6,137 matches
-
drojdie, 100 ml ulei, la frământat Se face maiaua din drojdie, apoi se frământă bine și se lasă la crescut. După ce aluatul și-a dublat volumul, îl răsturnăm pe masă și îl tăiem porțioare cu cuțitul, după care, cu mâna modelăm gogoașa și o coacem în ulei încins. La final, se pudrează cu zahăr. GOGOSI (2) 1 kg făină, 500 ml lapte, 4 ouă, 100 g zahăr, 100 ml ulei, sare, esență de rom, coajă de lămâie, 60 g drojdie Cernem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care le colorați diferit: o parte o amestecați cu două lingurițe de cafea, o parte cu lichior aromat, o parte cu coajă și esență de portocale și ultima parte cu 30 gr. de fistic mărunțit. Din fiecare parte de aluat, modelați trei sfere, după care tăiați fiecare sferă în două bucăți. Acoperiți cu folie transparentă și lăsați-le să stea la frigider, timp de douăzeci și patru de ore, apoi modelați flori sau modele diferite din marțipan. Rețeta 2: 100 g nucă sau
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se cere a se lucra iute, pentru că se răcește repede. PRĂJITURA SANDOCAN O cană de nucă prăjită și tăiată, 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g oțet. Se face un sirop fiert până face bășici. Se dă deoparte, se pune culoare, apoi se răstoarnă pe placa de marmură, după care se lucrează până devine lucioasă. Cât este încă fierbinte, se ia câte puțin și se modelează petale mici pentru mijloc și petale mai mari pentru margini. La sfârșit se fac și frunze. 9.11 CREME, DULCEȚURI, GLAZURI CREMA CARAMEL CU NUCA 150 g nuci tăiate, 150 g zahăr, 2 ouă întregi și 200 g unt. Compoziția
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de la regulă. 19. Epoca chimico-clinică a diabetului: Apollinaire Bouchardat (1806-1886) Bouchardat a fost una dintre cele mai interesante personalități medicale ale secolului XIX. A ocupat postul de profesor la Catedra de Igienă de la Spitalul Hôtel-Dieu, disciplină pe care o va modela după gândirea sa fiziopatologică. Aparent, pasiunea lui pentru diabet s-ar putea să apară ca fiind în afara specialității lui. Nimic mai greșit. Bouchardat a văzut diabetul ca o boală legată strâns de stilul de viață: alimentație și activitate fizică. Nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate experiențele avute sub forma unor hărți inconștiente. Când trecem printr-o situație nouă aceste hărți sunt reactualizate în memorie, căutându-se cea care corespunde cel mai bine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2007). Neactivarea circuitelor neuronale pre-existente, datorită lipsei de stimulare cu stimulii așteptați, conduce la moartea sau dezactivarea neuronilor. Așadar dezvoltarea și funcționarea creierului depinde de experiențele trăite. „Activarea căilor neuronale influențează în mod direct structurarea conexiunilor în creier. Deși experiența modelează activitatea creierului și forța conexiunilor neuronale de-a lungul întregii vieți, experiențele timpurii din viață ar putea fi cruciale în organizarea modului în care se dezvoltă structurile de bază ale creierului.”(Siegel, 1999, p. 13) Creierul copilului este la nașterea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cruciale în organizarea modului în care se dezvoltă structurile de bază ale creierului.”(Siegel, 1999, p. 13) Creierul copilului este la nașterea sa, cel mai nediferențiat organ al corpului, cel mai imatur. Programarea genetică se compune cu experiențele timpurii și modelează căile neuronale, modul de conectare al neuronilor între ei. Se formează astfel circuite neuronale a căror funcționare naște procesele mentale. Dar care sunt „experiențele timpurii”ale copilului? Sursa și locul de desfășurare al acestor experiențe care „formatează”exprimarea genelor în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noastră depinde de experiențele trăite în interacțiunile cu ceilalți, mai ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales structurile implicate în autocontrolul emoțional și memoria și învățarea pe termen lung. Dar modificările structurale neuronale vor altera și echilibrul endocrin al persoanei. Astfel, copiii traumatizați în perioadele timpurii ale vieții lor pot fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spontană