21,807 matches
-
Poate că numai poezia țărilor latino-americane se ridică la nivelul poeziei române. - Întrebare: Alături de care poeți români de peste Prut vă simțiți mai apropiat? - Răspuns: De poeții care au venit și ei din suferință. De Goga și Bacovia. Iar ca expresie poetică sunt și eu poet al timpului pe care îl trăim și nu mă pot desprinde de acesta, ca expresie, deci, cred că aș veni tot din Bacovia, dar și din Blaga, Stănescu, Sorescu și din Păunescu, care este un mare
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
Bacovia, dar și din Blaga, Stănescu, Sorescu și din Păunescu, care este un mare poet, vă rog să rețineți aceasta, dincolo de unele poeme de-ale lui de ocazie, din care are destule, după cum bine știți. Dar dacă dăm deoparte zgura poetică păunesciană și lăsăm numai poezia lui autentică din cărțile lui atât de voluminoase, ca să zic așa, aș putea selecta un singur volum, așa cum pricep eu poezia, un volum de o sută de poeme, cu care l-aș așeza pe Păunescu
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
ne amintim de Mihai Eminescu, nu doar într-un mod și într-un cadru festivist, de ziua lui, ci recitindu-i o poezie pentru a ne da seama de ce este un geniu. Iar dacă, de bine, de rău, opera sa poetică încă este cunoscută, în schimb, articolele de ziar îi sunt știute mai mult de specialiști, de criticii literari și de o mână de oameni pasionați. Interesant ar fi să mai facem un salt: de la cunoașterea doar a "Luceafărului" și a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
poetul este un romantic lucid care își sondează starea naturală, plenitudinea vitală,ca moduri de protecție a ființelor iubite,cum ar fi :mama.iubita, familia, în care adamismul e recuperate prin senzații hiperbolice.E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
în «Ramuri», nr. 8 / 15 august 1985); Poetul se află necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația lui Negulescu „slova de foc“, inspirația și trăirea poetică, iar slova făurită, meșteșugul poetic e congener, în măsura în care substanța poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
august 1985); Poetul se află necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația lui Negulescu „slova de foc“, inspirația și trăirea poetică, iar slova făurită, meșteșugul poetic e congener, în măsura în care substanța poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația lui Negulescu „slova de foc“, inspirația și trăirea poetică, iar slova făurită, meșteșugul poetic e congener, în măsura în care substanța poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde își
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
le insuflă acestor remarcabile viziuni ce definesc o conștiință artistică și un verb inspirat» (Florea Miu, în prefața din 2005); «Consecvent cu sine își coagulează discursul din elemente fulgurante, personalizate, din care se degajă o schiță de profil a subiectului poetic deschis spre sinele profund; [...]; volumul este expresia unui poet pentru care actul creator este arderea la temperatura Logosului ce comunică și se comunică, reverberând mereu un dor cu accente notabile» (Petre Ciobanu, «Cuvântul transfigurat...», în revista «Milenium», VIII, nr. 33
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
cu discreție; are și unele incursiuni în misterele Kabbalei din care desprind tainicul concept al Arborelui Sephirot; abordează temele mari ale ocultismului ca muntele, peștera, focul, piramida, smaraldul, pendulul și multe altele pe care le prezintă în contextul unor construcții poetice remarcabile, dar ușor de decriptat printr-o hermeneutică simplă; planează peste Ideile Mame ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în «Monitor Cultural» / ARP, anul III, nr. 9 / 2008) etc. Nucleele lirice din teritoriul poetic negulescian - tonul oracular-neoexpresionist, ori psalmic-paradoxist, ezoterismul articulat cu farmec, autobiografismul meditațional-biblic, eroul liric evoluând ca „un etern balerin-cosmonaut“ între dionisiac și apolinic, între profan și sacru, între esențe / chintesențe derivate din monumentalitatea expresionist-brâncușiană, ori blagiană / gottfried-benn-iană, evadarea din mrejele magnetice
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
în realitate o punte necesară cu lumea sau între diverse zone ale acesteia. Am parcurs sute de mii de pagini de cărți, antologii, reviste din întreaga lume. Este destul de greu deseori ce să alegi, ce e mai reprezentativ pentru arta poetică a unui autor sau ce e mai reprezentativ pentru literatura sau poezia unei țări. Nu poți fi, în opinia mea, un bun traducător, dacă nu ai și o cultură pe măsură. Și nici dacă nu știi cum se cuvine limba
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
subordonate acesteia, ca și de universități și de institutele superioare de învățământ. Este regretabil că, nici până în acest moment, nu s-au realizat publicarea operei lui complete, dar nici studii obiective, critice, pe criterii exclusiv științifice, pentru receptarea artei sale poetice, ca și pentru completa prezentare a vieții și activității lui. - Ca politician de extremă dreaptă, fost prim ministru pentru 44 de zile (28 decembrie 1937 - 11 februarie 1938), Octavian Goga încalcă Constituția din 29 martie 1923 și obligațiile internaționale asumate
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
ființa umană este o asociere inevitabilă. Viitorul acestei cât se poate de magnifică poetă, îl văd sub un cer mereu senin și înstelat. Desigur că noi nu putem fi nemuritori, însă creațiile acestei poete deosebite, pot rămâne nemuritoare. Calitățile sale poetice o vor duce în veșnica amintire a cititorilor de poezie. A debutat în volumul antologic Drumurile vieții 2007. comentariu al poetului Mihai LEONTE Referință Bibliografică: Lirismul feminin în poeziile doamnei Aneta GEORGESCU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
