8,364 matches
-
educațional receptare, într-o viziune foarte apropiată de vechea pedagogie. Pentru el prezintă mai puțină importanță modul în care se realizează această receptare; de un mai mare interes se bucură cel de-al doilea moment: trăirea considerat ca fiind propriu pedagogiei culturii. Educative devin numai valorile trăite; ele au ecou. Teoria sa asupra valorilor culturale se întemeiază pe o filosofie care consideră valorile ca fiind imuabile și independente față de evoluția socială, schimbătoare fiind numai cunoștințele noastre asupra valorilor. Astfel, în lucrarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de personalitate stabilite de Ed. Spranger în Lebensformen corespund celor șase feluri de interese propuse de Herbart în Prelegeri pedagogice (teoretic, empiric, estetic, simpatetic, politic, religios). Această coincidență nu este întîmplătoare; ea pune cred în evidență un anumit specific al pedagogiei germane, și anume, năzuința spre valori caracterizate prin diversitate și perenitate. În sfîrșit, întîlnim la Spranger un punct de vedere acceptat de mai mulți teoreticieni ai educației din acea vreme: numai un număr foarte restrîns de oameni se pot ridica
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
divină, esență accesibilă numai celor aleși dintre inițiați. Abordînd în numeroasele sale conferințe și probleme ale educației, se face cunoscut, într-un cerc relativ restrîns, ca unul din teoreticienii acestui domeniu. Într-un studiu publicat recent, Heiner Ullrich, profesor de pedagogie la Universitatea din Meinz, apreciază că opera teoretică a lui Steiner ,,n-a suscitat pînă în prezent decît foarte puțin interes; științele și filosofia l-au ignorat aproape total. Este adevărat că, atunci cînd concepțiile sale sînt discutate, ele dau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai rapid. Iar pentru asta, ea trebuie întipărită în sufletul copiilor" (12, p. 76). Pe această cale li s-ar cultiva sentimentul de responsabilitate pentru propriul lor destin și pentru viața pe care o trăiesc. R. Steiner apreciază că în pedagogia secolului al XIX-lea existau o serie de principii valoroase, ele ar trebui însă să prindă viață, în sensul de a se provoca o transformare a pedagogiei într-o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
destin și pentru viața pe care o trăiesc. R. Steiner apreciază că în pedagogia secolului al XIX-lea existau o serie de principii valoroase, ele ar trebui însă să prindă viață, în sensul de a se provoca o transformare a pedagogiei într-o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă, este cu putință numai prin abordarea problemelor educației din perspectiva "științei spirituale". Dezvoltarea ființei umane este înțeleasă ca un proces de creștere și metamorfoză prin care forțele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
R. Steiner apreciază că în pedagogia secolului al XIX-lea existau o serie de principii valoroase, ele ar trebui însă să prindă viață, în sensul de a se provoca o transformare a pedagogiei într-o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă, este cu putință numai prin abordarea problemelor educației din perspectiva "științei spirituale". Dezvoltarea ființei umane este înțeleasă ca un proces de creștere și metamorfoză prin care forțele cosmice vegetative, animale și psihice se dezvoltă progresiv
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adoptarea acestor inovații este o chestiune de credință. În a doua jumătate a secolului XX școlile Waldorf au cunoscut o relativă extindere în Europa, inclusiv în România (v. nota 13). 9 AFIRMAREA UNEI TEORII PEDAGOGICE ÎNTEMEIATE PE IDEOLOGIA MARXISTĂ. CONSTITUIREA PEDAGOGIEI SOVIETICE 9.1. Pedagogia sovietică În urma războiului civil (1918-1920) și a propagandei comuniste s-a constituit primul stat comunist din lume U.R.S.S. (1922) în care Partidul Comunist (bolșevic) a pus în aplicare ideile "socialismului științific", idei elaborate de Marx
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o chestiune de credință. În a doua jumătate a secolului XX școlile Waldorf au cunoscut o relativă extindere în Europa, inclusiv în România (v. nota 13). 9 AFIRMAREA UNEI TEORII PEDAGOGICE ÎNTEMEIATE PE IDEOLOGIA MARXISTĂ. CONSTITUIREA PEDAGOGIEI SOVIETICE 9.1. Pedagogia sovietică În urma războiului civil (1918-1920) și a propagandei comuniste s-a constituit primul stat comunist din lume U.R.S.S. (1922) în care Partidul Comunist (bolșevic) a pus în aplicare ideile "socialismului științific", idei elaborate de Marx și Engels în secolul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