a operelor literare. Fiecare întreprindere "genială" inițiată într-o literatură națională mizează pe un repertoriu limitat de tehnici. Modul în care proprietățile limbajului sunt investite și "exemplificate" în producția de literatură depinde atât de reprezentările gramaticii, de miturile care modelează imaginația lingvistică, cât și de posibilitatea de a le atribui unor instituții și instanțe sociale. În cazul geniului francez, calitățile limbii capabile de literatură sunt determinate de două criterii. În primul rând, e vorba de concurența retoricii, principala referință polemică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-a lungul vieții și care ne ajută să definim anumite tranșe de realitate: un apus
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raporturile necesare de "vecinătate" cu multe culturi, de mărimi și tradiții variabile. Combativ 34 vrea să spună rival. Universul unei literaturi naționale nu e dominat de o unică figură tutelară, obsedantă, ci e populat cu multiple identități culturale care îi modelează aspirațiile, îi definesc "dorințele" și determină, în cele din urmă, angajamentul ei într-o cursă a realizărilor spirituale. Pentru că literaturile naționale nu pot fi înțelese decât prin solidaritatea paradoxală pe care le-o conferă concurența. Zeci de vecinătăți geografice, lingvistice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost transformate în biografii, adică în trasee inteligibile, raportate la un ideal interior. În acest sens, "misiunea națională" a servit ca un cadru de referință pentru toate genurile de investiție afectivă capabile să orienteze conduitele existențiale. Din ea s-au modelat celelalte "chemări": pe suportul acestui prefabricat s-au constituit și vocațiile "specializate", cum sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură se naște din pasiunea pentru țară pentru că numai ea poate fi presupusă by default ca patos universal, prezent la toți membrii comunității etnice ca figură a angajamentului lor sufletesc. Misiunea națională a fost pasta moale din care se putea modela chemarea literară: asta nu însemna că orice operă urma să fie tendențios naționalistă, ci doar că dorința națională era unica reprezentare cu adevărat democratică a interiorității. Era singurul "apel" pe care biografii îl puteau presupune, fără teama că ar putea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1858), în Scrieri, II, pp. 134-135. E de notat faptul că metafora mozaicului a funcționat mult mai bine pentru reprezentarea unei alte conjuncturi istorice, aceea a Unirii. Eterogenitatea teritorială, ireductibilă și ne-unificabilă în natura ei, se lăsa mult mai bine modelată prin această figură: "unirea cea mare, de realizat de acum înainte între toate pâraiele, ce trebuie să se verse în oceanul românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o preocupe sunt puține la număr: unirea, cele două războaie mondiale, fenomenul legionar cu regimurile autoritare ale lui Carol al II-lea și Antonescu, regimul totalitar comunist și, în cele din urmă, căderea comunismului. Or, între aceste evenimente, care au modelat în mod violent viața națiunii, credem că prioritară trebuie să fie dezbaterea despre regimul comunist și nu numai pentru că este unul recent sau pentru că a fost un regim politic de o violență fără precedent la scara istoriei, ci mai ales
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un scop minimal: se intenționează doar circumscrierea, limitarea și eliminarea răului din viața corpului social. În măsura în care societatea românească a optat în mod decisiv în anul 1989 pentru democrație de tip liberal, exigența limitării răului trebuie să ghideze și să-i modeleze viața politică și socială. Însă condiția esențială pentru evitarea și limitarea răului este cunoașterea acestuia. Dar nu a unui rău utopic, potențial, imaginat ori închipuit, ci a răului inscripționat în corpul social de către istorie cu dalta suferințelor, abuzurilor, violenței și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
