5,828 matches
-
ale Torei sau Pentateuhului), în sarcina șoferului Stăm, intră și copierea altor suluri care se citesc în sinagoga:Cântarea Cântărilor (Shir Hashirim) , Cartea Rut (Meghilat Rut), Cartea Esterei (Meghilat Ester), Ecleziastul și Plângerile lui Ieremia (Meghilat Eihá), de asemenea cărțile profeților folosite în citirea de către credincioși a așa numitei Haftará (pasaj din textele profeților evrei), pericopa talmudica „Pitum Haktoret” Prepararea tămâii) , de asemenea documentele de divorț Get, la plural Gittin. În anumite comunități, ca de exemplu cea a rabinului Hâim Kanievski
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
care se citesc în sinagoga:Cântarea Cântărilor (Shir Hashirim) , Cartea Rut (Meghilat Rut), Cartea Esterei (Meghilat Ester), Ecleziastul și Plângerile lui Ieremia (Meghilat Eihá), de asemenea cărțile profeților folosite în citirea de către credincioși a așa numitei Haftará (pasaj din textele profeților evrei), pericopa talmudica „Pitum Haktoret” Prepararea tămâii) , de asemenea documentele de divorț Get, la plural Gittin. În anumite comunități, ca de exemplu cea a rabinului Hâim Kanievski din Bney Brak, Israel, sofrey Stăm copiază și alte cărți ale Bibliei ebraice
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
conducătorul nominal, si Senatul Imperial, organizația ce asigură conducerea de facto. Este o organizație ce pune accentul pe xenofobism împotriva tuturor raselor din galaxie, fanaticism religios la adresa Împăratului, ridicat la rang de divinitate supremă în Imperiu (și la rang de profet al zeului Mașinilor pentru Fabricatorul din Marte). Haosul este reprezentant de dimensiunea misterioasă ce dublează realitatea din Galaxie, obișnuia să fie lumea de apoi pentru majoritatea raselor însă în prezent este locul unde trăiesc demonii, conduși de către cei 4 Zei
Warhammer 40000 () [Corola-website/Science/325787_a_327116]
-
mari au părăsit Canaanul și s-a stabilit în Goshen din nordul Egiptului. În Egipt urmașii celor 12 triburi au fost făcuți sclavi de egipteni, conduși de Faraon. După 400 de ani de sclavie, YHWH, Dumnezeul lui Israel, a trimis profetul Moise, un om din seminția lui Levi, să elibereze Fii lui Israel din robia egipteană. Conform Bibliei evreii au scăpat în mod miraculos din Egipt (eveniment cunoscut ca Exodul) și s-au întors în patria lor ancestrală, Canaanul. Acest eveniment
Istoria evreilor () [Corola-website/Science/325864_a_327193]
-
au țară. Evreii din antichitate consideră că acest dezastru care s-a abătut peste ei este consecința neascultării lor față de legea dictată de Dumnezeu, față de recomandările legate de cultul și de țelul său. Conform Bibliei, Dumnezeu i-a avertizat prin profeți, mesagerii Săi, dar ei i-au luat în râs. Abia acum când sunt puși la grea încercare ascultă de trimișii lui Dumnezeu și află că suferințele lor vor lua sfârșit, dacă vor respecta poruncile Domnului. De acum înainte vor respecta
Istoria evreilor () [Corola-website/Science/325864_a_327193]
-
denumeau zidul „El-Mabka” (locul plângerii). De atunci au început să îl numească Zidul Al-Buraq. Musulmanii susțin în continuare că Zidul ca un monument islamic. Ei susțin această teză bazându-se pe faptul că Zidul este identificat ca fiind locul unde profetul Mahomed și-a legat armăsarul fantastic înaripat, Buraq. Unii învățați cred că atunci când Ierusalimul a căzut sub controlul creștinilor, în secolul al IV-lea, a existat un „transfer” de respect dinspre Muntele Templului și Zidul de apus din punct de
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
În 1524, dinastia Saadita s-a răsculat în sudul Marocului, iar în 1554, a fost detronat ultimul suveran Wattasid. Fondatorul dinastiei saadite, Mohammed al-Mahdi, a pretins titlul de sultan, a încheiat alianță cu otomanii și s-a declarat descendent al profetului Mahomed-șerif-și calif al islamului. În 1578, la Ksar el-Kebir, Ahmad al-Mansur a zdrobit invadatorii portughezi conduși de regele Sebastian și s-a situat în fruntea unei guvernări puternice, țara prosperând. Aplicând politică "makhzan", o metodă de împroprietărire cu pământ, a
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
fiul său, Isaac. Numele Muntele Templului (Har Habáit) apare pentru întâia oară în prorocia catastrofei a lui Ieremia din cartea prorocului Ieremia (26,18), pusă în gura prorocului Miheia (Miha), și care este citată și în Cartea acestui din urmă profet: Sensul denumirii Muntele templului este acea înălțime pe care a fost clădit Templul din Ierusalim. Muntele Templului este scund in raport cu împrejurimile lui, vârful său atingând altitudinea de 743 metri deasupra nivelului mării.. Muntele este mai înalt doar față de
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
