5,280 matches
-
un butoi uriaș, din care a fost oferit tuturor celor care se adunaseră acolo vin gratuit. Între timp a luat sfârșit și jocul de la Schutzenwerkstatt și În jurul orei trei și-au făcut apariția cetățenii sub conducerea celor doi comandanți de oaste, membrii ai Senatului, Lukas Ennyedi și Johan Renner, În felul următor: În față cei doi comandanți pe cai, urmați imediat de către purtătorul de steag al vameșului Sibiului ș...ț Acesta era urmat de către miliția orășenească, pe jos, grupată În două
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a ucide numai prin tăria strigătului său. În această ipostază, el este deopotrivă om și animal - termenul nordic Bersekir sau cel roman, Ferox, exprimă elocvent această idee. Eroul se luptă fie cu un alt „campion” pentru supremație, fie cu o oaste de războinici incapabili să i se opună: de exemplu, Cuchulainn Învinge singur Întreaga armată a reginei Medb, Heracle Își Înfrânge toți adversarii, luptători-eroi sau armate, iar Ahile Își Îngrozește dușmanii numai prin „puternicul glas de aramă”. La fel, În eposul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
soarele coboară și noaptea le Învăluie, movilele trec de la roșul aprins la un violet adânc, de amurg. Văzând acest conglomerat de stânci, cunoscutul explorator Ernest Giles preciza entuziasmat: „Bătrânul timp, magicianul, În zadar s-a străduit aici, chiar cu Întreaga oaste a mării de nisip sub comandă; Muntele Olga a rămas după cum s-a născut”363. Unii le-au comparat cu niște spinări de balene sau cocoașe de cămilă Într-un ocean de nisip, „templele unui oraș străvechi”. Oricum le-am
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ostașilor, a trimis, cu mare fereală, în spatele puhoiului turcesc oameni anume, care să amăgescă dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război, în Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina plină de apă și prin zăvoiul des ca peria. Prin negură se îmbulzeau turcii, sfărâmând și tăind lunca cu gând s-ajungă în grabă la zvonul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
tunurile sau împotmolit în mocirlă. Toți au prins a răcni fără a se înțelege, a chema fără să audă. Când era mai mare învălmășeala, a căzut și Ștefan Vodă, ca un trăsnet asupra lor. Loviți din spate, crezând că au oaste moldovenească și în față, scufundați în mlaștină, turcii nau știut pe ce lume se află și au prins a se tăia între ei și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
asupra lor. Loviți din spate, crezând că au oaste moldovenească și în față, scufundați în mlaștină, turcii nau știut pe ce lume se află și au prins a se tăia între ei și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri în mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit în fugă, în jos de Podul Înalt, și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
-ne. Ce s-a văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tale fapte tace și te-mpacă. Ascunde-te, ascunde-te! (Iese) SCENĂ 7 (O încăpere la castelul lui Gloucester. Intra Cornwall, Regan, Goneril, Edmund și slujitori) CORNWALL (Către Goneril): Pleacă repede la duce, soțul tău, si arată-i scrisoarea această. Oastea Franței a debarcat. (Către slujitori) Căutați-l pe trădătorul de Gloucester. REGAN: Spînzurați-l pe loc! GONERIL: Scoateți-i ochii! CORNWALL: Lăsați-l în seamă mîniei mele. Edmund, însoțește-o pe sora noastră; răzbunarea, pe care sîntem siliți s-o aplicăm
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ducelui de Albany. Intra Goneril și Edmund). GONERIL: Bine-ai venit, milord. Mă mir că blîndu-mi soț Nu ne-a ieșit în cale. (Intra Oswald) Und' ți-e stăpînul? OSWALD: Înuntru, doamna, dar de tot schimbat. I-am spus de oastea care-a debarcat: El a surîs. I-am spus cum că veniți, Și el: "Cu-atît mai rau"; de Gloucester c-a trădat, Si de loialitatea fiului; Cînd i-am dat știre, m-a făcut nerod Și lucrurile că le-ntorc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
