7,062 matches
-
Ecaterinei Teodorescu cu privire la restricțiile reciproce de ordin formal identificate în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de ordin formal identificate în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectul și predicatul sunt considerate, amândouă, părți principale de propoziție, cu argumentul că ele reprezintă „minimul necesar pentru existența unei propoziții”. Aceasta înseamnă că nu se ține seama de propozițiile (e drept, nu prea numeroase) numite „monomembre verbale”, de tipul: Plouă, Ninge, A fulgerat, O să tune, Se înserează, S-a înnoptat etc., „alcătuite numai din predicat, exprimat printr-un verb a cărui acțiune nu poate fi pusă în legătură cu un autor exprimat prin subiect” (nu este vorba, deci, de propoziții cu subiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
relație de subordonare în cadrul căreia predicatul ar fi termenul regent, iar subiectul elementul subordonat, determinantul lui. Pornind de la propozițiile fără subiect, Barbu B. Berceanu ajunge la concluzia că numai predicatul poate fi considerat parte principală de propoziție; subiectul poate lipsi, (plouă, bate la ușă) părând - formal cel puțin - un fel de complement avantajat (prin acordul verbului cu el). Inconvenientul teoriei subordonării subiectului față de predicat, în termenii în care apare, este acela că susținătorii ei cred că pot dovedi subordonarea subiectului față de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
unilaterală, în funcție de posibilitatea suprimării sau nonsuprimării acestora, trăsătură care variază de la un verb la altul. După cum se știe gramatica tradițională ia de la texte și analizează relațiile sintactice așa cum apar ele în enunțuri atestate, așa cum reiese și din exemplele următoare: 1. Plouă. 2. Nu-i pasă de nimic. 3. Aici se mănâncă bine. 4. Liniște! 5. Noapte. 6. Firește că plecăm mâine. 7. Se pare că mâine vom pleca. 8. Trebuie să plecăm mâine. 9. Copilul a tăcut. 10. Romanul a fost
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
țăran întrebat în revistă despre recentele schimbări din societatea țărănească] cei din comunitatea rurală se ajutau. Cîntau, oamenii se iscodeau, țăranul avea întotdeauna o vorbă bună, o zicală despre vremea sau despre recoltele din acel loc, de genul: "Iată, va ploua, un șarpe a trecut drumul." Preotul oficia cum trebuie, rînduia familiile. Trebuiau să aibă grijă unii de alții, era nevoie de toți pentru recoltă. Acum sîntem concurenți, invidioși, nu mai credem în nimic. Este aceasta o observație la obiect sau
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a observației lui Galileo, fizica nu ar fi posibilă. A doua caracteristică surprinzătoare este faptul că regularitatea pe care o discutăm este independentă de atât de multe condiții care ar putea avea un efect asupra ei. Este valabilă indiferent dacă plouă sau nu, dacă experimentul se efectuează într-o cameră sau de pe turnul înclinat, indiferent dacă persoana care lasă pietrele să cadă este bărbat sau femeie. Este valabilă chiar dacă cele două pietre sunt aruncate în același timp și de la aceeași înălțime
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prânzul, de obicei un pui În smântână. Acum, pruncii erau În vacanță și ajutau la treburile câmpului. Fânul era uscat pentru căpițe de abia a doua zi, când bărbatul Înceta cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo cu meșteșug repede Învățat, până ajungeam la vârful prepeleacului unde așezam peste fân patru crengi de brad ca să nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
La menționata școală urmând necesitate de construirea din nou a tuturor sobelor, care, fiind foarte vechi, nu se pot încălzi și fumegă cumplit, de reparațiunea zaplazului, care este căzut și parte aproape de a căde, de cârpirea acoperământului caselor pe unde plouă etc. , subsemnatul, conform art. 71 din regulament, cu tot respectul aduce aceasta la cunoștința d-voastră, d-le primariu, rugându-vă totodată a lua de urgență măsurile ce veți socoti de cuviință; fiindcă timpul aspru se apropie ca mâne, și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mai mari; ruperea hârtiei colorate cu degeteel în fâșii mai lungi sau mai scurte și apoi în bucățele mai mari sau mai mici, cu care să organizeze compoziții, urmând să comunice o idee (aglomerataerat; aproapedeparteă sau să sugereze anumite fenomene (plouă des; valuri mariă; tăierea hârtiei colorate în fâșii, pătrate, dreptunghiuri etc., pentru confecționarea unor jucării în scopul împodobirii pomului de iarnă (lanțuri, lampioane, coșulețe etc.Ă. Pentru a ajunge ca elevii să stăpânească această tehnică, se va porni de la confecționarea
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
mobile, vechi de cînd lumea, care nu și-au găsit loc nicăieri și au fost strînse aici așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației. Poți vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capucin care cînd plouă iese din chilia lui; gravuri de o sluțenie care-ți taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit și cu dungi aurite; o pendulă încadrată în solzi de aramă; o sobă verde, lămpi de Argand pline de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9 Dar acesta este și rolul mișcărilor de focalizare variabile. Astfel, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