revoluția din octombrie, pe măsură ce puterea sovietică se consolida, s-a conturat cerința organizării școlii pe baza noii ideologii și a elaborării unei teorii pedagogice adecvate sistemului social-politic de curînd instaurat. În primul deceniu au avut loc febrile căutări, împrumuturi din pedagogia europeană și nord-americană a unoi teorii și metode considerate ca "revoluționare", cum ar fi planul Dalton, centrele de interes, aplicate sub forma metodei complexelor etc. Toate acestea fuseseră însă produsul unei societăți democratice, care presupuneau libertatea de manifestare a educatorului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ai educației etichetați ca idealiști și reacționari au fost îndepărtați, treptat afirmîndu-se alții (unii pentru scurt timp), pînă ce în anii '30 au fost elaborate noi "directive" de partid și de stat care s-au constituit în fundamente "științifice" pentru "pedagogia sovietică". Dintre teoreticienii acelei perioade, cu contribuții la așezarea pe temelii marxiste a teoriei despre educație, amintim pe N. K. Krupskaia (1869-1939), A. V. Lunacearski (1875-1933) "comisar al poporului pentru învățămînt în perioada 1917-1929 -, P. P. Blonski (1881-1941), S. Ț
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deși lucrase în învățămîntul primar încă din 1905. În 1920 însă i s-a încredințat funcția de director al coloniei pentru vagabonzi și delincvenți minori de pe lîngă orașul Poltava. A fost marea sa șansă și, totodată, un moment benefic pentru pedagogie. Lipsea orice dotare a noului așezămînt, după cum lipsea orice experiență a noului director într-un astfel de domeniu. A urmat o perioadă de înfrigurate căutări, de puține izbînzi și numeroase eșecuri. Makarenko trebuia să redea societății "societății socialiste" copii și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
P. P. Blonski etc.). Contribuția lui Makarenko este de a fi făcut din colectiv conceptul fundamental al sistemului său educativ și de a fi elaborat o teorie a educației în colectiv, structurată printr-un sistem de concepte noi. Spre deosebire de vechea pedagogie "pedagogia perechii", cum spunea el pentru care procesul educației se înfăptuia prin relația educator-educat, teoria lui A. S. Makarenko situa colectivul în centrul relațiilor educaționale. Idei similare întemeiate însă pe alte premise sociologice și psihologice se întîlnesc și la R. Cousinet
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
P. Blonski etc.). Contribuția lui Makarenko este de a fi făcut din colectiv conceptul fundamental al sistemului său educativ și de a fi elaborat o teorie a educației în colectiv, structurată printr-un sistem de concepte noi. Spre deosebire de vechea pedagogie "pedagogia perechii", cum spunea el pentru care procesul educației se înfăptuia prin relația educator-educat, teoria lui A. S. Makarenko situa colectivul în centrul relațiilor educaționale. Idei similare întemeiate însă pe alte premise sociologice și psihologice se întîlnesc și la R. Cousinet și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a renunțat la unele metode împrumutate din occident, după ce teoria pedagogică reușise să se așeze pe filosofia materialist dialectică și istorică, s-a putut trece la elaborarea unor lucrări de sinteză ca o nouă expresie a "generalizărilor științifice" în domeniul pedagogiei. Astfel, în anii '30 și '40 au apărut mai multe manuale de pedagogie realizate de I. A. Kairov, N. K. Gonciarov și B. P. Esipov, P. N. Șimbirev, P. N. Gruzdev etc. (5). Aceste manuale aveau o structură similară: o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se așeze pe filosofia materialist dialectică și istorică, s-a putut trece la elaborarea unor lucrări de sinteză ca o nouă expresie a "generalizărilor științifice" în domeniul pedagogiei. Astfel, în anii '30 și '40 au apărut mai multe manuale de pedagogie realizate de I. A. Kairov, N. K. Gonciarov și B. P. Esipov, P. N. Șimbirev, P. N. Gruzdev etc. (5). Aceste manuale aveau o structură similară: o parte generală (obiectul și metodele pedagogice, scopul educației, sistemul de învățămînt public), didactica
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
N. Șimbirev, P. N. Gruzdev etc. (5). Aceste manuale aveau o structură similară: o parte generală (obiectul și metodele pedagogice, scopul educației, sistemul de învățămînt public), didactica, teoria activității educative și probleme de conducerea școlii. Nu se poate spune că ,,pedagogia sovietică" n-a avut unele realizări, mai ales în domenii legate de psihologia promovată de Vîgotski. Ideologizarea cercetării științifice, practica etichetării unor idei și teorii ca idealiste au frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
n-a avut unele realizări, mai ales în domenii legate de psihologia promovată de Vîgotski. Ideologizarea cercetării științifice, practica etichetării unor idei și teorii ca idealiste au frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-'80, pedagogia occidentală a înregistrat mai multe realizări decît "pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se știe, fascismul a fost instaurat mai întîi în Italia, iar primul ministru al învățămîntului dintr-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
