10,986 matches
-
cea a "păcurarului" și a "mării" din anumite cântece rituale românești, tot cu fundal marin. Ele ar fi, în opinia lui Adrian Poruciuc, mult mai vechi decât sofisticatele mitologii sumero-akkadiene. Potopul marin este văzut de Adrian Poruciuc nu doar ca proiecție arhetipal-mitologică sau ca pedepsă divină a unor strămoșești păcate, ci ca ,,amintire a unei experiențe traumatice colective pe care au avut-o îndepărtații strămoși sud-est europeni" (p. 76). În joc este un veritabil "nucleu de tradiție" ce se perpetuează istoric
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : * Extrapunitive- individul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. * Intra-punitive- implică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor zone întinse de excitații provocate de excitații cu punct de plecare de la extrareceptori, proprioreceptori și interoreceptori. Dat fiind că în această etapă procesele de inhibiție sunt slabe, excitația apărută la nivelul zonelor de proiecție a mai multor analizatori iradiază la numeroși centri motori, lucru ce se manifestă sub forma unor mișcări generalizate ale complexului brațelor. Apare astfel, contracția generalizată a mușchilor la elevii începători. 2. Etapa mișcărilor rigide sau încordate A doua etapă se
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
tomografică de imagini". Metoda a fost realizată prin introducerea de instrumente pluridirecționale, care se mișcă de pe un plan pe altul. În anul 1917, matematicianul australian Johann Radon 114 scria că o funcție poate fi reconstruită dintr-un infinit număr de proiecții, iar matematicianul polonez Stefan Kaczmarz 115 a găsit o soluție lineară algebrică de a o realiza. Godfrey Hounsfield 116 construiește primul scanner comercial în 1970. Cei trei se înscriu în spirala umbrei. Alessandro Vallebona Tomografia Computerizată a craniului Paul Christian
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
problematizant a puternicei tendințe de devalorizare declanșate încă din antichitate prin atacul asupra imaginii − una din principalele sale "unități" constitutive − și continuate într-un fel paradoxal în perioada post-renascentistă (atât de productivă de altfel în planul creațiilor artistice și al proiecțiilor mentale colective). Procesul de reconsiderare a sa în gândirea occidentală modernă a început cu studiile de psihanaliză metodică ale lui Sigmund Freud și s-a impus definitiv odată cu cercetările de antropologie și de psihosociologie ale colaboratorului său, Carl-Gustav Jung, precum și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ce nu poate fi redus doar la creațiile fanteziste (ludice) sau la cele politice, ci, dimpotrivă, se dovedește cuprinzător pentru amândouă, ca și pentru formele de reprezentare a sacrului. Ca speculum mundi pentru medievalitatea românească, textul, imaginea, obiectul cultural și proiecția organizării lumii reflectă temele proeminente ale imaginarului colectiv. Conținutul lor − teme, motive, structurile simbolice, de la bestiarele animaliere la traseele și la ritualurile puterii - se constituie în relație cu pivotul central al imaginarului: imaginea identitară. Precum memoria colectivă care îl susține
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la Apocalipsă), iar funcția "onirică" (pe care o putem asimila cu fantezia, ludică sau tenebroasă) este creativă mai ales în registrul popular al imaginarului, acolo unde credința creștină întâlnește moștenirea pre-creștină și iau naștere astfel cele mai expresive interpretări și proiecții simbolice. Cercetarea exploatează și dimensiunea antropologică a simbolismului spațio-temporal, păstrat în imaginarul medieval și reflectat în text și în imagine, dar și de organizarea planului cetății sau a târgului (spre exemplu, în topografia ceremonialurilor). Tot o dimensiune antropologică voi pune
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului ne dovedește cât de stabil este modul în care ne raportăm la existență și la i-real, deși orizontul nostru de cunoaștere s-a modificat atât de mult în timp. Totodată, mi se pare potrivită și asemănarea imaginarului cu proiecția obținută prin mecanismul optic perfecționat în secolul XVI, camera oscura. Am ales însă metafora închiderii−deschiderii false a camerei oglinzilor, dat fiind că ceea ce unii numesc mentalități, alții imaginar, alții stereotipuri revine zilnic în orizontul existenței noastre, trimite continuu la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar de Le Goff), intră în relație, după cum voi analiza, cu imaginația, cu imaginea semnificantă (să o numim convențional "conotativă"), cu simbolul și cu structurile pe care acestea le formează. Ideologia este una din aceste structuri, înțeleasă și ea drept proiecție a unei realități dezirabile, plecând de la așteptările colective, ca o ofertă de modificare a celei trăite efectiv. Sistemul imaginarului, oricum stabilizat de un nivel major, paradigmatic − al arhetipurilor, al ideilor primordiale legate de geneză și de întemeiere −, primește dinspre gândirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
