5,335 matches
-
atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică.” Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt [extras din POR 2007 - 2013]: are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale; dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale; dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv; domeniile de intervenție ale POR sunt complementare domeniilor de intervenție ale celorlalte Programe Operaționale și se așteaptă să opereze în sinergie cu acestea; promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice; ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
să opereze în sinergie cu acestea; promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice; ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din țară și prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel național. POR este structurat pe cinci axe prioritare tematice și zece domenii de intervenție, precum și o axă prioritară cu două domenii de intervenție destinate Asistenței tehnice prin intermediul căreia să se asigure implementarea în bune condiții a Programului. Structura Programului Operațional Regional
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
precum și o axă prioritară cu două domenii de intervenție destinate Asistenței tehnice prin intermediul căreia să se asigure implementarea în bune condiții a Programului. Structura Programului Operațional Regional pentru perioada 2007 - 2013 se prezintă în Tabelul 1.3 [extras din POR 2007 - 2013]. Fiecare axă prioritară are alocat un buget prestabilit, propunerile de proiecte lansate primind finanțare, dacă sunt eligibile în raport cu domeniul cheie de intervenție. Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie la diminuarea disparităților de dezvoltare dintre România
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
se prezintă în Tabelul 1.3 [extras din POR 2007 - 2013]. Fiecare axă prioritară are alocat un buget prestabilit, propunerile de proiecte lansate primind finanțare, dacă sunt eligibile în raport cu domeniul cheie de intervenție. Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie la diminuarea disparităților de dezvoltare dintre România și celelalte state membre ale UE. 1.3.4 Reconsiderarea politicii pentru dezvoltare regională în România ca stat membru al Uniunii Europene Noul statut pe care România îl are de la 01 ianuarie
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Galen (130-200 e.n.) să observe că inima bate ritmic, independent de controlul sistemului nervos central. Descrierea corectă a anatomiei cordului a fost efectuată pentru prima dată de Mondino de Luzzi (1270-1326) cel care ridică pentru prima dată problema existenței unor pori la nivelul septului interventricular. Leonardo da Vinci (1452-1519) efectuează printre primele disecții cu caracter științific, anatomia cordului fiind pentru prima dată atent ilustrată prin desene. Leonardo da Vinci susține că prin cord nu trece aer, ci doar sânge (fig.1
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a sommo valor, somma bontade. Voi Saggio, voi clemente, voi cortese onde nel primo fior de' più verd' anni vi fu dato da Dio si grande impero, per ristorar tutti gli andati danni: e, con potere eguale al bel penssero, por sempiterno fine a tante offese 4. Veronica Franco (1546-1591) De la mama ei, și ea fostă curtezană, Veronica a învățat să se ocupe de trupul ei și de mintea ei pentru a-și pune în valoare abilitățile de a cuceri oameni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în contact cu aerul, se pot oxida. De multe ori, precipitatul este tulbure, din cauza particulelor foarte fine de precipitat care au trecut prin hârtia de filtru. În acest caz, filtratul se trece de două trei ori pe același filtru, până ce porii se astupă și filtratul rămâne limpede. Decantarea fiind terminată, se trece la spălarea precipitatului din pahar. Această etapă trebuie să țină seama de următoarele reguli: să nu se folosească soluții sau solvenți care ar dizolva o parte din precipitat; cantitatea
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
3 . Se va forma un precipitat coloidal de halogenură de argint (AgCl - alb, AgBr -alb gălbui, AgI - galben). Se măsoară, timpul de sedimentare al precipitatelor în fiecare mediu. DETERMINAREA POROZITĂȚII SOLULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE REȚINERE A APEI A.Volumul porilor. Porozitatea Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 ml soluție. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 ml de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
precipitat coloidal de halogenură de argint (AgCl - alb, AgBr -alb gălbui, AgI - galben). Se măsoară, timpul de sedimentare al precipitatelor în fiecare mediu. DETERMINAREA POROZITĂȚII SOLULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE REȚINERE A APEI A.Volumul porilor. Porozitatea Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 ml soluție. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 ml de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune uscarea și mărunțirea
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
măsoară, timpul de sedimentare al precipitatelor în fiecare mediu. DETERMINAREA POROZITĂȚII SOLULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE REȚINERE A APEI A.Volumul porilor. Porozitatea Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 ml soluție. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 ml de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune uscarea și mărunțirea alternativă la etuvă a solului până când grauncioarele de sol sunt destul de mici. Pentru a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
solul se uniformizează prin lovirea fundului cilindrului cu palma. Se adaugă apoi 50 ml de apă cu ajutorul unei pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol+apă) nu va fi de 100 ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 ml de soluție. Porozitatea diferă cu tipul de soluție studiat. De exemplu: Turba cu particule organice are aproximativ 84% porozitate Argila cu amestecuri organice are
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ml de apă cu ajutorul unei pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol+apă) nu va fi de 100 ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 ml de soluție. Porozitatea diferă cu tipul de soluție studiat. De exemplu: Turba cu particule organice are aproximativ 84% porozitate Argila cu amestecuri organice are aproximativ 53% porozitate Solurile cu granule mari (șist, nisip) aproximativ 40% porozitate. În
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu tipul de soluție studiat. De exemplu: Turba cu particule organice are aproximativ 84% porozitate Argila cu amestecuri organice are aproximativ 53% porozitate Solurile cu granule mari (șist, nisip) aproximativ 40% porozitate. În solurile mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5-10%. B. Capacitatea de reținere a apei Se înțelege prin capacitatea de reținere a apei cantitatea de apă măsurată în grame care poate fi reținuta de 100 grame de sol. Determinarea se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de 50 nm, ce se continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii capilare. Ea deține de asemeni un rol proeminent în fenomenele de aderare a elementelor figurate la peretele capilar. Grosimea foarte redusă a peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dovezi privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]