7,468 matches
-
tu femeie, o minune,/ Din petale de crini albi, Domnul te-a creat anume,/ Să fii vis și mângâiere, purtătoare de lumină,/ Brațele să-ți fie leagăn, să faci clipa mai senină .... Deși tonul preponderent al volumului este nostalgic, romanțat, poeta împrumută uneori și tonul ludic, un acut simț al umorului creând clipe de respiro, ce readuc lectorul în imediata realitate (povești cu tâlc). În aceste povești, viața devine incredibil de fragilă, poarta dintre două lumi. Viața este - în ultimă instanță
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
ludic, un acut simț al umorului creând clipe de respiro, ce readuc lectorul în imediata realitate (povești cu tâlc). În aceste povești, viața devine incredibil de fragilă, poarta dintre două lumi. Viața este - în ultimă instanță - un miracol. Acestui miracol, poeta îi răspunde sincer: DA!... Copleșită de-ntâmplare ceva și-a dorit să știe,/ Cât să fi costat minunea? Mult, puțin, o avuție?/ Îmbrăcându-și păpușica i-a răspuns a ei fetiță:/ Zece lei și cinci bănuți și-o fărâmă de
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
de-ntâmplare ceva și-a dorit să știe,/ Cât să fi costat minunea? Mult, puțin, o avuție?/ Îmbrăcându-și păpușica i-a răspuns a ei fetiță:/ Zece lei și cinci bănuți și-o fărâmă de credință .... Cadrele poetice sunt spectaculoase, poeta, deși folosește un vocabular aparent uzual, șlefuiește cuvintele și le așează cu determinare în tablouri magic-metaforice, unele dintre construcțiile semantice devenind veritabile licențe poetice - autentice, îndrăznețe, curajoase - ce-i conturează și îi particularizează stilul, ce merită a fi atent lecturat
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
nume pe o cruce”, ”magii”, ”cenzuri”, ”giuvaiere”, ”picături de rai”, ”dor de primăvară”, ”îngeri”. Considerăm necesară inventarierea cuvintelor repetitive din text, nu din rațiuni pur tehnice, care, în cazul poeziei romantice, nu prezintă relevanță, ci pentru a stabili dimensiunile lirici poetei timișorene, laitmotivele care o particularizează: câmpul încărcat cu maci, peste care fluturii animă viața, ca pe un vis frumos. Poezia Vandei Ines Popa este, fără îndoială, o poezie romantică izvorâtă din ape curate, de o frumusețe aparte, tandră și versatilă
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
sufletul cuiva. Ines NU face parte din această categorie. Ea scrie pentru sine, nu cu scopul de a place sau nu, însă cu o naturalețe și lejeritate a rimelor și ritmului demne de invidiat. Suntem siguri că traseul literar al poetei Vanda Ines Popa este deja ferm conturat și în deplină ascensiune. John Barrymore spunea un adevăr simplu: Omul este bătrân, atunci când regretele iau locul viselor. Se poate spune că - prin acest nou volum de poezie - Ines continuă să... VISEZE, făcând
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
al autoarei, Pescar de vise, a fost unul de succes. Viziunea ei a fost promisiunea de a deveni ceea ce visează. Acel vis s-a realizat și iat-o astăzi cu o nouă apariție editorială, acest nou volum de versuri. Crezul poetei rămâne fidel aceluiași subtil sentiment, îmbrăcat în suave flori de gând, după cum ea însăși afirma: Sufletul meu... un dans al fluturilor, cu parfum de maci. Gheorghe A. Stroia, Adjud, Iulie 2015 Referință Bibliografică: CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, Popa Ines Vanda
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
am simțit cuprinsă “de o stare incredibila de magie” lecturând unul după altul minunatele poeme de dragoste din cartea mai sus amintită! Atâta candoare, curăție și har ce se adaugă cu fiecare poem m-au făcut să mă întreb dacă poeta este un om foarte religios. Oarecum uimită am aflat că nu este decât o persoană aflată în tiparele omului obișnuit, din acest punct de vedere. Sunt trei elemente în scrisul Corinei Dimitriu pe care le întâlnim aproape în fiecare poezie
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
Lună, uneori „Doamna Lună”. Îndrăznesc să spun, ca persoană religioasă ce sunt, că deși în volum nu apare nici macar o singură dată vreo referire la Dumnezeu mesajul carții este: Iubitul este Dumnezeu și Dumnezeu este Iubitul deci, „Dumnezeu este Iubire”. Poeta, asemena multor poete aflate la vârsta „preatârziului clipei”, a învățat „să trăiască doar în sufletul”său. Pesemne, în tot acest „preatârziu” poemele s-au copt în intimitatea căminului ei când, zi de zi, le-a plămădit din aluatul înmiresmat al
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