oraș sfânt al creștinismului și centrul religios al Imperiului Bizantin. Muntele Templului rămăsese în stare de ruină, ca o „mărturie” silențioasă a căderii evreilor care l-au respins pe Iisus și ca o împlinire a prorociei lui Iisus, pe urmele profeților evrei dinaintea sa, De jur împrejurul muntelui s-au clădit numeroase biserici. În anul 333 „Pelerinul din Bordeaux” a văzut pe Muntele Templului semne de distrugere și prăpăd.Mai se găseau acolo încă și statui ale împăratului Adrian. Evreii, povestea el, veneau
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
devreme opinia că moscheea îndepărtată era pe locul pe Muntele Templului unde Omar Ibn Al Khattab a construit o moschee de lemn, cunoscută sub numele de "Masdjid Ilia" În tradiția atribuită lui Ibn Hisham, citată în „As-Sira an-Nabwiyia” (Istoria vieții profetului) stă scris: Atunci a fost purtat Profetul, Pacea și rugăciunea fie asupra sa, de la Moscheea sfântă la Moscheea îndepărtată, care este Bet al Muqades de la Ilia. Cercetatorii islamului presupun că Beit Al Muqades este arabizarea denumirii ebraice Beit Hamikdash, adică
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
locul pe Muntele Templului unde Omar Ibn Al Khattab a construit o moschee de lemn, cunoscută sub numele de "Masdjid Ilia" În tradiția atribuită lui Ibn Hisham, citată în „As-Sira an-Nabwiyia” (Istoria vieții profetului) stă scris: Atunci a fost purtat Profetul, Pacea și rugăciunea fie asupra sa, de la Moscheea sfântă la Moscheea îndepărtată, care este Bet al Muqades de la Ilia. Cercetatorii islamului presupun că Beit Al Muqades este arabizarea denumirii ebraice Beit Hamikdash, adică Templul. Ilia ,deasemenea, nu este alta decât
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Al lui Hristos, îngroapă. 7. Cei hrăniți cu mană Lovesc cu piciorul În Binefăcătorul. 8. Cei hrăniți cu mană, Oțet și cu fiere Ți-aduc, Hristoase al meu. 9. O, ce nebunie ! Pe Hristos omoară Cei ce-au ucis pe profeți. 10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
pe nume Lucy, singurii supraviețuitori ai unei echipe de pionieri, zac pe pământ lângă o stâncă și sunt pe punctul de a muri de deshidratare și de foame. Ei sunt descoperiți, totuși, de o caravană mare de mormoni conduși de "profetul" Brigham Young. Mormonii îi salvează pe Ferrier și pe Lucy, cu condiția ca aceștia să adopte și să trăiască după credința lor. Ferrier, care s-a dovedit a fi un vânător priceput, primește o bucată de teren pe care să
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
Lucy să se căsătorească cu Hope, un nemormon. El afirmă că Lucy trebuie să se căsătorească cu Joseph Stangerson sau cu Enoch Drebber - ambii membri ai Consiliului celor Patru ai Bisericii Mormone - din care Lucy își poate alege viitorul soț. "Profetul" le dă lui Ferrier și lui Lucy un termen de o lună pentru a se decide pentru unul dintre cei doi tineri. Ferrier, care a jurat să nu-și căsătorească niciodată fata cu un mormon, trimite imediat un mesaj lui
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
Guaifer (de asemenea, "Guaifar", "Waifer", "Waifar" sau "Guaiferio") (n. cca. 835 - d. 880) a fost principe longobard de Salerno de la 861 până la moarte. Guaifer a fost fiul lui Daufer "cel Mut" și nepot al lui Daufer "Profetul" și a fost primul membru al familiei Dauferizilor care s-a instalat pe din Salerno, pe care familia respectivă l-a dominat nestingherită până în 977. Sora lui Guaifer, Adelchisa, era căsătorită cu principele Sicard de Benevento și când acesta a
Guaifer de Salerno () [Corola-website/Science/324737_a_326066]
-
lui Dionis), acest miracol pare istoricește credibil: incidentul este relatat de martori oculari care nu erau admiratori entuziaști ai lui Honi, iar miracolul nu pare a fi opera unei farse sau a unei magii: el procedează la fel ca un profet care se roagă în fața lui Dumnezeu pentru o nevoie urgentă a oamenilor: ploaia. (Vezi rugăciunile lui Ilie în același scop). Hanina ben Dosa (ebraică: חנינא בן דוסא) era un învățat și înfăptuitor de miracole din Galileea secolului I. S-a
Minuni evreiești () [Corola-website/Science/326285_a_327614]
-
că s-au fixat în Cisiordania, la Pella, au ajuns în Siria, iar apoi în Asia Mică și în Egipt. Au existat până în sec. IV d.H. Ebioniții credeau într-un singur Dumnezeu și susțineau că Isus Cristos a fost Mesia, profetul din Deut. 18:15. Însă ei au respins preexistența Fiului, nașterea din fecioară a lui Cristos prin Duhul Sfânt, susținând că Isus a fost fiul natural al Mariei și al lui Iosif. Ei au respins epistolele lui Pavel considerându-l
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
