosește și când nu trebuie), toți cei care au luat poziție critică față de intenția de amprentare a țiganilor din tabere, nu și-au pus nici un moment o întrebare simplă: cum se pot împăca ignoranța, mizeria, promiscuitatea, ciordeala, infracțiunea, lenea, mârlănia, refuzul ordinei și legii cu standardele culturii, civilizației, democrației apusene, în speță italiene. Se pierde din vedere că șatra nu are nimic în comun cu valorile europene decât mersul biped. Când fostul ministru de interne
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fel sau altul, contribuția postdecembristă a lui Vadim Tudor la demascarea planurilor diabolice ale naționalismului și șovinismului unguresc. Apelipsiții, bâțâitorii din coadă, făcătorii de plecăciuni, poftitorii de funcții și demnități nemeritate pot spune ce spun de obicei : că sunt deasupra mizeriilor politice, care le provoacă repulsie și greață. Iată că mutarea lui Boc spre stânga naționalistă, dacă a fost gândită într-un registru politic mai larg, nu mai apare așa ca o gravă problemă de orientare și de imagine, fiind mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prefațase marea criză economică dintre anii 1929-1933. Și atunci tot demarajul economic s-a dus pe copcă, mari și mici întreprinderi și-au închis porțile, erau milioane de șomeri, câțiva capitaliști s-au sinucis, pentru cei mulți s-a instalat mizeria și foamea, stăteau la cozi interminabile pentru o supă caldă. Și atunci, ca și acum, în plan ideologic, au apărut întrebări cu privire la viabilitatea capitalismului și, dacă nu cumva, sunt și alte căi de progres, așa că n-a fost de mirare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Nici pâine fără muncă”, din care C.T.P.-ul, într-un dialog cu Emil Hurezeanu, a făcut după o corecție impusă de sistem: „Nici muncă fără bani, / nici bani fără muncă”. Dacă ne raportăm la nivelul dezvoltării economice, la lipsuri, la mizeria materială și morală, la cât de ușor se dau bani diverselor categorii de lipitori, cum de-și permite guvernul să dea bani și celor care, dintre toate locurile de muncă, și-au ales doar fabrica de jupit sfeclă de la Bucecea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
între Occident și Orient, suntem mult mai aproape de stepă, periculos de aproape, geografic și sentimental. La un an sau doi după revoluția din 1989 am găsit într-o școală ă cazul e real, dar nu se poate generaliza ă o mizerie orientală, în timp ce se împărțeau daruri și ajutoare aduse de străini. Nu m-am putut abține și i-am spus directoarei aleasă democratic (adică am ales-o, să ne lase în pace!) că nu-i bine să aștepte ca străinii să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și alte variante. S-ar putea ca scenariile pentru instalarea unor forme de dictatură să fi fost întocmite mai demult și nu se așteaptă decât ocazia prielnică pentru a fi puse în operă. Cei sătui de atâta trăncăneală neproductivă, de mizeria materială și morală, cei care se simt în nesiguranță, amenințați cu pierderea „prea zilnicei pâini”, vor spune: ce vom pierde, ducă-se dracului de regim democratic! Ce se va întâmpla într-un astfel de caz? Printre multe altele, se va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și perspectivă (Niculae, unde mergem noi, domnule?), atât în politica internă, cât și în politica externă, ne situează ă sondajele o confirmă ă între țările care nu trebuie luate în seamă, care pot fi călcate în picioare și tăvălite prin mizeriile lumii. Uite, n-ar fi lipsit de interes să se organizeze cu forurile diriguitoare o dezbatere la o carte veche, dar actuală: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, ca să-și întipărească în minte că „atunci când ești slab, va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
facem cunoscuți, putem chiar să ne îmbogățim. Ce nu știe Ileana, și alții care o ascultă, este că, într-o țară cu avuția paralizată, eventualii turiști din țările bogate vor fi atrași de polul defavorizat, practicând ceea ce se numește turismul mizeriei. Pentru România și români, această formă de turism nu implică niciun fel de investiții, de cheltuială, te dezvălui lumii așa cum ești și gata, străinul te filmează, te compătimește, îți aruncă ceva de pomană și, în felul acesta, cel bogat ia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Baker În memoriile sale, The Politics of Diplomacy, „și, Îmbrăcat În pardesiul meu, mă simțeam ca un personaj din romanele lui John le Carré. Dar, În timp ce mă uitam atent printr-o crăpătură a zidului șpe lângă Reichstagț și am văzut mizeria cruntă În care se găsea Berlinul de Est, mi-am dat seama că oamenii obișnuiți din Germania de Est luaseră taurul de coarne. Era revoluția lor“. După ce Baker s-a uitat prin crăpătură și a plecat mai departe, și noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
PayPal.com - sistemul de plăți online deținut de eBay pentru a facilita clienților săi să vândă și să cumpere pe acest site de licitații. Din toate aceste motive, sarcina noastră nu este de a Încărca rețeaua cu tot felul de mizerii, ci de a scoate din ea tot ce este mai bun și de a preveni tot ce este mai rău. Tipul de globalizare despre care vorbim acum - legat de Internet și de aplatizarea lumii - „este un tip diferit de globalizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care nu au vrut sau nu au putut ieși din motive strict personale. Doctorul Uță vizita coloniile la cererea noastră sau la libera sa voie, prescria tratamente sau internări și lua orice măsuri sanitare. Deținuții de drept comun - viață de mizerie și promiscuitate morală Când am revenit în Aiud, în Octombrie 1944, deținuții de drept comun erau cazați în Secțiile din temnița veche, câte 10-20 inși în cameră. Trăiau o viață de mizerie și promiscuitate morală în „gașcă”, având un șef
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
măsuri sanitare. Deținuții de drept comun - viață de mizerie și promiscuitate morală Când am revenit în Aiud, în Octombrie 1944, deținuții de drept comun erau cazați în Secțiile din temnița veche, câte 10-20 inși în cameră. Trăiau o viață de mizerie și promiscuitate morală în „gașcă”, având un șef care impunea modul de viață. Alimentele la care aveau dreptul erau înjumătățite de șef, iar deținutul mânca resturi. Banii la care aveau dreptul pentru a-și cumpăra de la „Cantina” închisorii mămăligă, slănină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]