Lună”. Îndrăznesc să spun, ca persoană religioasă ce sunt, că deși în volum nu apare nici macar o singură dată vreo referire la Dumnezeu mesajul carții este: Iubitul este Dumnezeu și Dumnezeu este Iubitul deci, „Dumnezeu este Iubire”. Poeta, asemena multor poete aflate la vârsta „preatârziului clipei”, a învățat „să trăiască doar în sufletul”său. Pesemne, în tot acest „preatârziu” poemele s-au copt în intimitatea căminului ei când, zi de zi, le-a plămădit din aluatul înmiresmat al sufletului gingaș de
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
de timp. Nu știu dacă Corina Dimitriu își înțelege pe deplin poezia, nu știu dacă această asemanare a poemului ei (cartea e un minunat poem al iubirii), cu Câtarea Cântărilor e voită ori venită prin inspirație din astralul acela al poetilor de unde izvorăște poeziei, ce fără dor și poate e de origine divină.„/ Tainica șoaptă a Lunii/ Îmi vorbește despre Tine/ Și îmi trimite răvașe” („Șoaptă”). Poeta are o permantă comunicare cu Luna, martoră tăcută și înțelegătoare a unei iubiri ce
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
iubirii), cu Câtarea Cântărilor e voită ori venită prin inspirație din astralul acela al poetilor de unde izvorăște poeziei, ce fără dor și poate e de origine divină.„/ Tainica șoaptă a Lunii/ Îmi vorbește despre Tine/ Și îmi trimite răvașe” („Șoaptă”). Poeta are o permantă comunicare cu Luna, martoră tăcută și înțelegătoare a unei iubiri ce se consumă imaginar, între doi oameni ce nu s-au văzut niciodată. Sentimentul e „curat și dulce”,„neatins de murdăria gândurilor urâte”( „Simțire”), de parcă ar fi
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
visul Lui se împreunaază ca într-o nuntă ce seamăna a moarte, dar nu este moarte, ci adormire, este zbor spre altă lume din astă lume, „mor câte puțin/ de fiecare dată/ când se sfârșește visul/ și începe ziua/’( Clipa). Poeta nu plânge de dor, ea este „lacrimă de rouă”, iar primăvara nu este a firii, ci este „primăvara Ființei Tale”. Deși o „lunatecă”, poeta își desenează și ziua în perpetum-mobile al mișcării norilor, ca în jocurile copilăriei, gândurile cu ea
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
astă lume, „mor câte puțin/ de fiecare dată/ când se sfârșește visul/ și începe ziua/’( Clipa). Poeta nu plânge de dor, ea este „lacrimă de rouă”, iar primăvara nu este a firii, ci este „primăvara Ființei Tale”. Deși o „lunatecă”, poeta își desenează și ziua în perpetum-mobile al mișcării norilor, ca în jocurile copilăriei, gândurile cu ea și El, cel iubit. ( „Ghicind în nori”). Iubitul este unicul Dumnezeu al poetei, iar Raiul reprezintă, desigur, sufletul acestuia și acolo, doar acolo, vrea
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
este a firii, ci este „primăvara Ființei Tale”. Deși o „lunatecă”, poeta își desenează și ziua în perpetum-mobile al mișcării norilor, ca în jocurile copilăriei, gândurile cu ea și El, cel iubit. ( „Ghicind în nori”). Iubitul este unicul Dumnezeu al poetei, iar Raiul reprezintă, desigur, sufletul acestuia și acolo, doar acolo, vrea să ajungă și să locuiască veșnic. Un soi de supușenie, de cumințenie plină de adorație, aproape medievală, se bănuiește din folosirea mereu a majusculei atunci când se referă la cel
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ÎN OGLINDA SUFLETULUI MEU - NOU VOLUM DE VERSURI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poeta Camelia Ardelean, „refugiată-n zilnice parade“ Trebuie să recunosc, de la început, că am lecturat, cu interes și cu plăcere, volumul de versuri intitulat „ În oglinda sufletului meu“, semnat de tânăra și talentata poetă Camelia Ardelean. O carte tipărită în acest
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poeta Camelia Ardelean, „refugiată-n zilnice parade“ Trebuie să recunosc, de la început, că am lecturat, cu interes și cu plăcere, volumul de versuri intitulat „ În oglinda sufletului meu“, semnat de tânăra și talentata poetă Camelia Ardelean. O carte tipărită în acest an la tot mai cunoscuta și apreciata Editură Inspirescu, din Satu Mare. Nostalgice pe alocuri, insolite și retorice, patetice și „îmbrăcate“ într-o muzicalitate ce place auzului, versurile Cameliei Ardelean denotă o ușurință a
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
patetice și „îmbrăcate“ într-o muzicalitate ce place auzului, versurile Cameliei Ardelean denotă o ușurință a versificației cum mai rar am întâlnit la alți poeți din generația ei. Sigură pe mânuirea condeiului, dar și pe regulile gramaticale ale limbii române, poeta are un discurs liric bine „ornat“ cu metafore: „Răsuflu tinerețea cu ardoare,/ Îmi văd neîncetat de al meu zbor,/ Mă-mbăt cu-a zilelor de vis savoare,/ Plutind, din când în când, pe câte-un nor.“ (Destin - pag.82) sau