domenii legate de psihologia promovată de Vîgotski. Ideologizarea cercetării științifice, practica etichetării unor idei și teorii ca idealiste au frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-'80, pedagogia occidentală a înregistrat mai multe realizări decît "pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se știe, fascismul a fost instaurat mai întîi în Italia, iar primul ministru al învățămîntului dintr-un guvern fascist a fost filosoful Giovanni Gentile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
științifice, practica etichetării unor idei și teorii ca idealiste au frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-'80, pedagogia occidentală a înregistrat mai multe realizări decît "pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se știe, fascismul a fost instaurat mai întîi în Italia, iar primul ministru al învățămîntului dintr-un guvern fascist a fost filosoful Giovanni Gentile (1875-1944). Reforma învățămîntului adoptată sub ministeriatul său, în 1923
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor idei și teorii ca idealiste au frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-'80, pedagogia occidentală a înregistrat mai multe realizări decît "pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se știe, fascismul a fost instaurat mai întîi în Italia, iar primul ministru al învățămîntului dintr-un guvern fascist a fost filosoful Giovanni Gentile (1875-1944). Reforma învățămîntului adoptată sub ministeriatul său, în 1923, își propunea să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nici un teoretician "de marcă" în acest domeniu. În Germania, idei pedagogice cu caracter totalitar național-socialist au fost exprimate încă înainte de cucerirea puterii politice (1933). Orientarea "de principiu" fusese dată de Hitler însuși în a sa Mein Kampf. Teoreticianul reprezentativ al pedagogiei național-socialiste germane a fost Ernst Krieck (1882-1947), profesor la Universitatea din Heidelberg și autor, printre altele, al volumului Philosophie der Erziehung Menschenformung. E. KRIECK își întemeiază teoria sa asupra educației pe relevarea specificului gîndirii social-filosofice a național-socialismului. Această gîndire aprecia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
gîndirii analitice, i se opunea în concepția național-socialistă principiul primordialității întregului. În plan social, întregul este "neamul" (Volk), comunitatea națională, ea însăși structurată în jurul conștiinței de apartenență la aceeași rasă. "Principiul comunității naționale" determină politica, dreptul, economia, cultura, educația și pedagogia național-socialistă: "Totalitarismul este caracteristica esențială a unei realități sociale (...). Comunitatea nu înseamnă altceva decît totalitatea supraindividuală a vieții (6, pp. 5-6). Întrucît viața individuală apare și se împlinește într-o comunitate națională, aceasta este considerată ca scop al educației. Pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
concepții social-politice opuse, dar care se întîlneau într-un ideal totalitar și cărora isteria le-a rezervat o reîntîlnire ca regimuri social-politice care, după ce au zguduit lumea secolului XX, au fost împreună repudiate la sfîrșit de secol. 11 ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DINTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE Cele două conflagrații mondiale închid o perioadă care are pentru istoria României o anumită unitate, perioadă ce începe cu desăvîrșirea unității de stat, moment cu implicații profunde în toate domeniile vieții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
progreselor înregistrate de învățămînt, al puternicei manifestări a spiritului creator din diverse domenii ale științei, tehnicii, literaturii, artei, sub influența unei filosofii raționaliste, a unei teorii sociologice orientate spre lumea satelor și a unei psihologii în plin efort de științifizare, pedagogia românească interbelică a cunoscut un veritabil salt în afirmarea sa în viața culturală românească. Dacă înainte de 1918 cercetările teoretice asupra educației și învățămîntului vizau cu prioritate școala primară și constituiau o preocupare, mai ales, a profesorilor de pedagogie de la școlile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de științifizare, pedagogia românească interbelică a cunoscut un veritabil salt în afirmarea sa în viața culturală românească. Dacă înainte de 1918 cercetările teoretice asupra educației și învățămîntului vizau cu prioritate școala primară și constituiau o preocupare, mai ales, a profesorilor de pedagogie de la școlile normale, în deceniile trei și patru a avut loc o mare diversificare a problematicii pedagogice încercarea de a se elabora sisteme teoretice originale de educație, precum și publicarea unor valoroase lucrări de sinteză: pedgogie generală (G. G. ANTONESCU, 1930
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]