politic a refuzat să fie intervievat, "comunismul a căzut, dar comuniștii au rămas!" Este, într-adevăr, vorba despre un interes față de trecutul nostru foarte apropiat, accentuez, chiar trecutul nostru personal, pentru că acest chip, de astăzi, al lumii noastre este încă modelat de habitudinile mentale și comportamentale ale oamenilor care au trăit în perioada comunismului. Apoi, acest trecut este extrem de apropiat și din alte motive: cei care au avut de suferit de pe urma instaurării regimului comunist nu sunt alții decât părinții și bunicii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se înțepenesc în dispreț implacabil în fața artei sale, pentru că Tănase joacă, ceea ce joacă. Ei fac parte din categoria acelor gorile culturale, care mângâie cu evlavie capul lui Cicero, turnat în serie în cine știe ce fabrică nemțească, și nu văd în figurina modelată în miez de pâine surâzând eternității, geniul lui Rodin. E adevărat că gluma pe care o debitează uneori Tănase e iară trebuință grosolană și cupletul pe care-l cântă, de-a dreptul idiot. Dar asta e altă poveste. Nu despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unei păstorițe. Secolul al XVIII-lea, care a insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la temelia unei filozofii de mobilare generalizată, a cărei funcționalitate erotică este pusă pe primul plan. Astfel "labirintul budoarelor multiplicate, în care fiecare plăcere avea pernuțele, punguțele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
obțină un avantaj competitiv în ceea ce el consideră a fi componentă prioritară, dar să se asigure totodată și de paritate cu concurenții în celelalte două componente. Toate cele trei componente ale mixului de comunicare sunt conectate la mediul pieței, fiind modelate după tipul clientului-țintă. La nivelul cel mai simplu, trăsăturile demografice ale unui segment de clienți pretind anumite mijloace de comunicare. Comunicarea și pachetul de produse Comunicarea de marketing sub forma reclamelor, activităților de relații cu publicul, promovării directe, etc. nu
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 76 Școală și profesorii care muncesc în ea sunt factorii cheie în devenirea tinerilor, astfel că,mesajele acestei campanii sunt următoarele : “Bazinul se umple cu apă, focul se aprine cu foc, iar sufletul omului se modelează datorită sufletului altui om” Tagore “ Viitorul vostru e în mâinile noastre!” “A învăța pe cineva înseamnă a schimba o viață pentru totdeauna” “ Meseria este brățară de aur”slogan afișat în holul liceului 5. Strategia de relații publice utilizată de școală
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
obțină un avantaj competitiv în ceea ce el consideră a fi componentă prioritară, dar să se asigure totodată și de paritate cu concurenții în celelalte două componente. Toate cele trei componente ale mixului de comunicare sunt conectate la mediul pieței, fiind modelate după tipul clientului-țintă. La nivelul cel mai simplu, trăsăturile demografice ale unui segment de clienți pretind anumite mijloace de comunicare. Comunicarea și pachetul de produse Comunicarea de marketing sub forma reclamelor, activităților de relații cu publicul, promovării directe, etc. nu
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 76 Școală și profesorii care muncesc în ea sunt factorii cheie în devenirea tinerilor, astfel că,mesajele acestei campanii sunt următoarele : “Bazinul se umple cu apă, focul se aprine cu foc, iar sufletul omului se modelează datorită sufletului altui om” Tagore “ Viitorul vostru e în mâinile noastre!” “A învăța pe cineva înseamnă a schimba o viață pentru totdeauna” “ Meseria este brățară de aur”slogan afișat în holul liceului 5. Strategia de relații publice utilizată de școală
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, datorăm acestui cerc intelectual, literar și ideologic maniera în care românii înțeleg săși imagineze modernitatea, în toate articulațiile ei. Campaniile junimiste, având în centru precizia chirurgical-polemică a lui Maiorescu, modelează, în decursul a câteva decenii, o limbă literară și un canon. „Direcția“ maioresciană este, în mare măsură, cea pe care o vor urma, până la cezura postbelică a comunismului, critica și istoria literară românească. Descurajarea frazeologiei găunoase, înclinarea către distincția exprimării
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]