raportul dintre perceptibil (existent sau posibil existent) și non-perceptibil (divin sau demonic). Privirea rapidă asupra modului în care narațiunea, ca noțiune, s-a inserat în filosofia istoriei contemporane validează strategia după care am introdus aceeași formă a acțiunii în studiul proiecțiilor identitare colective. Cum vom vedea, imaginarul și realitatea, fiind într-un continuu schimb de informație (simbolizată), ajung să aibă reguli asemănătoare de (auto)configurare. În urma prezentării unor teorii contemporane ce tratează imaginarul ca formă de narare atât a manifestărilor puterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în mod automat a unui no man's land lipsit de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare față de o existență resimțită ca fiind insuficientă. Imaginarul este o compensație față de frustrările și de eșecurile provocate de lumea concretă, așa cum planul realității perceptibile este o compensație și o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini fanteziste care devansează invenția propriu-zisă, figuri hibride sau mutații care, în cele din urmă, își caută/provoacă forma în realitate, datorită teoriilor sau proiecțiilor individuale revoluționare (de la utopii, la viziunile științifico-fantastice). Se ivesc uneori în sistemul corespondențelor dislocări ireversibile, devieri temporare sau discontinuități pe perioade îndelungate, așa cum altădată se formează câmpuri nivelate, "delte" sau chiar noi afluenți care revarsă idei și concepte uitate și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul colectiv. În acest "sistem" mental pătrund dinspre gândirea practică și dinspre gândirea intelectuală (teorie) informații relevante pentru povestitorul colectiv și care, prelucrate de imaginație, sunt absorbite în "rețea" în diverse sub-structuri narative și simbolice. Reprezentarea, înțeleasă ca schemă de proiecție mentală, nu ar fi în mod obligatoriu purtătoarea unui simbolism preexistent (în accepțiunea lui Le Goff). Gândirea colectivă o folosește pentru a transfera, a păstra, dar și pentru a crea ulterior noi semnificații și uneori chiar mutații de sens. Pentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cât și capacitatea de reprezentare abstractă, intelectivă, cu ajutorul funcțiilor imaginației. În configurarea structurilor imaginarului, imaginea se dovedește, datorită acestor trăsături și funcții ale sale, o unitate fundamentală, pentru că actualizează forme fixate în memorie, reconfigurându-le în noi combinații, sau expune diferite proiecții afective ale subiectului (colectiv sau individual). Conceptul de imagine poate fi pus în relație cu aspectele specifice pe care le capătă în concordanță cu anumiți factori (timp, spiritualitate, mentalități, civilizație etc.). Putem vorbi astfel despre o imagine "iconică" (simbolică), predominantă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
percepție și de diferitele traiectorii senzo-motorii pe care le parcurge informația senzorială până este prelucrată și interpretată mental. Imaginea ajunge să constituie, în relația cu subconștientul, cu inconștientul și cu psihismul individului familiile codificate de reprezentări mentale sau de "obiectivări" (proiecții figurative) într-o realitate psihică externă, acolo unde capătă noi trăsături după "materializarea" lor în diferite forme. Comun ambelor tipuri de imagine despre care vorbeam (icastică și iconică) este faptul că definiția lor particulară include în mod obligatoriu în raport cu referentul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
negând abstractul pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului, vizualului și sensibilului. Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un impuls, de la semn și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
