KorAP: Find »[drukola/base=nemulțumire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...209 210 211 ...275 >

6,858 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

primul rînd din rațiuni de stat și în interesul acestuia, care au schimbat statutul legal al țăranului, dar au făcut puțin sau nimic ca să-i asigure securitatea stăpînirii sau a dreptului de proprietate asupra loturilor pe care le cultiva. Marile nemulțumiri ale populației sătești aveau deci să fie prezente în continuare pînă în 1848, cînd au explodat. Spre deosebire de creștinul otoman însă, țăranul habsburg nu era în măsură să-și exprime doleanțele pe cale legală sau revoltîndu-se. Nobilii și nu notabilii rurali asigurau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
lor. În caz contrar, preferau independența sub protecția unei puteri străine, adică a Rusiei sau a Austriei. Firește, boierii nu erau partizani ai unei puternice renașteri elenice. Cel de al treilea element era în acest caz constituit de existența unei nemulțumiri generale în rîndul țăranilor. Ofurile lor se refereau la taxe și la condițiile deținerii pămîntului; țelurile lor erau deci mai curînd de natură socială decît națională. Cu toate acestea, sprijinul lor era esențial pentru reușita oricărei revolte. Importanța disponibilității unor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ofere ulterior posibilități nelimitate de justificare a intervențiilor. Întrucît guvernarea urma să fie monarhică, trebuia să fie numit un conducător. Căutarea era dificilă, deoarece, așa cum am văzut, Leopold de Saxa-Coburg a refuzat onoarea din cauza situației dificile din Grecia și a nemulțumirii sale față de condițiile oferite. În cele din urmă, puterile l-au numit în 1832 pe Otto, cel de al doilea fiu al lui Ludwig I, filoelenul rege al Bavariei. Noul monarh, care avea în momentul numirii sale doar șaptesprezece ani

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
aceștia, foarte mulți dintre ei născuți pe teritoriul habsburgic, erau măcar mai bine educați decît cei care ocupaseră aceste posturi înaintea lor, dar aveau puține puncte comune cu țărănimea. Ei constituiau o elită birocratică și, ca atare, au provocat multe nemulțumiri în rîndul celor pe care fuseseră trimiși să-i administreze. Este lesne de înțeles că Alexandru nu avea nici un control asupra situației, neposedînd o personalitate puternică. Poziția lui era afectată de faptul că familia Karagheorghević nu se bucura de dreptul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
care îl lucra. El putea doar să participe la licitațiile pentru cumpărarea unui lot din pămînturile aflate în proprietatea statului, care nu prea aveau solicitanți. Țăranii greci nu erau organizați ca o clasă și nu aveau nici un sentiment general de nemulțumire sau solidaritate. În afara de aceasta, la vremea aceea se înregistra o presiune neglijabilă din partea populației referitor la chestiunea pămîntului. Mai erau și alte mijloace de a-ți cîștiga existența; foarte mulți greci se puteau angaja ca marinari, mici negustori, păstori

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
între diferite facțiuni. El trebuia de asemenea să facă față unei situații financiare precare. Cheltuielile statului reprezentau acum mult mai mult decît veniturile.O problemă majoră erau sumele mari ce trebuiau achitate pentru datoriile externe contractate în timpul și după revoluție. Nemulțumirea față de stăpînirea otomană și situația în care se afla statul s-a intensificat la începutul deceniului al cincilea. Puterile protectoare făceau presiuni în privința introducerii unei reforme financiare. Preocupate mai ales de rambursarea datoriilor, ele cereau o reducere a cheltuielilor militare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sau la Universitatea de la Atena, care a fost înființată în 1837. Extrem de critici față de constituția din 1844 și nemulțumiți de întregul sistem politic al Greciei, tinerii voiau introducerea democrației parlamentare și reducerea regelui la rolul unei marionete. În pofida faptului că nemulțumirea era aproape generală, revolta care a izbucnit în octombrie 1862 semăna foarte mult cu evenimentele din 1843. Nu era vorba de o mișcare revoluționară implicînd întreaga populație, dar era în schimb o veritabilă lovitură de stat. În momentul acela, Othon

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
măsură evenimentele din Serbia și Muntenegru, dominația rusă în Valahia și Moldova a fost mult mai intensă și de mai mare anvergură. Cu toate că obiectivul politicii rușilor era îmbunătățirea condițiilor din cele două provincii, presiunea exercitată de ei a dat naștere unor mari nemulțumiri. Mișcarea națională de la mijlocul secolului avea să fie deci îndreptată mai mult împotriva protectoratului rusesc decît a suzeranității otomane. Amestecul rușilor în afacerile interne ale României avea o bază legală stabilită prin Tratatul de la Kuciuk Kainargi; aceste drepturi au fost

