7,269 matches
-
mai presus salatei provocând spontan entuziasmul consumatorilor. ș...ț Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuie neîncetat violate. Opera de artă trăiește numai prin ignorarea tuturor regulelor cunoscute ș...ț Opera de artă nu poate fi o ușă deschisă prin care ghetele murdare ale publicului să tropăie insolent. ș...ț Spectatorul trebuie deci siluit. Cu chipul acesta, arta e salvată de platitudinea necurmat amenințătoare”. Se poate deduce de aici că pentru Voronca - și pentru avangardă în genere - publicul este privit la modul generic
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
exclusiv plăcerii, pe când penisul are și funcția de a urina. Femeile au fost create de creator spre a se bucura de plăcere, pe când bărbații mai puțin. Toate cele trei religii patriarhale creștinismul, islamismul și iudaismul au categorisit activitatea sexuală ca murdară. De aici toate opresiunile și crimele contra femeilor 286. La începuturile sale, creștinismul iisusiac a mers pe calea feminismului, a celei de a patra frenezii, cum o numea Cornelius Agrippa în De occulta philosophia: "Cât despre cea de-a patra
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
începutul invaziei hitleriste în Rusia Sovietică, fiul lui Stalin a fost prins și internat într-un lagăr alături de prizonieri vestici. El, fiul lui "Dumnezeu-Stalin", se vede disprețuit de camarazii de celulă veniți dintr-o națiune civilizată, sub pretextul că era murdar, și încă de fecale. Neputând suporta ocara, fiul lui Stalin s-a repezit, cu prima ocazie, la gardul electric, jertfindu-și "viața pe altarul căcatului"432. Kundera găsește această moarte mai semnificativă decât a celor ce și-au jertfit viața
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE 29. Egalitate, discriminare și tratament preferențial BERNARD R. BOXILL Animalele LORI GRUEN Etică relațiilor de afaceri ROBERT C. SOLOMON Crim] și pedeaps] C.L. TEN Politica și problema mâinilor murdare C.A.J. COADAY R]zboi și pace JEFF MCMAHAN Partea a șasea: Natură eticii În ciuda numeroaselor teorii etice dezvoltate în vederea norm]rii comportamentului și a num]rului considerabil de scrieri care trateaz] aplicarea acestor teorii în practic], exist] inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți, chiar mai puțin complexe; al doilea, chrematisike, înseamn] comerț în vederea obținerii profitului. Aristotel consideră c] aceast] activitate este complet lipsit] de virtute și îi denumea pe cei angajați în astfel de practici egoiste „paraziți”. Atacul lui Aristotel la adresa practicii murdare și neproductive a c]m]ț]riei și-a menținut forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Punishment (Atlantic Highlands: Humanities Press, 1989). Sprigge, T.L.S.: ‘A utilitarist reply to Dr. McCloskey’ Contemporary Utilitarism, ed. M.D. Bayles (New York: Doubleday, 1968). Ten, C.L.: Crime, Guilt, and Punishment: A Philosophical Introduction (Oxford: Clarendon Press, 1987). 33 Politică și problema „mâinilor murdare” C.A.J. COADY i. Introducere Politica a ridicat întotdeauna întreb]ri provocatoare despre scopul și autoritatea a ceea ce se înțelege a fi morală. Politică este ceea ce Thrasymachus are în primul rând în minte, în Republică lui Platon, atunci când îl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adesea nu numai despre riscuri necesare de o natur] aparent imoral], dar și despre necesitatea minciunilor, actelor de cruzime și chiar a crimelor. Ghidându-se dup] piesa lui Sartre cu același nume, filosofii moderni tind s] vorbeasc] despre necesitatea „mâinilor murdare” în politic], aceasta însemnând c] vocația pentru politic] oarecum le cere pe bun] dreptate celor care o practic] s] încalce importante standarde morale care prevaleaz] în afara politicii. Sunt multe aspecte ambigue privind ideea c] politică este o excepție de la ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer] motive suficiente pentru a dori o cercetare minuțioas] moral] în particular care s] fie în leg]tur] direct] cu activit]țile politicienilor. Nici scriitorii din acest domeniu nu clarific] întotdeauna ceea ce vor s] spun] prin moral], politic] sau „mâini murdare”. Cred c] Machiavelli poate fi cel mai bine înțeles că insistând pe ideea c] necesitatea politic] cere uneori în mod rațional inc]lcarea adev]ratelor rațiuni morale, care, în alt] situație, ar fi decisive. Ins] discuțiile moderne abordeaz] ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politice și c] verdictele ei cânt]resc mai greu decât considerațiile moralei „obișnuite” și „personale”. Adesea, acest fapt este susținut de apeluri la noțiunea de moral] a rolurilor, cu implicația c] rolul politic genereaz] exclusiv