5,694 matches
-
vândut cumpărătorului și să răspundă pentru lucru deci să îl garanteze pe cumpărător în privinŃa lucrului dobândit prin cumpărare. Prin obligaŃia de a preda lucrul se înŃelege punerea efectivă a lucrului la dispoziŃia cumpărătorului astfel încât acesta să poată folosi toate prerogativele pe care i le conferă dreptul de proprietate asupra lui. Conform articolului 1324 Cod Civil “lucrul trebuie să fie predat în starea în care se află în momentul vânzării. Din acea zi toate fructele sunt ale cumpărătorului”. Dacă avem de-
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
ca toți politicienii. În decembrie 2011, șeful statului se lansează într-o virulentă critică împotriva procurorilor DNA, acuzați că distrug cariere politice în cazurile soldate cu achitări. Dar, în general, Traian Băsescu respectă independența DNA, evitând să facă uz de prerogativa sa de a numi alți șefi. Adevărul e că i-ar fi fost cam dificil să o facă, cum se dovedește a fi astăzi și pentru adversarii săi. Adversarii lui Traian Băsescu, în principal liderii PNL Călin Popescu Tăriceanu și
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
să și încheie investigația. Făcea raportul de control. Se constituia parte civilă în numele statului român. După care și-au dat seama că Garda Financiară era un lucru destul de greu controlabil și i-au luat anumite atribuții. Au trecut-o cu prerogativele în subordinea direcțiilor financiare județene, care erau structuri mai conservatoare, nu erau structuri operative. Adică stăteai după o constituire de parte civilă luni bune la ei. Și astfel, pe la sfârșitul lui 2004, mi-am dat seama că nu am ce
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
În pofida obscurei sale origini, era totuși creație omenească. Ceea ce o făcea captivată, necurată și nelegiuită. Acestui text vom Încerca noi să-i cercetăm originile, aruncînd o privire fugitivă asupra celor care au creat-o, care și-au atribuit cu insolență prerogativele divinului anonim, care În cele din urmă să putem demonstra dezastrul provocat de un atare gest. 2. Serghei Aleksandrovici Nilus, autorul Antichristului, pentru inițiați părintele Serghei, va intra pe scena istoriei direct din bezna feudalismului rus. Pierzîndu-și domeniile, va peregrina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și apoi dispăru. — N-ai voie să spui că-l iubești, fato. Nu în prezența mea. Părinții tăi n-au nici o putere și se așteaptă ca eu să fiu atent la bărbații din viața ta. Îmi voi exercita întotdeauna această prerogativă, fato! Amintește-ți de câte necazuri te-am scăpat până acum și o să-mi fii recunoscătoare. O tânără durdulie, o femeie, apăru în câmpul vizual al lui Mal cu mâinile la ochi, plângând. Brațele lui Dudley Smith o cuprinseră. Mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai concrete, mai personale, mai direct implicate în viața de zi cu zi a omului” (34, p. 82). Dei otiosi sunt schimbați cu dei pluviosi. Aceștia din urmă preiau de la cei dintâi - odată cu arma fulgerului - și o bună parte dintre prerogative. Și apoi [Sf. Ilie] că a plecat După Iuda pân’ la iad, Tot trăsnind și fulgerând Și în sbici de foc pocnind, Iuda, când îl auzia, Sta în loc și amorția. Dar Ilie l-a luat Și cu lanțu l-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
final specta- culos. La venirea voinicului cu probele materiale ale reușitei sale, Sila de Mihai „încremenește” de supărare. El îl încoronează totuși pe noul domn, anunță oștenii că i-a sosit ceasul morții, își leapădă armele (semn de renunțare la prerogative, dar și că nu va opune rezistență) și se lasă omorât de voinici, la poalele aceluiași „paltin galben” : El că-ncremenea Și rău îi părea Și el se scula, Nici mult nu trecea Și-l încorona, Crai că mi-l
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Colchida, pe țărmul Mării Negre. Ulterior, balaurul pus să păzească lâna de aur a fost legat magic de Iason, cu ajutorul vrăjitoarei caucaziene Medeea. h) Preoteasă a zeiței Hecate (patroană a vrăjitoarelor), Medeea mă interesează în cel mai înalt grad. Unele dintre prerogativele sale magice par a fi generate de aceeași mentalitate care a dat naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Florea Marian conchidea : „cred că nu ar sta nimene la îndoială, cum că Solomonariu derivă de la Solomoneu” (139, p. 158). Derivând termenul solomonar din antroponimul Salmoneus (acesta este, de fapt, numele corect al legendarului bazileu grec care și-a asumat prerogativele meteorologice ale lui Zeus ; cf. Diodor, Biblioteca istorică, IV, 68 ; Virgiliu, Eneida, VI, 585), folcloristul bucovinean s-a folosit de o metodă uzuală în epocă : apelul mecanic la una dintre mitologiile clasice. b) Opt ani mai târziu, Simeon Florea Marian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tarot. În Arcana Majoră, imaginea numărul 11, denumită „Forța”, reprezintă o fată (în postura clasică a lui Samson sau Heracles) răpunând un leu, nu cu ajutorul armelor, ci prin „forța dragostei” (84, p. 91). în aceste cazuri, eroina își asumă toate prerogativele, eroul dispărând complet din economia emblemei (tipul 5 din cadrul schemei tipologice propuse). În legenda răpunerii inorogului, situația nu este radical diferită. Chiar dacă eroul (vânătorul) nu a dispărut complet, el rămâne un personaj secundar și anonim. Singurul lui merit/rol este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în legenda Sf. Gheorghe draconoctonul, raportul dintre rolul eroului și cel al eroinei este sensibil diferit. Deși scenariul original este același, prota- gonistul este în acest caz „sfântul militar”. Aparent o umilă victimă a balaurului, fecioara își păstrează însă/ încă prerogativele magice. Iată rezumată această legendă, cu pasaje extrase din Viețile sfinților pe luna aprilie, tipărită la Mănăstirea Neamț în 1834. În Palestina, lângă o cetate, un balaur fioros își face lăcaș într-un iezer (sau într-o grotă), terorizând populația
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grăbaciul [= gârbaciul] (115). Cele două variante prezentate indică limpede direcția involuției motivului mitic, de la tipul 2 la tipul 3 (vezi tipologia propusă mai sus). Ele fac parte dintr-un subtip intermediar de trecere : fecioara nu și-a pierdut încă toate prerogativele magice, dar ele au fost drastic diminuate. Mai mult decât atât, aptitudinile magico- -feminine pierdute de eroină nu au dispărut fără urmă (simptom al tenacității lor), ci au supraviețuit, fiind anexate la cele războinico- - masculine ale eroului. în varianta românească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
budiste a Pământului Pur (Jōdoshū). Din secolul al XII-lea și până în secolul al XIX-lea conducătorul de facto al Japoniei a fost shōgunul. În toată această perioadă, împăratul Japoniei, deși păstra funcția cea mai înaltă în stat, avea doar prerogative formale, întreaga putere fiind concentrată în mâinile conducătorului militar ce purta titlul de shōgun. Cuvântul „împărat” este folosit în această discuție cu sensul de „conducător suprem”, deci de „shōgun”. Evanghelia după Luca, cap. 23, versetul 46: „Și Iisus, strigând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Cristian PREDA INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS Prefață / 7 Introducere: Despre democrația europeană, în formă și practică / 11 Capitolul I: Parlamentul European: un lung proces de democratizare / 25 1.1 De la Adunarea parlamentară la Parlament, simbolul unei ascensiuni / 27 1.2 Prerogative simbolice: reprezentare și deliberare / 28 1.3 Puterea de decizie: bugetară, legislativă și puterile interinstituționale / 31 1.4. Parlamentul European în procesul decizional în lumina Tratatului de la Lisabona / 41 Capitolul II: Deputații europeni: mandat politic și reprezentare / 47 2.1
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
noi posturi de responsabilitate politică la nivel european. Este vorba, pe de o parte, de funcția de Președinte al Consiliului European și, pe de altă parte, de cea de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă și de Securitate. Prerogativele Parlamentului European sunt extinse la o serie de noi domenii și rolul său în procesul decizional este consolidat. Consiliul European, care a început să se reunească în anii 1970 pentru a acoperi un "vid politic" din punct de vedere instituțional
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
permanentă între cei trei poli ai triunghiului și niciunul să nu se poată impune în detrimentul celorlalte. Parlamentul European este, după cum s-a subliniat, principalul câștigător al reformelor succesive ale Uniunii, istoria instituției fiind strâns legată de cea a integrării europene. Prerogativele sale au fost extinse acolo unde tratatele fondatoare îi atribuiau doar un rol de deliberare și de control. Afirmarea sa ca actor central în procesul decizional face parte din permanenta dezbatere cu privire la finalitatea proiectului politic european. Deși Parlamentul European este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
la nivel național și nu pe tematici europene, direct legate de politicile și prioritățile Uniunii. Absența de dezbatere asupra chestiunilor europene ar ilustra lipsa legitimității Parlamentului European. De aceea, o serie de autori subliniază că deși instituția nu are aceleași prerogative ca și parlamentele naționale, în cazul Parlamentului European nu este vorba de o lipsă de putere, ci de "absența unui mandat în a-și utiliza prerogativele" 36. Tot asupra Parlamentului European se îndreaptă atenția și atunci când dezbaterea politică este centrată
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
