7,041 matches
-
dăruit 30 de ani de viață, participând la întâlnirile cu seriile de absolvenți, donând bibliotecii exemplare din volumele apărute și elaborând, în 1996, o nouă monografie a bătrânului Liceu „V. Alecsandri”, la a 75-a sa aniversare. În perioada directoratului profesoarei Margareta Neacșu aveam chiar o vitrină pe holul liceului cu lucrările publicate, dar se pare că după pensionarea acesteia începe să dispară cultul pentru personalitățile care au contribuit cu toată puterea și talentul lor didactic la afirmarea și reputația acestei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
află volumele 4-5 de la I.L. Caragiale față cu reacțiunea criticii, monografia consacrată regizorului Ion Olteanu, care se află la venerabila vârstă de 91 de ani, și o altă culegere de texte, consacrată Ilenei Berlogea, pe care am avut-o și profesoară la Facultatea de Teatrologie. Făcând selecția pentru volumul acesta Privire spre teatrul de pretutindeni, așa se va chema, am făcut o selecție din cărțile sale cu privire la teatrul medieval european, teatrul expresionist german, Agatha Bârsescu, Liviu Ciulei și alte referiri cu privire la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
miaună, toarce, bea, mănâncă). Apoi sarcina crește progresiv. Elevul este solicitat să formuleze o propoziție dezvoltată pornind de la cea simplă (Mama gătește). Complicarea jocului: Profesorul precizează acțiunea iar elevii vor identifica cine o poate face. Exemplu: cântă (copilul, pasarelele, doamna profesoară). ¾ „ALINTAM CUVINTE” Scop: formarea și exersarea deprinderii de a utiliza în exprimare diminutivele; Sarcina didactic\: găsirea diminutivelor unor cuvinte; formularea unor propoziții în care se utilizează cuvintele respective; 42 Reguli de joc: Profesorul împarte elevilor jetoane pe care sunt scrise
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte decorative și vestimentare” diverse „zile ale satelor” în comunele din județ, etc., dar și Concursul Național „Floare de colț”, toate acțiuni care implică, într-o anumită măsură, și copii dizabili, în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
blog/1179 1 http://www.recorduri.lovendal.net/cei-mai extraordinari-10oameni-cu-handicap-din-lume/ http://en.wikipedia.org/wiki/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Walter Scott 205 Anexa 7: Școala Gimnazială nr. 1, Delești Școala Delești, prin doamna învățătoare Maria Moroșanu, beneficiind de sprijinul doamnei profesoare Maria Diaconu și al actualului domn director Marius Dragomir, dar având și acordul scris al părinților și copiilor lor, elevi în ciclul primar, ne-a furnizat un material de o mare sensibilitate, pe care îl reproducem mai jos, dorindu-ne
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ONICA fosta TROFIN născută la 22 martie 1948 în comuna Costești, județul Vaslui, absolventa a liceului de cultură generală „M. Kogălniceanu” Vaslui (1966), a Școlii Tehnice Sanitare Iași (1970) și a Facultății de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași (1980). Profesoară de Nursing la Scoala Postliceala Sanitară „Gr. Ghica-Vodă” Iași, s-a preocupat de pregătirea a multor generații de asistenți medicali. A mai scris: „Alimentația de la argument la grupurile de sânge”, 2006. Tehnoredactare: Monica Brutaru Andrei Brutaru © Editură Tipărit la Editură
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
licența în Istorie - Filozofie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi, secția istorie - română. Înclinația spre frumos se manifestă din copilărie. Mediul Intelectual al familiei îi oferă posibilitatea să ia lecții de vioară și în paralel de desen și de pictură cu profesoara Eugenia Ștefănescu și cu pictorul Nicolae Popa. Arcușul este abandonat în favoarea muzicii culorilor. Drumul spre pictură a început acum ... • Tabere de creație (1981 - 2005): Orăștie, Toplița, Făgăraș, Bistrița-Năsăud, Constanța, Mangalia, Hârlău, Alba-Iulia, Câmpulung - Muscel; • Studii libere de pictură în diverse
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cu rezultate meritorii, asistentele: Manu Luminița, Hrițcu Gicuța, Popa Aurora, Cîrjan Emil, Ungureanu Nadia. Se cuvine să consemnăm activitatea devotată a celor care asigurau legătura unității cu exteriorul de la centrala telefonică: Dediu Maricica, Tudusciuc Eugenia, Cihodaru Veronica, Nicolescu Aurora (fostă profesoară și secretar USSM), Popa Elena, Brașoveanu Maricica, Șerban Georgeta, Focșa Elena, Dăniciuc Angelica. Întrucât evoluția spitalului era strâns legată de structura și performanțele echipelor manageriale care s-au succedat la conducerea sa, ni se pare util să le consemnăm în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