sau predominant nevoia pentru „mâini murdare”. P]rerea mea, spus] simplu, este c] în m]sura în care exist] o disput] în ceea ce privește inc]lcarea revendic]rilor moralei (chiar dac] „reale” sau pur și simplu „obișnuite”) în fața unor necesit]ți copleșitoare, atunci aceasta este o problem] care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Provocarea machiavellian] Nu este clar dac] Machiavelli nu ar fi fost de acord. El scrie pentru și despre conduc]tori și consilierii lor, așa c] abordarea să este preponderent politic]; dar, cel putin câteodat], el scrie ca si cum nevoia pentru „mâini murdare” este mai degrab] o parte omeneasc] decât o condiție politic]. Scrierile filosofice recente, desi având uneori aceast] suspiciune, au f]cut de obicei o delimitare clar] între politic sau public, pe de-o parte, și privat, personal sau ordinar, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Scrierile filosofice recente, desi având uneori aceast] suspiciune, au f]cut de obicei o delimitare clar] între politic sau public, pe de-o parte, și privat, personal sau ordinar, pe de-alt] parte. O carte consacrat] în parte problemei „mâinilor murdare” este intitulat] sugestiv Public and Private Morality [Moral] Public] și Privat]], iar autorul ei, Stuart Hampshire vorbește despre „un conflict între dou] moduri de viat]” (p. 45). Michael Walzer, în principala s] lucrare asupra subiectului în discuție, procedeaz], în cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umanist contemporan cu Machiavelli, în opera s] The Education of a Christian Prince [Educația principilor creștini].) Dar dac] frecvență în sine nu e de ajuns, poate importantă consecințelor cânt]rește mai mult. Majoritatea discuțiilor contemporane trateaz] deciziile luate cu „mâini murdare” ca fiind cel putin parțial dictate de semnificația sau importantă consecințelor pe care le implic]. E adev]rât c] deciziile politice au efecte de amploare și implic] de obicei interese importante, dar este la fel de adev]rât c] semnificația deciziilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Poziția general] a lui Nagel este c] morală politic] difer] de morală personal] deoarece acord] mai mult] important] consecințelor, în timp ce morală personal] se concentreaz] mai mult pe agent. Exist] mai multe interpret]ri ale acestei idei care nu implic] „mâini murdare”. De exemplu, funcționarii publici ar trebui s] fie foarte circumspecți când primesc și ofer] cadouri, trebuie s] se gândeasc] foarte bine la consecințele a ceea ce fac și s] se str]duiasc] s] fac] ceea ce trebuie chiar dac] această i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectiva consecințelor vezi capitolul 19, „Consecințialismul”). iv. Problema corupției Toate aceste argumente au de înfruntat o dificultate mai general] în m]sura în care ele se bazeaz] pe aspecte obișnuite ale comportamentului politic. Din aceast] pespectiv], orice tez] a „mâinilor murdare” și a naturii speciale a moralei politice trebuie s] accepte faptul c] mediile politice sunt adesea corupte din punct de vedere moral. Psalmii ne avertizeaz] în leg]tur] cu încrederea în principi (Ps. 146,3) și profetul Mică vorbește în numele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt este important pentru cei care se bazeaz] în mod deosebit pe apelul la morală funcției), ci și la tendința de a restrânge domeniile care fac obiectul preocup]rilor morale. Ne concentr]m doar asupra actului în sine al „mâinilor murdare”, dar ignor]m iminentă și capacitatea de schimbare a circumstanțelor care au făcut ca acel act s] aib] loc. Chiar aceste circumstanțe au nevoie de cele mai multe ori de evaluare moral] și criticism, iar schimb]rile care ar urma unui asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acelor tipuri de acte de corupție. Putem deduce c] filosofii și alți teoreticieni s-au compl]cut de fapt în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de schimbare a acestor circumstanțe care de fapt genereaz] alternativele de tip „mâini murdare”. Robert Fullinwider a remarcat c] avem nevoie de politicieni în aceeași m]sur] în care avem nevoie de gunoieri, și în ambele cazuri ar trebui s] ne aștept]m că aceștia s] nu fie prea „curați”. Odinioar], era nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spontaneitate sau intimitate sunt mai puțin disponibile. Este f]r] dubiu loc pentru regret aici, dar alegerea oric]rui stil de viat] implic] renunțarea la unele valori și apariția unor dezavantaje pentru sine și pentru alții. Dac] această înseamn] „mâini murdare” atunci e vorba, pur și simplu, de ceea ce suntem. Referințe Acheson. D.: „Ethics în internațional relations today”, The Vietnam Reader, ed. M.G. Raskin și B. Fall (New York: Random House, 1965). : „Homage to plain dumb luck”, The Cuban Missile Crisis, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naturale ale sănătății: igiena fizică Dacă sănătate Înseamnă absența toxinelor și a reziduurilor, este evident că trebuie să ne păstrăm curățenia internă și externă pentru a fi sănătoși. De fapt, numeroase boli sunt provocate de neglijarea igienei fizice. Un corp murdar nu Înseamnă neapărat că este acoperit de noroi sau de jeg. Este vorba și despre interiorul corpului și despre cât de important e să-l păstrăm curat. Igiena fizică Înseamnă, printre altele, crearea unei baze solide de qi. Această bază