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
Ni-e viața colivie de cleștar/ Sau, uneori, o temniță adâncă,/ Și-ntr-ale scrisului n-avem habar/ De slovele ce ne așteaptă încă...“ (Rol de poet - pag.49). Aproape toate poeziile grupate în acest volum de către Camelia Ardelean, lasă impresia că poeta se confesează cititorului dispus să-i împărtășească măcar o parte dintre stările-i sufletești: „Mi-a-nghețat și fericirea, cu o lacrimă-n exil,/ Împietrită de zăbava dintre martie și-april...// Traversez singurătatea c-un surâs gimnazial,/ Mă privește fără jenă, cu-
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
al rostirii poetice, găsirea unor rime mai rar întâlnite, precum și abordarea unor teme capabile să emoționeze pe cel care ascultă sau lecturează poeziile incluse în cartea la care facem referire, ne fac să credem, cu sinceritate, în reușitele viitoare ale poetei Camelia Ardelean. În încheierea acestei scurte recenzii, subscriu la sublinerea pe care o face poetul Eugen Evu pe ultima copertă a acestui volum: „Camelia Ardelean se limpezește prin scrisul ei melodic, remarcabil, al talentului autentic, și nu manierist. Emoția primează
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
sufletul... păi cred că totul! Sufletul trebuie, până la urmă, privit de undeva, din afară, pentru a fi sigur că este al tău, altfel riști să îți confunzi personalitatea cu mai știu eu a cui... Ceea ce face frumos să se întâmple poeta Camelia Ardelean, și anume „În oglinda sufletului meu” poate fi o crudă și totodată închegată, spre definire, privire ajunsă la maturitatea matriceală a cuprinderii înțelepte, așezată pe principii estetice cu vibrație lirică de excepție, atent aranjată ca un car alegoric
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
Acasa > Cultural > Artistic > VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dacă te întâlnești prin cuvinte cu „atocmirile” poetei Violeta Ssavu nu citești, descoperi! Descoperiți, dar: „Când te-am văzut în fața negustorului de oale din lut, mi-am dat seama cât te asemenei cu unul dintre vasele etalate pe rampa din ciment. Un vas îngust și înalt în care
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
în iatacul tău... dar să-i rămână rădăcina, ca să mai înflorească și la anul și să o taie pentru privirea lui alcineva, bun și visător, să o lăcuiască pe petale, din privire, cu strălucirea ochilor mirați; Violeta Savu e o poetă așa de sensibilă încât cartea ei de poezii nu poate fi așezată prea aproape de o inimă fierbinte, că se topesc literele și rămân cuvintele fără litere și se prefac o lavă de iubire topită; Violeta Savu e un om atât
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
puiziili pi armâneaști di poetlu Victor Enache di Timișoara, semnat de Vanghea-Mihanj Steryu, «scriitoara, prezidența Scriitorilor și Artiștilor dit Machidunii» - cred că s-a înțeles formularea dialectal-macedovalahă atât la „cuvântul înainte“, cu „apendice cu tot“, cât și la precizarea rangului poetei „înainte-cuvântătoare“, adică «scriitor, președintele Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Macedonia», nefiind nevoie de vreun tâlmaci, ca în cazul limbilor străine, „cuvânt înainte“ din care, nu spre încurajarea zâmbetului - amar, negru, ori pseudo-curcubeolat-din-cerul-gurii - la descoperirea ditirambicelor aserțiuni vanghea-mihanj-steryu-ice, sau la constatarea
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
aripi pe obraz de fată lacrimi mai îngheață uneori în fuselaje metalice mai cad stele peste brazi încercand ele să se apropie de oameni în lumescul destin apar cu urme salvatoare printr-o zăpadă montană veșnicii pădurari un suflet de poetă mai urnește pietre urcându-și munții pe cărări neștiute dacă n-ar fi pădure ar mai exista pădurar? dacă n-ar mai fi stele ar mai exista poezie? s-a trezit iar pădurea dintr-o statică moarte dar cum să
PIETRE ŞI LACRIMI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376153_a_377482]
-
inovativă , originală( ... =) la care subscriu cu respect și reverență. Zice acad. Ciopraga: « O scriitoare foarte talentată, originală, o voce autentică, plăcută, adevărată, o persoană cu stil, creator de frumos ... o prezență remarcabilă, amestec de intelectualism, carismă, talent, puritate, putere, echilibru...poetă excepțională...într-o permanentă stare poetică ... emoții și sentimente puternice, autentice ... sensibilitate aparte, potențată de rațiune, un echilibru perfect între gravitate și ironie, ” la care subscriu din aceleași considerente. Deschidem volumul și, după paginile “ de titluri și gardă” citesc “Author
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]