the vile seem vile: Filths savor but themselves. What have you done? Tigers, not daughters, what have you performed? Ce-obligă la răspuns. Ce ne-am dorit pe drum Poate-izbîndi. Te-ntoarce l-al meu frate; Grăbește pregătirea, condu-i oastea. Schimba-voi casei rostul: voi da furca De tors la soț. Ast slujitor cinstit Ne va fi sol. Ai s-auzi, cred, curînd Dacă-a-ndrăzni vrei pentru-al tău folos, Porunca doamnei. Poartă asta. Nu vorbi, ( Îi dă un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ignorance, Gloucester's eyes being ouț, Țîșniți cu lacrimile-mi; dați alin și leac Durerii-unui om bun! Căutați, căutați-l, Furia oarbă să nu-i piardă viața, Ce nu mai poate-a se conduce. (Intra un sol) SOLUL: Doamna, vești: Oastea britană vine-n marș aici. CORDELIA: Știam deja. Și sîntem pregătiți Ca să-i primim. O, tata drag, Eu pentru interesul tău fac tot. Și de aceea marea Franța De jalea-mi, de rugi plînse s-a-ndurat. Nu-umflată-ambiție armele ne-incită, Ci
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
De jalea-mi, de rugi plînse s-a-ndurat. Nu-umflată-ambiție armele ne-incită, Ci dragostea și-al tatălui meu drept. De l-aș putea vedea și-auzi curînd! (Ies) SCENĂ 5 (O încăpere în castelul lui Gloucester. Intra Regan și Oswald) REGAN: Oastea cumnatului e-n cîmp? OSWALD: Da, doamnă. REGAN: El în persoana? OSWALD: Doamna, da, cu greu: A voastră sora e mai bun soldat. REGAN: Lord Edmund n-a vorbit cu lordul tău? OSWALD: Nu, doamnă. REGAN: Ce-o fi-nsemnînd scrisoarea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Fiți îngăduitori cu mine. Și vă rog, Uitați, iertați-mă:-s bătrîn și fără minte. (Ies toți, afară de Kent și de curtean.) CURTEANUL: E-adevărat că ducele de Cornwall A fost ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se că Edgar, Fiu-izgonit, cu contele de Kent, e-n Germania. KENT: Veștile-s schimbătoare. Timpu-i să luăm aminte. Ostile Regatului s-apropie-n pas iute. CURTEANUL: Răfuiala Va fi, cred, sîngeroasă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Stai pîn' citesc scrisoarea. EDGAR: Mi-e oprit. Cînd va fi timpul, doar să strige-un crainic, Și-apar din nou. ALBANY: Cu bine, dar; ia să citesc răvașul. (Iese Edgar. Intra iarăși Edmund) EDMUND: Se vede inamicu; adună-ți oastea. Iată o schiță-a forței lor în număr, După-observare-atentă; însă grabă Va e cerută-acum. ALBANY: Vom fi la timp. (Iese) EDMUND: Jurai iubire ambelor surori; Una urăște pe-alta, ca muscatul Pe vipera. Pe care-oi lua? Pe ambe? Pe-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
loc. ALBANY: Șir, cu voia-ți, Te țin că pe-un supus n-acest război, Nu frate. REGAN: I ceea ce voim să-i acordăm. Pare-mi, de voia-mi trebuia să-ntrebi Nainte de-a vorbi așa. Ne-a condus oastea, Reprezentîndu-ne-n persoană și în rang; Ceea ce ii permite-a se nalta Și-a se numi-al tău frate. GONERIL: Nu-așa-aprins! Prin propria-i valoare s-a-nălțat, Mai mult decît prin ce-i dăduși. REGAN: Cu-a' mele drepturi, De mine investit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ALBANY: Așa ar fi, daca ți-ar fi bărbat. REGAN: Bufonii-ades se dovedesc profeți. GONERIL: Oho! Oho! Ochiul ce-ți spuse asta-era sașiu. REGAN: Doamna, mi-e rău, altfel ți-aș fi răspuns Ceva de la stomac. Tu, generale, Ia-mi oastea, prizonierii, moștenirea; Dispui de ei, de mine; -a ta-i cetatea; Iau lumea martor că te fac aici Domn și stăpîn. GONERIL: Tu speri de el s-ai parte? ALBANY: Decizia nu stă în bunu-ți plac. EDMUND: Nici în al
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai grea. Furtuna se aude din adâncuri Nu peste mult în munți vor răsuna O oaste nouă strânsă pe oblâncuri. Finalul poeziei e un avertisment adresat lacheilor americani din Belgrad, a căror pierire apropiată poetul o prevestește, exprimând bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