artele memoriei, dar nici de psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare a cunoașterii, ea afirmă un rol major în memorarea atât a mitologiilor (oficiale sau subversive), cât și a simbolisticii autorității, atât a imaginii despre sine, cât și a proiecțiilor despre diversele forme de alteritate (afină sau adversă). * Într-un volum colectiv apărut în Franța și dedicat metodologiilor imaginarului, coordonatorul secțiunii teoretice, Joël Thomas, oferă conceptului abordat aici în principal o definiție de altă factură, dar în spiritul aceleiași nevoi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ca un motor principal în proiectarea reprezentărilor în mentalul colectiv ("Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 72). Imaginarul renascentist, "fototropic", conferă miturilor pe care le dezvoltă câteva noi aspecte, esențiale pentru schimbarea radicală din orizontul mentalităților și al proiecțiilor creative. Structurile mitice novatoare reies din temele inaugurate de civilizația perioadei (în mod particular în cultura italiană): varietas - denumind conștiința diversității, dată de călătorii, de descoperirile geografice și tehnice - este reprezentată de mitul Turnului Babel, de principiul "identității" (exaltarea individului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
precum într-o oglindă, ci din interpretarea simbolică a motivațiilor, a raporturilor de forțe, a schimbărilor în baza cărora comunitatea își organizează existența și viața spirituală. Cum limbajul este cel care preia în principal sarcina "traducerii" reprezentării și face inteligibilă proiecția imaginativă, cum el este substanța în care se formează interpretarea, am proiectat sistemul imaginarului (dacă îl asimilăm cu o rețea deschisă, în plan și în profunzime) în paralel cu sistemul gramatical al limbii. Căutăm să ordonăm noțiunile pe care le
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Practic, prin configurarea imaginarului nu se săvârșește o desprindere de perceptibil, ci o interpretare simbolică a sa; imaginarul răspunde nevoilor de structurare și de memorare a identității istorice, de legitimare, de ordonare a amintirilor relevante despre propria experiență sau a proiecțiilor asupra viitorului și a lumilor alternative, de codificare și de demarcare în magma trecutului a traseelor existențiale și spirituale consumate. Indiferent de stadiul de dezvoltare la care se situează o civilizație, indiferent cât de bogată este cultura scrisă și cât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de mentalitate ale medievalității românești, prins într-un "reglaj" continuu între trecut, realitate și imaginar, dar și între acesta și mozaicul istoric (când se blochează timpul și narațiunea, precum în miturile întemeierii, el se desfășoară ab origine). Acest proces al proiecțiilor continue illo tempore, schematic, comun, în definitiv, tuturor epocilor istorice ale "premodernității", răspunde în evul mediu unei structuri ideologice reale, impuse gândirii colective de evenimente istorice, dar și de credința creștină. Cele mai importante roluri sunt jucate de puterea laică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai târziu și păstrat la Mănăstirea Putna, precum și figura lui Eustatie Plachida pot fi privite ca două reacții complementare la același fenomen: contaminarea dintre istorie și imaginar, într-un schimb fecund de semnificații ce înscriu personajele în paradigma puterii sacre. Proiecția arhetipală întâlnește din nou ipostazele culturale ale epocii, în hagiografii. Imaginarul oferă codului eroic structura de basm a inițierii - proba și depășirea acesteia -, atât în povestirile cronicărești (mai ales în letopisețele moldovenești, mai atente la traseul meritoriu al personajelor), cât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
guverneze, servește pentru a reda spectaculos trama evenimențială din jurul domniilor, comploturile sau campaniile militare așezate sub semnul credinței reper. Cronicile medievale, în schimb, pun mai mult în lumină vocația eroicului, deși tot prin narațiunile legendare ale confruntărilor armate și prin proiecțiile în imaginar, pe structuri de mit, ale momentelor victorioase; în același timp însă, autorii manifestă un interes particular pentru episoadele sociale, și nu oricum, ci în cadrul unei istoriografii dramatice și moralizatoare: Având Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a lui Dosoftei, dar și în proiecțiile apocaliptice și în romanele populare (publicate de Nicolae Cartojan într-o ediție istorică; trimit aici și la introducerea la volumele editate de acesta, semnată de Mihai Moraru, "Cărțile populare - încercare de definire structurală"). Eroul medieval este însoțit în aventura sa
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]