5,749 matches
-
de lupul parizian, Scufița Roșie! Mamina 12/1947 30 octombrie [1947], joi Mamy, mult iubito, ți-am scris, zilele din urmă, o scrisoare lungă, lungă. Am sperat că ți va ajunge înaintea celorlalte, dar G[aby], care îmi dăduse mari nădejdi, a fost - când a venit să o ia - mai puțin categorică, ba mi-a spus că s’ar putea să plece peste 15 zile. M’am mâhnit și dintr’o dată m’am ofilit sufletește. Îți scriu în astă seară - scrisoarea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spleen; că viața aici mă încercuie, mă înlănțuie cu miile ei de griji mărunte, că tu ești acum pentru mine un ideal intangibil, că o știu dar nu vreau să o simt și că mă amăgesc ca un întemnițat cu nădejdea că nu mai e mult și mă voi elibera. Dar eu te iubesc și mă gândesc obsedant la tine, ca la un liman, ca la orizontul ce e atât de departe și la care nu poți ajunge niciodată, căci atunci când
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
immortels qui sont de purs sanglots“. Scrisorile tale sunt atât de vii și vibrante de viață, energie și trepidanță, că rămân uluită și mă tem că ceea ce faci e excesiv. Te rog, îngrijește-te. Te iubesc atât de mult; toată nădejdea, toată viața, toată bucuria vieții mele ești tu. Știu că de multe ori trebuie să duci lipsă de bani și asta mă doare. Am sperat mult în Romeo, dar Lily e în sanatoriu de 2 săptămâni și iar foarte rău
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ascult și macin tristețe și spleen; mă gândesc că toate obstacolele ce s’au interpus între tine și Paris vor fi avut vreun rost, că am silit destinul, că poate nu trebuia să pleci. Aici [am fi fost] amândouă, cu nădejdi și spaime, dar amândouă. Apoi mă 175 1. 2. scutur și aștept, dar astă noapte nu voi dormi. Acum voi sunteți izolați acolo, scrisorile nu vă pot ajunge; trenurile voastre nu merg: formidabilă această putere a muncii care nu mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
gândesc: poate scrisoarea asta îți va ajunge în preajma Crăciunului. Ce grele vor fi sărbătorile... ce triste. Le voi petrece singură. Invitația la Slatina nu-mi surâde, la Mangalia, dacă m’aș duce în pensiune la d-na Lemonide, aș avea nădejdea scrisorilor tale și nesiguranța că vor fi sosit ori nu... și nu aș putea trăi liniștită. Mihai pleacă, îmi pare, la Diham. Îmi amintesc Crăciunul nostru ultim la Paris, cu chemineul din rue de l’Arcade, cu imensa cutie a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tu cu doctoratul tău? Crede-mă, Mica, sunt îngrijorată pentru că îmi pare că tu părăsești gândul doctoratului și eu țin atât de mult la lucrul acesta, care e în fond la baza sacrificiului consimțit de mine. [...] Crede-mă, uneori pierd nădejdea unei revederi, alteori nici nu vreau să mă mai gândesc, alteori îmi fac planuri, și alteori cred că voi rămâne întemnițată aici. Dar oricum, te iubesc cu desnădejde, Mamina III Miercuri, 14 ianuarie [1948] [...] Nu pot să-ți spun ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care o să mergem împreună, poate chiar la sora Theclei, ca să ne bucurăm de odihnă deplină. Noi două, împreună. Visez și la vremea când îti țineam mânuța care se ghemuia cu încredere în mâna mea, ca într-un cuib, cu toată nădejdea, și când îmi spuneai, la începutul lui iunie: „Știi, încep să văd marea albastră“. Așa să fi fost? Sau era o mică șmecherie de-a ta, ca să-l îndupleci pe Papà să-și schimbe hotărârea de a ne lua la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
adevărului creștin, dar și În fața adevărului legionar. Ca și pentru Nae Ionescu În 1934, pentru Constantin Noica În 1938 evreii trebuie să sufere, dar nu pentru că nu l-au văzut pe Mesia, ci pentru că nu pot participa cu nimic la nădejdea mesianică În „ziua românească de mâine”. Nădejde adusă de un alt „Mesia, pe cal alb” (Corneliu Zelea Codreanu) <endnote id=" (189)"/>, care - Împreună cu camarazii („apostolii”) săi - se roagă să primească „puterea de a lua asupră-le păcatele neamului lor” (Vremea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ca și pentru Nae Ionescu În 1934, pentru Constantin Noica În 1938 evreii trebuie să sufere, dar nu pentru că nu l-au văzut pe Mesia, ci pentru că nu pot participa cu nimic la nădejdea mesianică În „ziua românească de mâine”. Nădejde adusă de un alt „Mesia, pe cal alb” (Corneliu Zelea Codreanu) <endnote id=" (189)"/>, care - Împreună cu camarazii („apostolii”) săi - se roagă să primească „puterea de a lua asupră-le păcatele neamului lor” (Vremea, nr. 523, 1938 ; <endnote id="vezi și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei și 7 medici români 28. Pregătirea profesională a medicilor din Dorohoi a fost făcută la Universitățile din țară; au studiat la București medicii evrei: N.Binder, Isac Axler, Idel Idelsohn; la Universitatea din Iași au studiat medicii români: Aurel Nădejde, C.Vereanu, D-tru Vereanu, Petrovici, Ceapara, Ctin Enăchescu, Gafițanu, precumși medicii evrei: Idel Calman Sigal, Simon Cohn, Segal, 20 DJANB,Fond Legiunea de jandarmi Dorohoi. Pomârleanu, Leizerovici; la Universitatea din Cluj a studiat medicul Bomberg, iar cu studii la Viena