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
fi adresate atît Porții cît și Rusiei. Grupurile disidente nu numai că urmau calea aceasta, dar acționau și împotriva altor consulate străine, care, la rîndul lor, nu se opuneau punerii în încurcătură a guvernului rus. O atmosferă de conspirativitate și nemulțumire se instalase la București și la Iași. În Valahia, situația era și mai rea. Aici, Alexandru Ghica, fratele fostului hospodar, trebuia să facă față unei opoziții extrem de înverșunate. Guvernul rus sprijinise numirea lui, deoarece îl considera drept un om pe

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
mod inadvertent" omis din versiunea originală. Această prevedere stabilea că Principatul nu-și putea schimba statutul fără consimțămîntul guvernelor rus și otoman. În caz că era admisă, stipularea aceasta ar fi dat o veritabilă lovitură autonomiei provinciei, ea provocînd deci o profundă nemulțumire. Au fost puse în mișcare influențe puternice. Refuzul adunării valahe de a accepta acest articol a avut drept urmare dizolvarea ei. Rusia a fost în cele din urmă nevoită să recurgă la serviciile Porții pentru a forța noua adunare să accepte

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de comunitățile lor. S-a aplicat un sistem similar și în subdiviziunile mai mărunte. Cu toate că, la început, puterea guvernatorului era redusă, ulterior i s-au acordat o autoritate și un control sporit asupra aparatului administrativ. Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale creștinilor împotriva stăpînirii otomane fusese întotdeauna cea legată de sistemul de taxare. Continuarea reformei în acest domeniu era fundamentală pentru existența statului. Războaiele și reformele necesitaseră cheltuirea unor sume enorme de bani. Astfel că era nevoie ca sumele percepute

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
familiei habsburgice. Problemele de bază care trebuiau puse la punct în momentul acesta erau înmulțirea cererilor de rezolvare a chestiunii pămîntului și pericolul tot mai mare pe care îl prezenta naționalismul maghiar. Problema socială majoră a monarhiei era constituită de nemulțumirile țărănimii. Deși condițiile erau foarte diferite, în multe zone nici măcar reformele despoților luminați nu fuseseră puse în aplicare. Situația devenea din ce în ce mai nesatisfăcătoare atît din punctul de vedere al țăranului cît și din cel al elementelor progresiste din rîndul marilor proprietari

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
La început, atacată din toate părțile, curtea a acceptat noile condiții. După octombrie 1848 însă, odată reasigurat controlul asupra celorlalte ținuturi ale lui, guvernul habsburgic și-a îndreptat atenția asupra situației din Ungaria. Un factor puternic în favoarea habsburgilor era extrema nemulțumire pe care noile măsuri le provocase în rîndul naționalităților nemaghiare. După cum vom vedea în secțiunea următoare, Viena a reușit să obțină sprijinul populațiilor croată, sîrbă și românească, dar chiar și așa armata habsburgică nu putea totuși învinge forțele ungurilor. Pusă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în cazul Chestiunii Orientale, ea își îndeplinise funcția principală de stabilizare a situației politice pe continent și de apărare a intereselor membrilor ei în cadrul Poloniei împărțite. Așa cum am văzut, armata rusă a venit în 1849 în ajutorul Vienei. Spre marea nemulțumire a Rusiei, guvernul habsburgic nu a adoptat aceeași atitudine binevoitoare față de ea în timpul războiului Crimeei. În perioada aceea, Imperiul Habsburgic a rămas neutru, dar acțiunile lui i-au favorizat mai curînd pe inamicii Rusiei. În timpul războiului a fost din nou

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de Franz Joseph și de un grup de consilieri intimi ai acestuia. Schimbările se făceau prin decrete și fără o avertizare prealabilă. Prin Diploma din octombrie 1860 se revenea la vechea bază a controlului asupra provinciilor și se încerca rezolvarea nemulțumirilor ungurilor. Era deci restabilită situația existentă înainte de 1848, cu excepția cîtorva reforme, în primul rînd emanciparea țăranilor, care rămîneau în vigoare. A fost creat un organism central, așa-numitul Reichsrat (Consiliul Imperial); membrii acestuia erau numiți de dietele provinciilor, care, firește

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
asupra moșiilor lor. Din situația aceasta a rezultat un model complicat în domeniul dreptului de proprietate asupra pămîntului, dar, în general, terenurile arabile au trecut în posesia micilor proprietari funciari. Acest proces a fost totuși lent și a provocat multe nemulțumiri. Date fiind aceste condiții generale favorabile, Bulgaria ar fi trebuit să fie cel mai bun loc pentru testarea șanselor reformelor Tanzimat. Dacă ele obțineau rezultate oriunde, atunci ar fi dus neapărat la îmbunătățirea situației de acolo. Practic, problemele Bulgariei erau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și a intensității răscoalelor țărănești.2 Ele erau provocate cel puțin parțial de creșterea numărului de așteptări neîmplinite. Țăranii erau foarte conștienți de asigurările inițiatorilor reformelor Tanzimat și sperau în dobîndirea beneficiilor promise. Întîrzierea apariței acestora a provocat o mare nemulțumire. Din punctul de vedere al majorității țărănești, una dintre marile probleme era faptul că nu dispuneau de nici un mijloc prin care să-și facă cunoscute plîngerile direct la Constantinopol. Ei trimiteau numeroase petiții oficialilor, dar nu existau instituțiile prin intermediul cărora