European. De aceea, o serie de autori subliniază că deși instituția nu are aceleași prerogative ca și parlamentele naționale, în cazul Parlamentului European nu este vorba de o lipsă de putere, ci de "absența unui mandat în a-și utiliza prerogativele" 36. Tot asupra Parlamentului European se îndreaptă atenția și atunci când dezbaterea politică este centrată asupra conceptului de cetățenie și de politizare a Uniunii. Cea din urmă, recent discutată în lumea academică, a suscitat opinii divergente printre politologii recunoscuți în domeniul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
acestui consens, interpretat de unii autori ca semnul prefigurării unui nou clivaj între partizanii integrării europene și opozanții proiectului european. Existența unui astfel de clivaj este un subiect de analiză recent asupra căruia concluziile sunt divergente. Odată cu extinderea și consolidarea prerogativelor Parlamentului European, cu asocierea târzie a parlamentelor naționale la luarea de decizie la nivel european, odată cu crearea cetățeniei europene și a partidelor politice europene la începutul anilor 1990, Uniunea a intrat într-o fază nu numai de parlamentarizare, ci și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
tuturor celor interesați de politica europeană și de implicațiile politice ale acesteia. Plecând de la actualitatea politică recentă, autorii volumului revin asupra principiilor care stau la baza Uniunii Europene și ale vieții politice ale acesteia. Astfel, prima parte a volumului analizează prerogativele Parlamentului European și raporturile acestuia cu celelalte instituții ale Uniunii. O a doua parte expune organizarea Parlamentului, oprindu-se asupra rolului deputaților europeni, al grupurilor parlamentare din cadrul acestuia și al partidelor politice europene în viața politică a Uniunii. A treia
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european în media la nivel național. Capitolul I Parlamentul European: un lung proces de democratizare De la crearea sa până în prezent, prerogativele Parlamentului European au cunoscut o serie de modificări substanțiale. Ca urmare a permanentelor discuții cu privire la natura și structura proiectului european și a relațiilor dintre instituții, instituția legislativă europeană a beneficiat de o autonomie din ce în ce mai largă. Deputații europeni au recurs la
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
și intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, acest discurs ne invită să revenim asupra puterilor Parlamentului European în cadrul arhitecturii instituționale actuale a Uniunii. Înainte de a încerca să înțelegem modul în care funcționează această instituție, este necesar să îi cunoaștem prerogativele și să revenim asupra modului în care au fost dobândite. Aceste clarificări vor facilita explicarea logicilor de funcționare internă și a naturii și rolului actorilor care îl compun. Istoria Parlamentului European nu începe cu Tratatul de la Roma (1957), ci cu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
două comunități: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (care a încetat să existe în 2002) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM). Acest prim Tratat trasa cadrul instituțional pe care se sprijină sistemul politic european actual. Adunarea parlamentară, instituția cu prerogativele cele mai reduse în anii 1950, devine treptat una din instituțiile fundamentale ale Uniunii Europene de astăzi. Cele 5 articole care îi sunt consacrate în Tratatul fondator (de la art. 20 la art. 25) nu îi confereau nici putere legislativă, nici
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
prin Tratatul de la Paris. Prin noul Tratat, Adunarea obține puterea de consultare în cadrul procedurii de luare de decizie "clasice". Este evident că Adunarea, în comparație cu Înalta Autoritate (Comisia de azi) și Consiliul, se situează pe un plan secund în termeni de prerogative, însă această tendință se inversează începând cu anii 1970, o perioadă marcată de afirmarea legitimității Parlamentului și de implicarea acestuia în procesul decizional, cu atribuțiile care îi sunt conferite în materie bugetară. Adoptarea Tratatelor bugetare (în 1970 și 1975) culminează
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
puternice adunări parlamentare din lume4". Istoria instituției este strâns legată nu numai de chestiunea legitimității și a deficitului democratic al Uniunii, ci și de echilibrul instituțional al acestui sistem politic în formare. Această primă parte a volumului prezintă așadar diferitele prerogative ale Parlamentului European, atât formale cât și informale, punând în același timp accentul pe mizele și tensiunile pe care evoluția acestora le-a generat. Deliberare și reprezentare, prerogative în procesul de adoptare a bugetului Uniunii Europene, putere legislativă și de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]