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
președintele Tribunalului Dorohoi, Eugen Ghețu jude instructor, Procopovici procuror Tribunalul Dorohoi, Vasile Beșliu substitut procuror; Neculai Mușinschi șef portărel tribunal, Ioan Tarbarnac directorul penitenciarului Dorohoi. Judecători erau: C-tin Ionescu, C-tin Romanescu, I.Berijan, Alex Nistor, Mihai popovici.F.Nădejde era șeful serviciului sanitar Dorohoi, dr.Constantin Enăchescu era șeful serviciului sanitar al orașului Dorohoi, dr.C-tin vereanu era șeful spitalului județean.; Ioan Bârsan director Banca Națională, Emil Balaban șeful gării, Lunz Ferdinand medic veterinar al orașului.Ioan Broscăuceanu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
director N.P.Năstase, 1 subdirector Eftimie Coșciug, 1 controlor Gh.A.Botez, 1 arhivar Gh.Sabovici, impiegat Maria Cucu și V.Acatrinei. Serviciul sanitar veterinar județean cu 1 medic veterinar Gh.Tanea, 1 secretar Haret pălimaru, un medic primar Dorohoi Nădejde, și circumscripția veterinară Dorohoi cu 1 medic veterinar, Luiz Ferdinand și 1 agent Ioan Vasilescu. Administrația financiară avea 48 de funcționari: 1 șef serviciu Andrei Gheorghiu, 2 șefi secție Gh.Zamfirache, 18 impegați, 1 dactilograf Dora Leohn, 1 controlor V.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
exercițiu, nici echilibrul trebuitor, unor coturni <footnote id="2">În sens strict, coturnii (lat. coturnus < gr. cotornos) erau o „încălțăminte destul de înaltă”, cu aceeași formă pentru ambele picioare, „pe care o purtau vînătorii și actorii tragici, zeii și împărații” (Ioan Nădejde și Amelia Nădejde - Gesticone, Dicționar latin, p. 148). Dezgustat profund de cele văzute și auzite în zilele Conferinței, Camilar se referă la „coturnii” purtați de unii dintre cei ce se perindaseră la tribuna acesteia, pentru a se evidenția sau, mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trebuitor, unor coturni <footnote id="2">În sens strict, coturnii (lat. coturnus < gr. cotornos) erau o „încălțăminte destul de înaltă”, cu aceeași formă pentru ambele picioare, „pe care o purtau vînătorii și actorii tragici, zeii și împărații” (Ioan Nădejde și Amelia Nădejde - Gesticone, Dicționar latin, p. 148). Dezgustat profund de cele văzute și auzite în zilele Conferinței, Camilar se referă la „coturnii” purtați de unii dintre cei ce se perindaseră la tribuna acesteia, pentru a se evidenția sau, mai ales, a acuza
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fiecare an mă voi simți mai rău decît în anul precedent (experiența din anii din urmă mi-o dovedește). Plecăm la Soveja, imediat puțin la mare, apoi înapoi, la Soveja, apoi la Viișoara, iar în ziua de 19 august tragem nădejde să ajungem, cu o mașină, în Bacău, în cursul dimineții, să stăm împreună pînă seara cînd ne vom îndrepta spre Iași. Dacă în acea zi sînteți în Bacău e foarte bine. Dacă nu, ne vom vedea pe 29 30 august
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
altele foarte actuale? De asta nu voi răspunde: aceste articole, chiar și încă jumătate din celelalte, sunt o dovadă că această carte e foarte actuală și... incomodă. A apărut Hogaș? Aștept răspuns grabnic la această scrisoare. Cu toată prietenia și nădejdea în nu e rău să fie bine, Mihai Drăgan P.S. Nașa mulțumește pentru felicitările de Sf. Elena. </citation> (83) (84) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”15 iulie 1974”> Dragă Costică, Din epistola ta, primită zilele trecute, aflu că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
inimă pentru această bucurie, dar între timp noi ne-am abonat la Ateneu pe adresa noastră din Roman și am primit deja acolo acest număr, prin urmare nu mai este nevoie să te ostenești în viitor cu trimiterea. Tot trag nădejde să ne întîlnim la Udești pentru a face rîvnitele primblări de care îmi vorbești. Nu de mult am străbătut Constantinopolul (sau poate mai bine - polea, compară acropolea (deci o femeie!) din aceeași rădăcină) pe jos de la est la vest și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