și Gomorei (Geneza 18-19) deasemenea este atribuită sursei yahwiste. Folosirea numelui de Elohim, care este un nume generic pentru deități, în locul numelui personal, Yahweh, înainte de Exod 3, precum și descrierile lui Yahweh de natură mai impersonală (e.g., comunicarea în somn, prin profeți și prin îngeri în loc de apariția în persoană) indică, potrivit ipotezei documentare, proveniența din sursa elohistă. Narațiunea elohistă nu începe de la descrierea creării lumii, ci de la chemarea lui Avraam, strămoșul evreilor. Deoarece după capitolul 3 al Exodului atât sursa yahwistă cât
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
Sursa elohistă este axată pe regatul Israel și pe orașul Șilo (Tel Shiloh), și este scrisă într-un stil elocvent moderat. Potrivit cercetătorilor, sursa elohistă ar fi compusă în jurul anului 850 î.e.n. Teologia sursei elohiste vizează patru elemente-cheie: 1) supremația profeților, 2) frica față de dumnezeu, 3) legământul și 4) teologia istoriei. Supremația profeților este evidențiată prin faptul că narațiunea este bazată pe patru strămoși-cheie (Avraam, Iacob, Iosif și Moise) care sunt prezentați drept profeți ce au primit revelații, în viziuni și
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
Shiloh), și este scrisă într-un stil elocvent moderat. Potrivit cercetătorilor, sursa elohistă ar fi compusă în jurul anului 850 î.e.n. Teologia sursei elohiste vizează patru elemente-cheie: 1) supremația profeților, 2) frica față de dumnezeu, 3) legământul și 4) teologia istoriei. Supremația profeților este evidențiată prin faptul că narațiunea este bazată pe patru strămoși-cheie (Avraam, Iacob, Iosif și Moise) care sunt prezentați drept profeți ce au primit revelații, în viziuni și în visuri, de la dumnezeu. Conceptul sursei elohiste cu privire la frica față de dumnezeu depășește
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
sursei elohiste vizează patru elemente-cheie: 1) supremația profeților, 2) frica față de dumnezeu, 3) legământul și 4) teologia istoriei. Supremația profeților este evidențiată prin faptul că narațiunea este bazată pe patru strămoși-cheie (Avraam, Iacob, Iosif și Moise) care sunt prezentați drept profeți ce au primit revelații, în viziuni și în visuri, de la dumnezeu. Conceptul sursei elohiste cu privire la frica față de dumnezeu depășește venerația respectuoasă și reprezintă motivul pentru care Avram s-a supus poruncii de a-și sacrifica fiul. Legământul este evidențiat în
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
la încheierea legământului în Exod 24, la întinderea cortului adunării și la răscularea israeliților pe muntele Sinai. Teologia istoriei în vederea sursei elohiste este axată pe poporul Israel și este mai inclinată spre așa aspecte religioase ca rugăciune, sacrificii și revelațiile profeților, decât sursa yahwistă. Obiectivul istoric al Israelului este explicit religios -- să devină „împărăție preoțească și neam sfânt”. Ipoteza lui Wellhausen a rămas modelul dominant al studiilor Pentateuhului până în ultimul sfert al secolului XX, când a început să fie atacată de către
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
e războinic) este înger al Edenului, asigurând paza militară (în Cartea lui Enoh, apocriful etiopian, e răspunzător de Paradis, de dragoni și Heruvimi ; apoi, reluat de Coran: Djabrail- devine unicul crainic al lui Allah), dar uneori și transmiterea mesajelor divine ( profetului Daniel îi interpretează o vedenie). Mihail , voievodul îngerilor păzitori’’ (Dan. X, 13 ), este în primul rând îngerul tuturor evreilor ( numele său însemnând , Cine este ca Dumnezeu ?’’ și probabil înmulțirea la un moment dat nelimitată a acestei categorii de paznici s-
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
imperialismul britanic din Egipt și căderea Imperiului Otoman. Este cea mai veche și cea mai mare organizație politică musulmană din lume. Scopul declarat al organizației este „introducerea legii lui Allah în țară”. Crezul mișcării este: „Allah este adevărul nostru suprem, Profetul este conducătorul nostru, Coranul este legea noastră, lupta este drumul nostru.” Organizația este recunoscută ca organizație teroristă de guvernul Egiptului și Federației Ruse. După ce al-Banna a inițiat mișcarea în orașul egiptean Ismailia în iunie 1928, s-au format filiale în
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]
-
erorii, conducătorul trebuie să guverneze în baza consultării (shura) cu "umma" (comunitatea de musulmani), asigurându-se astfel respectarea legii sacre, islamice. Instaurarea statului islamic este obiectivul principal al discipolilor lui Qutb, ei urmând modelul ideal al statului islamic din timpul profetului și al celor patru califi bine-călăuziți (ar-rashidun) din perioada 632-661. Qutb face apel la toți discipolii săi să pornească revoluția islamică împotriva suveranității oamenilor care conduc în baza legilor proprii, să distrugă puterea uzurpatoare a oamenilor în favoarea instaurării „împărăției lui
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]