comentariile pertinente asupra tălmăcirilor efectuate de câțiva traducători importanți: Două versiuni românești ale romanului „Război și pace” (traducătorii fiind Al. Philippide și I. Frunzettiă, Aspecte din arta de traducător a lui Mihail Sadoveanu (traduceri din Maupassant și Turghenievă, „Cântec despre oastea lui Igor” în traducerea lui Mihai Beniuc, publicate în „Analele Universității Al.I.Cuza”. Autoarea a tradus ea însăși mult. Au rămas de la ea în manuscris fragmente traduse din Rusalka, Ruslan și Ludmila, Boris Godunov, Scene din vremuri cavalerești de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fel îi semăna Ionel”. Transfigurată în personaj de roman, numita doamna Alice Deleanu, în volumul La Medeleni, Ionel Teodoreanu o vede: „Ăcu fruntea încordată și cu ochii micșorați, Doamna Deleanu avea privirea pe care o au numai generalii tineri pentru oștile lor în preajma atacului; sculptorii pentru statui, înainte de-a și le trimite în Salon; îndrăgostiții pentru întăiul plic, înainte de-ai încredința destinul cutiei de scrisori”. Născută la 12 octombrie 1871, în Ismail, Sofia era primul din cei cinci
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Ion Gorun, Aurel Alexandrescu-Dorna, C. Xeni, iar după 1900 de Victor Eftimiu, Corneliu Moldovanu, Emil Nicolau. Cu articole despre Nicolae Grigorescu și despre viața artistică va colabora din nou, începând din 1908, Al. Vlahuță, autor și de nuvele (Din oastea cea nouă ș.a.). În februarie 1909 Caragiale își reia colaborarea cu noi povestiri și schițe (Făcătoare de minuni..., Invitația, Sfânta Ghenoveva ș.a.); li se adaugă schimbul epistolar cu Al. Vlahuță, din care fac parte Politica și literatura sau Morală și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
expansiune și e de înțeles că el a cunoscut o și pe cea din Mesopotamia și Egipt, pe cea din Creta și din Tracia. știm prin Platon, că Socrate era impresionat de medicina funcțional sistemică a tracilor, după cum învățase la oaste de la un medic al regelui, filosofului și profetului Zalmoxis. De asemenea în Iliada și Odiseea se întâlnesc fapte și elemente medicale din vremuri ce-l preced pe Hippocrat iar medicii respectivi, practicienii evocați de Homer Hippocrat a asimilat creator știința
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lor lecuitoare. în acest sens au lăsat mărturii mari personalități ale timpurilor, alături de rezultatele descoperirilor arheologice. Socrate când îi destăinue lui Charmides (Apud Platon): „Tot așa stau lucrurile, Charmides și cu acest procedeu vindecător. Eu l-am învățat acolo, la oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi face pe oameni nemuritori...“. Preciza el: „Zalmoxis, regele nostru care este un zeu, ne învață că, după cum nu trebuie să îngrijim ochii fără ca să ținem
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
muncea mult, femeia nu era considerată proprietatea soțului. Se împodobea, participa la festivități, și era a unui singur și singură la bărbat. Cei bogați, de obicei mai aveau o soție. Regele era ca trimisul lui Iahve-Dumnezeu și era comandant de oști, judecător prin obiceiul pământului. Omorul, blasfemia, impietatea fiilor erau pedepsite cu moartea, de obicei prin lapidare (lapis lat = piatră). Această lege a talionului era luată de la babilonieni. în timp, la evrei, această lege, a fost înlocuită cu despăgubire bănească pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de medici, chirurgi, felceri, infirmieri e tot mai resimțită. Spitalul Oștirii își propune și acționează în sensul formării, prin practică în două școli, de felceri și de mică chirurgie, a unor cadre sanitare de prim ajutor prin tinerii veniți la oaste și care, întorcându-se în localitățile natale își vor putea folosi cunoștințele și experiența dobândite. În 1842 Nicolae Kretzulescu are inițiativa înființării unei școli de mică chirurgie pe lângă Spitalul Colțea. Cele două școli vor fi contopite de vestitul Carol Davila
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
enunț este fals iar al doilea este adevărat; Războiul purtat de țările române cu turcii în evul mediu a fost numit “conflict asimetric”; în bătălia de la Vaslui turcii conduși de beglerbegul Rumeliei Soliman pașa atacă având 120 000 de soldați oastea lui Ștefan. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]