trecându-și cu succes „Examenul de Stat” devenind astfel profesor de fizică cu „Diplomă” la vârsta de 29 de ani. Inițial, a primit repartizarea ca profesor de fizică la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați, dar, fiind căsătorit, soția funcționând ca profesoară încă din 1957 la Liceul Teoretic din Trușești Botoșani, a trebuit să-și schimbe repartizarea, devenind titular pe o catedră de fizică din Trușești. Timp de 2 ani de zile a fost profesor de fizică la Liceul Teoretic, după care
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Neprețuitele femei Publicistică „Mă leg să renunț la feminism atunci când ceilalți vor renunța la misoginism, sexism și patriarhat.” Mihaela Miroiu Neprețuitelor femei care miau marcat viața Străbunicii: Maria Muntean, bunicii: Emilia Dragota, mamei: Emilia Bîrsan, profesoarelor mele: Mariana Bărbulescu, Valeria Bucur, Cornelia Grünberg, Florica Neagoe, Cornelia Radu, prietenelor din copilărie și de până acum: Otilia David, Eva Oros, Dana Lambropulos, prietenelor de adolescență, tinerețe sau maturitate: Monica Calotă, Daniela Ion, Sanda Iordache, Jeni Tebieș, prietenelor care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
adusă la zi): De 50 de ani sunt persoană ca femeie în diverse metamorfoze: nepoata unor țărani ardeleni, fiica învățătoarei Emilia Bîrsan și a colonelului artilerist Mihai Bîrsan, mama lui Andrei, soția lui Adrian, prietena prietenilor mei, colega colegilor mei, profesoara elevilor și studenților mei. Am scris cărți de filosofie feministă, de teorie politică feministă, de etică, de analiză politică. Am editat studii de gen, cultură civică, filosofie, politologie. Sunt profesoară universitară, conduc doctorate în Științe Politice și un masterat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Andrei, soția lui Adrian, prietena prietenilor mei, colega colegilor mei, profesoara elevilor și studenților mei. Am scris cărți de filosofie feministă, de teorie politică feministă, de etică, de analiză politică. Am editat studii de gen, cultură civică, filosofie, politologie. Sunt profesoară universitară, conduc doctorate în Științe Politice și un masterat de Gen și Politici Europene - Studii de Gen. Am încercat să scriu literatură. Am încercat să pictez. Am cunoscut mulți oameni și multe locuri. Mi-am dorit să pot trăi scriind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dar și a lipsei de autocenzură, face deliciul telespectatorilor și cititorilor. Cristian Tudor Popescu este, indiscutabil, un foarte important formator de opinie al publicului românesc. Iată care este oferta sa de imagine în privința categoriei din care fac parte cititoarele, telespectatoarele, profesoarele, colegele, prietenele și membrele familiei sale, inclusiv cea căreia îi datorează apariția sa pe lume: a) Femeile sunt ființe neumane și infantile. De o zi specială beneficiază doar ființele umane care nu au statut ontologic deplin (copiii și femeile). Femeia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
stabilit ce este și ce nu este important în filosofie. Pentru lumea mică a filosofiei carpato-danubiano-pontice, eu am fost multă vreme doamna Miroiu, soția logicianului. O femeie cam obraznică, insuficient de pătrunsă de respect pentru „cei de sus”. Dar o profesoară bună, implicabilă în treburi de „bucătărie” filosofică, mai ales în manuale școlare. Ce bine s-ar fi simțit mulți dintre colegii mei dacă aveam mai mult bun-simț, dacă rămâneam în banca mea. Așa, acum cei mai mulți mă socotesc cel puțin ciudată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
între alte femei, eventual dând seama și de celelalte, în mod asumat și conștient, în mod cât mai vizibil și mai public. Pe scurt, avem, cel puțin, o empatie dramatic scăzută față de alte femei. Voi da un exemplu: învățătoarele și profesoarele știu că fetele pe care le educă urmează să devină criptoservitoare în propria lor familie, că urmează să împărtășească „fatalitatea” vieții pe care o duc și ele însele. Știu că această fatalitate le diminuează serios șansele spre autonomie și spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
În facultate am avut la un moment dat chiar senzația că femeile nu sunt în stare să producă filosofie, și asta îmi crea un fel de complex, persista ideea că, în cel mai bun caz, femeia ar putea să fie profesoară de filosofie, dar nu producătoare de filosofie. Chiar, într-un fel, explicit sau implicit, și profesorii ne spuneau același lucru. Ei cred că rolul nostru este să relatăm ceea ce au gândit bărbații, dar nu să producem cunoaștere. Eu am crezut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