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
diferite probleme de sănătate și chiar la moarte. O modalitate excelentă de a ne elibera organismul de impurități este să bem zilnic multă apă curată. Din păcate, nu numai aerul ne umple corpul de poluanți; unele ape sunt atât de murdare, Încât trebuie să apelăm la substanțe chimice puternice pentru a le face potabile. Apa este „purificată” cu ajutorul clorului, al alaunului și al altor minerale anorganice. Corpul nostru nu poate absorbi decât minerale organice, cum sunt cele din legume, fructe și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
o astfel de stare de spirit, toate grijile și problemele sunt lăsate pe moment deoparte. Locul lor Îl ia o minte senină, În care domnesc Încrederea În sine și mândria detașării spirituale de această lume plină de necazuri și Întreceri, murdară și violentă. Este o stare de spirit aparte, cea de-a treia, aflată Între somn și starea deplin conștientă. Este starea ideală pentru qigong, al cărui scop e să controleze și să regleze nu numai respirația, ci și procesul mental
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și la soluțiile oferite de Kogălniceanu pentru a opri acest fenomen: „să nu se lase pe evrei să mai intre În țară și să cerceteze pașapoartele lor pentru a se Încredința de mijloacele lor de viețuire” , iar pe „cei mai murdari dintre evrei” să nu-i lase să se așeze În clădirile din centrul orașului Iași, deoarece „știu cât cuvântul de evreu este astăzi de impopular, fiind veștejite Încercările evreilor de a se sustrage de la obligațiile cetățenești” . Cu toate că se declara În
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
manipulare, de legitimare și dominație, la Îndemâna oricărui potentat. De aici impresia de neșters pe care mi-a lăsat-o naționalismul - că nu este ceea ce pretinde a fi, ci doar o simplă ideologie fățarnică. El a fost mânjit Întotdeauna de interesele murdare ale celor care l-au folosit pentru a dobândi sau pentru a păstra puterea. Și Transilvania „naționalistă” a fost aservită unor asemenea scopuri impure. Așa s-a născut tentația mea - recunosc, poate excesivă și pătimașă - de a smulge măștile de pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
temele favorite ale criticismului luminist. Aceste vicii sociale sunt considerate ca principali adversari ai propășirii În rândul claselor de jos. Peste tot, călătorului maghiar i se pare prea mare numărul cârciumelor (despre care observă de fiecare dată că sunt Îngrozitor de murdare) și al tarabelor din centrul orașelor unde se vând băuturi alcoolice. Singura trăsătură pozitivă pe care Ürmösy o atribuie românilor este ospitalitatea, pe care o remarcă de mai multe ori, la o familie de țărani din Bucegi sau la călugării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționale, sau, Într-o pondere mai importantă, diferențelor de civilizație care se impun unui călător poate mai grăbit și superficial, dar pentru care progresul de tip occidental reprezintă singura referință acceptabilă. Orașele Țării Românești apar În relatarea sa mici, inestetice, murdare și rău-mirositoare, datorită mizeriei de pe străzi și diferitelor alimente - pești, de exemplu - care se vând direct În stradă. Nici Bucureștii nu apar Într-o lumină mai favorabilă. Din depărtare, orașul i se pare asemănător cu Parisul, „din cauza acelor clădiri mari
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
descifrarea imaginii pe care și-o formează Ürmösy, precum și maghiarii În ansamblu, asupra acestor realități și asupra românilor În general. Trăsăturile acestei imagini, așa cum au reieșit până aici, dezvăluie o percepție categoric negativă. Românii sunt, În viziunea lui Ürmösy, leneși, murdari, inculți, superstițioși, Înapoiați, ostili progresului. Călătorul este nemulțumit de tot ceea ce constată În această zonă, de modul de viață al oamenilor, de politica ineficientă a principelui și a cârmuirii, de Încercările timide pe calea progresului, care i se par modeste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]