camionul Federalei (cooperației, n.n.) scotea din județ 24 de porci, 2 boi și o vacă”. Unde Încăpuse atâta lămustie zootehnică Într-un camion amărât din deceniile 3-4 ale secolului trecut, nu putem ști dar, probabil, Terdiman avea informatorii săi de nădejde care chiar număraseră șeptelul hușean. Spre marea sa dezamăgire, a aflat că „...Zegrea a făcut numeroase intervențiuni timp de 3-4 zile Împreună cu jandarmul pandur Filipeanu iar urmarea a fost că i s-a restituit speculantului camionul și animalele pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale comuniștilor din CDE, la nivel Înalt și apoi la județe și reședințe de plăși s-a Înființat Partidul Evreiesc care avea cu totul alte obiective față de rivalul său. Iancu Gutman a constatat cu stupoare dezertarea unor tovarăși de (dez)nădejde la dușman. Iată lamentația ștabului local: „Se observă membrii de PCR mai fac parte și din organizațiile Sioniste și mai mult că 2 membri de PCR sunt și În conducerea Partidului Evreesc ca: tov. Braunstein este Președintele Partidului Evreesc și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
primară israelito-română; 2) Procurarea și depozitarea de alimente (cartofi, ceapă, ulei, etc.); 3) Cumpărarea de lemne pentru distribuit”. a.u. „Moarte lui Filderman!” Pe când doamnele se zbăteau Întru obținerea fondurilor necesare supraviețuirii săracilor urbei, domnii transformați oportun În tovarăși de nădejde făceau politică și, Îndrăznim să spunem, nu pe burta goală, pentru că (ne)vrednicul partid comunist avea mare grijă de cadrele sale active, chit că prostimea cea multă murea de foame și-și petrecea timpul omorând păduchii cu miile. Prin urmare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
discută despre scrisorile venite din Statul Israel și atunci intervin lămuritorii noștri (subl.ns.) combătând dacă este cazul”. Dar, ne Întrebăm noi, avea cineva curajul nebun de a-i contrazice pe tovarășii lămuritori școliți pe la cursurile de cadre de (dez)nădejde?!? Cu mare satisfacție, autorul notase: „În general Însă aceste scrisori În ultimul timp au un caracter destructiv pentru sioniști”. Care, completăm noi, Își vedeau liniștiți de misia lor trimițând cu acte În bună regulă spre o lume mai bună, fără
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o simțim, poate, astăzi, plătind crunt În fața lui Dumnezeu pentru păcatele grave ale acelor ani tulburi și extrem de violenți. La sub-punctul „b” era vorba despre „Reacționarul Mirescu” care ar fi spus (prin condeiul lui Lovinescu) ceva deranjant pentru cadrele de nădejde: „Domnule profesor, ești tînăr și nu vreau să-mi ofer plăcerea ușoară de a distruge cu argumente care sînt prea la Îndemîna entuziasmului dumitale. Îți amintesc, numai, Între paranteze, că semidocții pe care ai vrea să-i fabrici dumneata sub
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru Vlahuță”. y. Străzile cu nume de „eroi” și „militanți ai clasei muncitoare” Printr-o simplă ștersătură de radieră, străzile orașului Bârlad ce primiseră În ianuarie 1948
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
revistelor școlare nu apăreau lucrări cu tematică patriotică, despre muncă, despre viața de astăzi a tineretului, materiale care să oglindească viața organizațiilor de tineret, practica productivă, activitatea social-politică, etc.”. În rest, ideologie găunoasă și răsuflată, ca și tărtăcuțele tovilor de nădejde făuritori ai celei mai dezvoltate societăți din istoria lumii: comuna primitivă În varianta ei modernă, combinată și cu orânduirea sclavagistă din care partidele comuniste de pretutindeni Își trăgeau seva și originile. Vechea aversiune a temutului cenzor de partid și de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toate obligațiile s-a achitat onorabil, însemnându-și trecerea prin viață cu manifestări exemplare. Acum evolua spre culme. Era în preajma formării sale depline, stârnind în noi cele mai legitime speranțe. Și, deodată, o răsturnare de mașină a curmat brusc toate nădejdile, împrăștiind durere în toate cercurile din care a făcut parte”. Om de înaltă ținută morală și întinsă pregătire culturală, dr. Eugen Lucinescu avea să-și piardă viața în ziua de 17 iulie 1939, într-un accident stupid de automobil pe
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]