confruntare din practica dvs.? Cu mine. Cea mai grea confruntare a fost întotdeauna cu mine. Mi-e uneori teamă că nu mai rezist. Până la 35 de ani aproape am „vegetat” într-un regim totalitar (nu și ca mamă, prietenă sau profesoară). În ’90 mi-am spus: „De acum încolo, ceea ce ești depinde numai de tine. Nu mai poți să pasezi responsabilitatea nimănui”. Problema era că într-o societate cu puțini oameni în stare sau dispuși să producă schimbări, fie intelectuale, fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ele însele Weltanschauung. Pe undeva m-am resemnat la vremea respectivă, gândind că femeile pot să fie imitatoare de mari spirite, că pot să lucreze cu uneltele intelectuale ale bărbaților în marile paradigme masculine... În consecință, am fost o bună profesoară de filosofie. Am produs manuale de filosofie când s-a putut face lucrul acesta, adică după 1990. E foarte adevărat însă că toate acestea erau cumva incompatibile cu tipul meu de personalitate. Nu am știut exact încotro să merg și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se trezesc cu un pumn în gură, că se găsește adesea un pește să te bată până te convinge să devii traseistă, că învățământul e plin de femei conduse de bărbați, că orice polițist are leafa mai mare decât orice profesoară, că pe televizoare vezi prea adesea capete de bărbați și funduri de femei. Nici ele, femeile din politică, nu au fost solidare până acum în privința politicilor pentru femei. Adesea nici nu au astfel de politici, în afară de împrumuturi normative europene, impuse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Există o corelație foarte serioasă între zonele bugetare prost plătite și feminizare: pe măsură ce se feminizează, ele descresc atât ca pondere în bugetul public, cât și ca prestigiu. Vă dau un exemplu: un polițist debutant câștigă mult mai bine decât orice profesoară debutantă, decât un asistent universitar. Aici nu este vorba de cererea și oferta pe piața muncii, ci de decizii politice despre „muncile public importante”. Credeți că motivul este că aceste domenii se feminizează și sărăcesc? Motivul principal este acela că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o utopie. Revista 22, nr. 131, 12 iunie, 2001 O poveste „banală” și originea ei politică 1. Povestea banală La o școala generală din cartierul Berceni, București, profesoara de desen, proaspătă absolventă de Arte Frumoase, Secția Pictură, debutează strălucit, învățând copiii să exprime artistic ceea ce trăiesc și să se bucure de noul lor limbaj în imagini. După câteva luni începe să lipsească de la școală. Când se reîntoarce, directoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu am putut să ajung la școală.” „Înțeleg, dar trebuia să îți iei un certificat medical dacă ai fost bolnavă.” „Nu, nu pot. Mă simt rău fiindcă îmi este mereu foame și uneori nu mă pot ține pe picioare.” Tânăra profesoară de desen are un salariu de în jur de 300 de lei noi, familia ei este săracă și departe. Ce poate să facă să trăiască în condițiile în care nu este casnică, șomeră, nu este „vagabondă”, are un loc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să apere guvernul, coaliția, partidul, iar sindicatele, să ceară mai mulți bani, nu mai multă dreptate în distribuirea acelorași bani între domeniile bugetare și între categoriile de salariați. Morala acestei povești personale, așezată însă pe dimensiune politică este următoarea: Tânăra profesoară de desen nu este „victima” tranziției, sărăciei, a economiei de piață, ci a politicilor adoptate de guvern și binecuvântate de parlament, dar și a țintelor false ale politicii sindicale, fiindcă nu există creștere absolută, ci doar relativă la alte domenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cetate. Tot ce se afla acolo - începând cu mobila și tablourile și sfârșind cu antichitățile așezate în firidele adânci ale ferestruicilor - era în perfect acord cu acea construcție medievală și trăda un bun-gust desăvârșit. Am aflat că proprietara, care era profesoară, se afla în Canada. Camera în care am fost instalată se afla la etaj. Ca să ajung la ea, trebuia să urc o scară interioară. Într-o dimineață, când am vrut să cobor, m-a întâmpinat un câine care m-a
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
țintuită locului. Întrase în livingul aflat la parter prin ușa dinspre curtea interioară. Organizatoarea festivalului - o bibliotecară deosebit de drăguță și de amabilă - mi-a spus că e câinele lui Pierre și că nu mușcă. Pierre era iubitul ei și fiul profesoarei la care mă cazase. El locuia în casa de alături, care da în aceeași curte interioară cu a mamei lui. Curtea aceea, în care am stat uneori să mă prăjesc la soarele arzător al sudului, era împrejmuită cu ziduri înalte
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]