distanța de la Pământ la Lună? -Nu știu. 5.Precizarea și dezvoltarea unui răspuns scurt dat, pe baza unor întrebări ajutătoare și a unui suport vizual: Răspunsuri scurte, incomplete, date : a)Soarele a strălucit. b)Cerul a fost acoperit. c)A plouat. d)A bătut vântul. e)A nins. Dezvoltarea răspunsului : Soarele a strălucit. (Când a strălucit?; Unde a strălucit?; Ce fel de cer?) ...Luni, soarele a strălucit pe cerul senin. -Modelul iconic sau învățarea prin modelare își motivează necesitatea aplicativă prin
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
conțină grupul ea în aceeași silabă : alerg - aleargă Suficiente dificultăți de receptare creează și cuvintele care conțin diftongul uă (lecția ,, Punguța cu doi bani’’), ceea ce implică analiza fonetică și scrierea cuvintelor care folosesc acest diftong (rouă, două, vouă, nouă, ouă, plouă ); aceste cuvinte se pronunță cu elevii, se analizează fonetic, se scriu cu ajutorul alfabetarelor în ora de citire și pe caiete în ora de scriere. Putem fixa scrierea corectă a acestor cuvinte prin exerciții joc, cerând elevilor să completeze cuvântul cu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
exerciții de identificare, de dezvoltare, copieri, transcrieri cu caracter explicativ. Aceeași atenție o acordăm cuvintelor care conțin diftongii oa și ua (textele ,,Poveste de iarnă’’, ,,Un concert’’ și ,,Barza și broscuța’’) în cuvintele : noaptea, Toader, vioară, coardă, ziua, roua, noua, ploua etc. insistând pe recunoașterea acestora, pe despărțirea în silabe, în vederea plasării corecte a diftongului, pe completarea cuvintelor cu cei doi diftongi, după caz. De asemenea sunt necesare numeroase exerciții de diferențiere a diftongului ie de vocalele i și e în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
obținut atât de ușor viza de ieșire din țară; în timpul unei conversații despre Uniunea Sovietică a lui Gorbaciov, ea lansează un nume care circulă la București, numele unui comunist care ar fi un reformator de tipul lui Gorbaciov: Ion Iliescu. Plouă la Paris la mijloc de noiembrie. Timpul mohorât și umed transformă Bucureștiul într-un oraș mizerabil. Este încă și mai frig în Moldova, la Iași. Responsabilii cu pregătirea congresului partidului desfășoară o activitate febrilă. Un congres românesc menit să închidă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mîncare, care gătise mama mea. Și femeile care făcuseră colacii ne serveau la masă. Ne-am cinstit cu țuică, cu vin. Toată lumea din sat ne-a adus cîte ceva. Eu aveam treisprezece ani. Era secetă mare. Peste patru zile a plouat”. Cele relatate s-au întîmplat într-un sat românesc din secolul al XX-lea. Naratoarea, ajunsă la bătrînețe, privește în urmă cu oarecare detașare, dar ține să arate participarea întregii colectivități la realizarea ritualului, cu roluri riguros împărțite. Dacă inițiativa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Bietul Didi, ne trimitea mâncarea lui de prânz de la popotă, zicea că el se descurca cu niște „suplimente”. Am mai avut atunci, în anii aceia grei de suferință, o distracție. Casa era acoperită cu un carton asfaltat, totul cu găuri. Ploua, și nu știu cum se făcea că ploile atunci erau mai dese și mai lungi. Ploua peste tot, în camera în care locuiam și dormeam. Ploua pe dușumea și pe plapuma cu care ne înveleam. Mama punea oale mai mici și mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
descurca cu niște „suplimente”. Am mai avut atunci, în anii aceia grei de suferință, o distracție. Casa era acoperită cu un carton asfaltat, totul cu găuri. Ploua, și nu știu cum se făcea că ploile atunci erau mai dese și mai lungi. Ploua peste tot, în camera în care locuiam și dormeam. Ploua pe dușumea și pe plapuma cu care ne înveleam. Mama punea oale mai mici și mai mari la locurile pe unde picura apa. Picăturile de apă care cădeau în acele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aceia grei de suferință, o distracție. Casa era acoperită cu un carton asfaltat, totul cu găuri. Ploua, și nu știu cum se făcea că ploile atunci erau mai dese și mai lungi. Ploua peste tot, în camera în care locuiam și dormeam. Ploua pe dușumea și pe plapuma cu care ne înveleam. Mama punea oale mai mici și mai mari la locurile pe unde picura apa. Picăturile de apă care cădeau în acele oale și ulcele făceau un mic zgomot, pe diferite tonuri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ulița, căci stradă nu era în nici un caz, era o spledoare! Nici tu asfalt, nici tu caldarâm sau trotuar, încât iarna mai putea trece câte o sanie, Dumnezeu avea grijă să niveleze gropile, iar vara sau toamna, dacă mai și ploua, înotam prin noroaie. Ajuns la cișmea, umpleam căldările, le prindeam în cârligele jugului și, orbecăind pe întuneric, pășeam prin glodul care ajungea până dincolo de glezne. Câte odată alunecam cu ambele picioare și cădeam pe spate, gălețile se trânteau de sol
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]