regimul unor opțiuni supreme, de unde semnul "tragic" al epopeii... Interesante rămân, dincolo de aceste paralelisme, afinitatea electivă a două moduri de gândire, concomitentă unor căutări spirituale, vizionarismul acut și accentul dramatic al idealității narative. Hyperionul poeziei române este creatorul unui limbaj poetic unitar, de armonie și figurație coerentă, bazat pe un fel de popularitate expresivă accesibil până la romanță și filosofic cu transparență. Cum a turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă" în adevărați "faguri de miere" ai poeziei sale se cunoaște. Față de eminescianismul
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
Revedere, unde vremea exprimă mai întâi timpul regenerator al naturii, foarte apropiat de cel cosmic: "Codrule cu râuri line/ Vremea trece, vremea vine,/ Tu din tânăr precum ești/ Tot mereu întinerești". (...) La Macedonski vremea este partea componentă a unui spațiu poetic care exprimă o altă formă de idealitatea impenetrabilă, dar și timpul ce influențează natura, ca la Eminescu: "E vremea rozelor ce mor,/ Mor în grădini, și mor și-n mine -/ Și-au fost atât de viață pline/ Și azi se
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
rozelor ce mor). La amândoi poeții, vremea e generatoarea nostalgiilor, iar timpul pentru Eminescu are conotațiile și semnificațiile unui lexem ce exprimă de o manieră mai abstractă, mai generalizantă conceptul duratei decât vremea, cuvânt cu iz arhaic, încărcat cu valențe poetice mult mai accentuate și care figurează derularea temporală în concretitudinea ei, plasticizând-o astfel și modelând-o în registru liric cu mai multă vigoare. Referindu-ne la Eminescu, cunoștințele sale cosmogonice nu ne surprind, cunoscând faptul că poetul a trăit
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
din poeziile”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane !“, pentru care a fost condamnat la moarte de comuniști, și “Isus în celulă “.Pe fundalul sacadat al roților de tren versurile căpătaseră rezonanța crezului său care devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
din poeziile”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane !“, pentru care a fost condamnat la moarte de comuniști, și “Isus în celulă “.Pe fundalul sacadat al roților de tren versurile căpătaseră rezonanța crezului său care devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
când se-aprind tăceri de piatră/ Și nu mai știm ciopli lumina/Alunecăm pe scara florii/ Să luăm în brațe rădăcina.” - Așa este, „iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.” - Să ne întoarcem la rădăcina poetică a Rodicăi Lupu. Vorbiți-ne despre debutul dvs. - Nu-s de seamă vorbele, când nu se văd faptele. Am debutat la editura Curtea Veche cu „Vacanțe, vacanțe”... o carte despre călătoriile mele prin Europa. - Ce a urmat după aceea? - A
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
au „Tabletele contra disperării” ale Melaniei Cuc, încât devin „un tip singular de tablete”? - Cred ca tablete mele sunt ,,speciale,, prin formă și conținut în ideea că sunt lăsate slobode săiasă în lume. Fapte cotidine sunt trecute printr-un filtru poetic, printr-o geana de meditație și tehnică literară proprie, pentru a deveni un soi de poeme. Poate curajul de-a veni cu ceva nou,șocant pe alocuri, face ca acest gen de literatură să fie considerat unul nou și care
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
viului» este cu putință doar datorită morții. Învierea nu e posibilă decât datorită ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleagă, astfel, paradoxal, prin răsturnarea negativității generale a sensului. Descoperirea făcută de poetă este că realul însuși are origine poetică (nu reală!), prin căderea în «emisfera cealaltă», de parcă Dante însuși ar fi acum reeditat în altă semantică: «Ah, calul e fiu al pegașilor dintotdeauna». Ființele existente își au obârșia în himere, iar realitatea ia ființă din metaforă. (...) Altă «descoperire» poetică
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
poetică (nu reală!), prin căderea în «emisfera cealaltă», de parcă Dante însuși ar fi acum reeditat în altă semantică: «Ah, calul e fiu al pegașilor dintotdeauna». Ființele existente își au obârșia în himere, iar realitatea ia ființă din metaforă. (...) Altă «descoperire» poetică: întreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. Iată, deci, cum se poate recupera mitul într-o epocă în care toată lumea postmodernă a visat la demitizare și deziluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.” (Ștefania Mincu) „Lirica Aurei
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
suficiență refuzul valorilor clasice și moderne în favoarea unei lirici descompuse și uneori barbar improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastră a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, îndrăznețe, abordând, în câteva volume, printr-o splendidă frondă, clasicul sonet poetic și dovedind o excelentă stăpânire a limbii, a mijloacelor specifice, într-o lirică a meditației grave, adânci, exprimată în metafore, în care modernitatea și sensibilitatea secolului se confundă, cu vigoare clară, de o marcată originalitate, tumultuos și muzical aproape, într-
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
un astfel de om?! Dar, de fapt, G.R. nu este un om obișnuit. El este Poetul, cel care-și împarte sufletul, viața, gândirea pozitivă spre soarele vieții lui, care este omenirea toată, în ceea ce are ea mai bun. Pe plan poetic, nu găsirea fericirii e o problemă, ci căutarea ei permanentă; drumul către atingerea fericirii, constitue dialectica zborului său, căci nemulțumirea de sine - și nu numai! - interioară poetului (condiție a evoluției, a progresului, a existenței adevărate) nemulțumirea aceasta, dincolo de bucurii și
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
modul cum a vorbit despre fiecare dintre făptuitori sau despre fiecare dintre evenimente. Însă, această poezie este neegală cu a niciunui poet romantic al acestui sfârșit de secol și mileniu. Nu se poate condamna in integrum ceea ce a precedat opera poetică și culturală a lui Păunescu, nici întreaga sa activitate politică. Este incontestabil că la plecarea poetului a rămas singurătate și tristețe, aici și în Basarabia, pe ale cărei răni lacrima poetului a căzut, izvorâtă dintr-o inimă obosită de norii
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]