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
locală. În general, populația bulgară nu acuza guvernul central, ci autoritățile locale de abuzuri administrative, dar nu exista nici o cale de a-i prinde în flagrant delict pe funcționarii incompetenți sau necinstiți. Atunci cînd reformele nu au reușit să potolească nemulțumirile interne, oficialii otomani au dat vina pe agitația rusească sau sîrbă. Deși era adevărat că guvernul sîrb îi sprijinea pe revoluționarii bulgari din exil, aceștia nu erau prea eficienți în organizarea subversiunii interne. Bineînțeles că guvernul rus nu era amestecat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
zdrobite, erau tot mai dezamăgiți de guvernul otoman. Reformele centralizatoare le afectau direct privilegiile și păreau să nu ofere nici un avantaj compensator. Musulmanii influenți de pe tot cuprinsul imperiului obiectau împotriva influenței crescînde la Constantinopol a marilor puteri creștine. O puternică nemulțumire era provocată în continuare de schimbările efectuate în administrație și în sistemul militar. Eforturile susținute depuse în vederea restructurării sistemului de impozitare și a ajutorării țăranilor loveau și ele în interesele conducerii musulmane, astfel că nu a fost surprinzător faptul că

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
beilîcuri și să evite astfel amestecul statului. Situația din agricultura Imperiului Otoman devenise prin deceniul al optulea preocuparea marilor puteri. Consulii lor de pe tot cuprinsul Balcanilor întocmeau rapoarte periodice în privința aceasta. Unele grupuri de țărani trimiteau de asemenea petiții conținînd nemulțumirile lor nu numai Porții, ci și reprezentanților străini. Orice răzvrătire majoră devenea automat o chestiune de interes european. În Tratatul de la Paris din 1856, puterile europene se declarau garante și protectoare ale creștinilor, dar ce însemna aceasta nu fusese niciodată

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
un întins stat slav. Acordul lovea mai ales în interesele britanice și habsburgice, astfel că ambele puteri au protestat energic împotriva lui. O flotă britanică a intrat în Strîmtori. Guvernele român, grec și sîrb și-au manifestat și ele clar nemulțumirea. Poziția sîrbilor era deosebit de dificilă. Era evident că patronajul rușilor urma să fie de acum înainte pus exclusiv în slujba intereselor bulgarilor. De fapt, guvernul rus le-a comunicat reprezentanților sîrbi să apeleze la sprijinul Vienei. Guvernul român a refuzat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
protestele reprezentanților români la conferință, guvernului lor i se cerea totuși să cedeze sudul Basarabiei, primind în schimb Delta Dunării și Dobrogea. Recunoașterea independenței României era însoțită de modificări privind statutul evreilor în stat, condiții care au stîrnit o mare nemulțumire la București. Deci, chiar dacă toate guvernele balcanice au primit unele compensații, trataul nu s-a ridicat deloc la înălțimea aspirațiilor lor. Cele mai mari pierderi le-a suferit desigur Imperiul Otoman. Pe lîngă ținuturile atribuite statelor balcanice, Poarta a trebuit

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
zone și mai importante marilor puteri. În afara sudului Basarabiei, Rusia a anexat Batumul, Karsul și Ardahanul. Chiar înainte de deschiderea lucrărilor conferinței, Marea Britanie obligase Imperiul Otoman să renunțe la controlul asupra insulei Cipru, majoritatea locuitorilor căreia erau greci. Cea mai mare nemulțumire otomană era provocată de ocuparea de către habsburgi a Bosniei, Herțegovinei și sangeacului Novi Pazar. Monarhia nu învinsese Poarta în război, astfel că cererea ei a fost cu totul neașteptată. Acest aranjament a marcat sfîrșitul efectiv al puterii otomane în Peninsula

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de Răsărit pe o perioadă de cinci ani. În ciuda acestei limitări, prințul a început să guverneze ambele regiuni ca și cum acestea ar fi constituit aceeași unitate politică. Cele două adunări au fost imediat unite. Aceste evenimente au produs desigur o profundă nemulțumire la Sankt Petersburg. Dacă unirea urma să fie realizată, oamenii de stat ruși ar fi vrut ca aceasta să fie făcută sub conducerea lor, iar meritul să le fie atribuit lor, nu prințului. Așa cum era de așteptat, ei l-au

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sprijinul Rusiei, el i-a trimis țarului o telegramă în care afirma că "întrucît Rusia mi-a oferit coroana, sînt gata să i-o dau înapoi suveranului ei", ofertă care a fost acceptată imediat.6 Acest act necugetat a stîrnit nemulțumirea patrioților bulgari, care nu voiau să rămînă dependenți de Sankt Petersburg din punct de vedere politic. Alexandru nu avea altă soluție decît să abdice. A fost numită o regență, iar prințul a părăsit țara. Stambolov a rămas cel mai important

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]