6,818 matches
-
care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia, Lacul de la Hârtopul Mare, Lacul de la Întorsuri etc. Clima este temperat continentală moderată. Verile sunt răcoroase și umede, iar iernile relativ blânde. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 4,5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 1000 mm. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi menționate brumele, grindina și ceața, precum și înghețurile timpurii sau cele târzii, care pot afecta negativ culturile agricole. Solurile sunt specifice domeniului forestier (montane brune de pădure și brune de pădure
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
o multitudine de briofite și alge (lâna broaștei).(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de sol se poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P=500-700mm/an. Se formează de obicei în climat mai umed pe roci bogate în calciu, sub sleauri de deal, păduri de fag, fag în amestec cu brad. Profilul acestui sol este: Ao-Bt-C. Adică în structura solului întâlnim
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
multianuală este de 9,2° C, maxima înregistrată în 9 iulie 1968 fiind de 35°C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
unități de relief (Munții Codru-Moma și Munții Bihorului) că o punte formată dintr-o zonă de dealuri la cumpăna dintre Crișul Alb și Crișul Negru. Populație 2960[1] locuitori Climă comunei și a satelor apartinatoare este temperat continentală. Cantitatea de precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
accentuată. Valorile medii termice lunare se mențin între 20 grade Celsius și 21, 5 grade Celsius în luna iulie și de - 1, 5 grade Celsius și - 2 grade Celsius în luna ianuarie. Temperatura medie anuală este de 11 grade Celsius. Precipitațiile sunt cuprinse între 550- 600 mm anual. Numărul zilelor fără îngheț variază între 180 și 200 de zile. Masele de aer rece din nord și nord-est care escaladează Munții Apuseni își atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
spațiul montan și expoziția sa față de de direcția dominant vestică de deplasare a maselor de aer vestice umede prezintă valori diferențiale ale temperaturii medii anuale a aerului, mai scăzute cu 1°C pe versantul nordic față de cel sudic. Procentual, ponderea precipitațiilor atmosferice este superioară temperaturilor și vânturilor în ceea ce privește procentul de descompunere a rocilor, de degradare în masă și de eroziune. Astfel, ploile și zăpezile se evidențiază ca fiind cele mai semnificative din punct de vedere cantitativ și calitativ. În modelarea reliefului
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
la suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametrii hidrografici. Alți factori care infulențează și determină configurația acestei rețele din punct de vedere hidrologic sunt precipitațiile abundente care pot să fie sub formă lichidă sau solidă și stratul de zăpadă care au un efect primordial primăvara atunci când debitul este ridicat. Spațiul geografic din cadrul bazinului hidrografic Anieș, ca parte integrantă a Grupei Nordice a Carpațiilor Orientali se
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
au un debit inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Carpații Orientali, apoi Obcinile Țibleșului și Dealurile Suplaiului situate la nord și vest a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
nord și vest a râului Țibleș. Se detașează ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfârșitul primăverii (mai-iunie) și minim la sfârșitul verii (august-septembrie). Teritoriul studiat se află într-o zonă de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală cuprinsă între . Precipitațiile medii multianuale sunt de . Cea mai ploioasă lună este iunie iar cea mai secetoasă este ianuarie. Vânturile dominante sunt cele vestice, iarna pătrund curenții de natură polară nordică și cei nord-vestici. Zilele Rebrișoarei - Rebrișoreana
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din 1970, 1980 și 2006 când s-au înregistrat și mari inundații locale. Muntele Țibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de nord a comunei, constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din anii 1970, 1980, 2006 când s-au înregistrat mai multe inundați locale. La Târlișua se disting alunecări în brazde lenticulare, alunecări în movile, monticule sau glimee, alunecări în trepte și alunecări conplexe. În aceași zona s-a observat
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase și veri secetoase, cu precipitații reduse ce au un regim neuniform, cu vânturi dominate dinspre NV. Hidrografica comunei este reprezentată prin ape subterane cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
râului se ivesc prin verdeață, pereții albi sau acoperișurile multicolore ale căsuțelor de basm ale Oroftienei. Dinspre sud, prin văi ascunse de pădure, se strecoară doi afluenți timizi: Poiana (Valea Lingurari sau Pelihaciu) și Duruitoarea care se înfurie doar când precipitațiile depășesc limitele normale. Spre sud, pe distanță de 3-4 km se aliniază în șirururi aproape paralele spinări de “cueste” și văi, parțial împădurite, ce coboară lin până dispar în fața albiei Bașeului superior care secționează, tot de la vest la est, zona
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
cu platouri bune pentru agricultură, având soluri cernoziomice fertile, cu posibilități de dezvoltare a pisciculturii prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar precipitațiile atmosferice au o medie de 508,3 mm. Clima este temperat continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ce
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar precipitațiile atmosferice au o medie de 508,3 mm. Clima este temperat continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ce temperatură medie anuală să fie mai redusă decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
precipitațiile atmosferice au o medie de 508,3 mm. Clima este temperat continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ce temperatură medie anuală să fie mai redusă decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații variabile,cu ierni sărace în zăpadă, cu veri care au un regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din Nord vest și Sud- Vest. Rețeaua Hidrografică de pe teritoriul comunei Ibănești este deficitară, datorită climei continentale și terenurilor impermeabile care reduc cu
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
din toate părțile de munți și dealuri impadurite, temperatura, vânturile și ploile ce se produc în comuna Leșu, sunt în bună parte determinate de cauze locale. Dupa cum afirma Ion I. Degica, in teza sa de doctorat elaborata in 1935, precipitațiile atmosferice variaza intre 712-780 mm. Plouă mai ales primăvara și la sfârșitul toamnei. Primăvara e relativ lungă, răcoroasă și ploioasă. Vara este scurtă și nu prea caldă, căldura cea mai mare în regiune ajungând la +32 °C - +34 °C. Toamna
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
a anului este de +6°- +8 °C. De atunci, așa cum se poate constata, s-au produs o serie de modificări și în clima așezării leșene care au ca tendință o creștere a temperaturii aerului și o scădere a volumului de precipitații, cauzate în bună măsură de reducerea suprafețelor împadurite. Ca și în zonele învecinate, în zona montană se etajează, începând de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
geografice respective demonstrează faptul că teritoriul comunei Corni este așezat în plină zonă temperată, fiind supus in-fluențelor climatice continentale ale Europei de Est și mai puțin ale Europei Centrale, ori de sud-vest sau sud, deși cea mai mare parte din precipitații sunt opera maselor de aer care se deplasează dinspre vestul și nord-vestul Europei. Această așezare explică influența pe care o au elementele est-europene în vegetația și fauna comunei, elemente ce sunt caracteristice silvostepei. Istoria satului Corni începe din vremuri îndepărtate
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6° C. Amplitudinea maximă termică este de 69,6oC și rezultă din minima absolută de - 30,2oC și maxima absolută de 34,4oC medie
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
din minima absolută de - 30,2oC și maxima absolută de 34,4oC medie multianuală este de 24,2° C Numărul zilelor cu temperaturi maxime 0 o C este de 43,1 În decursul unui an soarele strălucește 1990,4 ore Precipitațiile La Mihai Eminescu, precipitațiile anuale au valoarea de 569 mm Aceste date atestă climatul temperat continental al zonei, cu un maxim pluviometric constant la începutul verii (lunile iunie-iulie) și un minim în luna februarie. Vânturile Masele de aer, prin marea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]