7,841 matches
-
mitropolie. Petrecere bună și viață fericită vă urez". Și ce nu se poate, se poate dacă ungi osia, dar nu oleacă, ci măcar cu 18 kilograme de unt de Dorna. Acolo am văzut și judecăți. A venit popa Haralambie Tătaru, reclamat de locuitorii din Liteni că a jucat în crâșmă. Protopopul l-a întrebat: "Ai jucat, părinte Tătare ? ". Am jucat, părinte protopoape ". "Și-ai bătut din pinteni ? ". Da, am bătut din pinteni "."Și ai strigat din gură ? Și cum ? "."Sai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și el ne-a învățat să reclamăm Ministrului de finanțe. Și el ne-a făcut reclamația. Așa: "Prefectura de Suceava ne face șicane la luarea drepturilor de crâșmă pe Societatea de Cumpătare". Și prefect era Ștefan Albu, acesta ne dă în judecată, că l-am ultragiat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o femeie îmbrăcată în halat alb ceru să se facă liniște și ne întrebă: Vă rugăm să ne spuneți cine dintre dumneavoastră continuă de la Madrid zborul spre America Latină și să ne prezentați documentele de călătorie. Eram patru persoane în situația reclamată de doctoriță. Am prezentat pașaportul și biletele, puțin deranjat de încă un control. Vă rog să-mi dați și adeverința că ați făcut recent -vaccinul contra febrei galbene". Nu am o astfel de adeverință, replicai eu stupefiat. Nu ați făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
maximum de greutate, instrucțiunile date de forurile lor superioare. Reacția interlocutorilor fusese mereu aceeași de a înțelege că frazele citite reprezentau o poziție dificil de schimbat. Mi-am analizat și relațiile cu ambasadorul, fără să găsesc un motiv care să reclame o asemenea atitudine față de primul lui colaborator. Nu trecuseră nici două săptămâni de la masa de Revelion, unde atmosfera a fost destinsă, aș spune chiar bună, sincopată numai de legăturile telefonice cu familia din țară ale fiecăruia dintre noi. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
persoană din ambasadă, "poate și tu când pleci, te abați să cumperi ceva pentru cei care nu sunt toată ziua călare pe mașină, sau întârzii să cauți ceva pentru tine sau soția ta, dar Oprișan n-a venit încă să reclame nimic". Păi ce, vă spune dumneavoastră?! El face raport la ai lui. Expresia voia să insinueze că respectivul diplomat avea "dublă subordonare", adică ar lucra pentru băieții cu ochi albaștri). Nu mă interesează, Dobre, dacă el sau tu raportați despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de spațiu. Presupun că se află la vreo ședință de unde nu au putut pleca. Replica dată, prompt, nu mă satisface și voi cere imediat o convorbire cu conducerea Secției relații externe de la C.C. al P.C.R. Este dreptul domniei voastre să reclamați, dar v-aș sfătui să-l informați pe tovarășul care vă va primi și despre prezența conducerii M.A.E. ungar la depunerile de coroane ale Ambasadei României din Budapesta, în ziua de 23 August 1988. Vă felicit încă o dată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vă răspund, dar o să încerc. Vă aduceți aminte de încurcătura cu absența adjunctului ministrului și a directorului de spațiu la depunerea de coroane de către ambasadorul ungur la monumentul soldatului sovietic, unde eu am fost singurul participant? Atunci, ungurul m-a reclamat la el, la C.C. De atunci, mi-a spus un colaborator de-al tovarășului secretar Ion Stoian că acesta este foarte pornit împotriva mea. Acum, probabil, a venit timpul să-mi plătească. Intensitatea activităților la care era obligat să participe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Lucasievici. În aceste condiții - se arăta în Comunicatul Guvernului român - era absolută nevoie să ne asigurăm linia Chișinău-Ungheni, să restabilim ordinea în regiunea de unde trupele noastre se aprovizionează și în care populația, înspăimântată de omorurile și jafurile bandelor ruse răzvrătite, reclama ajutorul ostașilor români...”. În Manifestul dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
admiratorilor regimului abolit să găsească un ecou atât de favorabil în sânul Guvernului tinerei Republici care, de la început, se intitula democrată. Guvernul Regal [...] a constatat cu surprindere că Guvernul Ucrainean refuza să recunoscă drepturile incontestabile ale României asupra Basarabiei și reclamă propriile sale drepturi asupra acestei provincii. Tocmai aceste ultime drepturi, de altfel nicăieri specificate, Guvernul Regal are datoria să le examineze aici. După cum arătam mai sus, chiar cele mai importante obstacole naturale nu opresc niciodată definitiv migrațiile umane. De-a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să nu aibă o repercusiune dureroasă asupra siguranței depozitelor noastre din Moscova; și atunci telegrafiază la Paris domnului Antonescu următoarele (No. 26.772 din 11 ianuarie 1918): „în momentul de a lua contra bolșevicilor de pe frontul ruso-român măsurile de poliție reclamate de Aliații noștri, Guvernul român a condiționat acțiunea sa de garanția lor colectivă în ce privește Tezaurul și depozitele noastre din Moscova" (subl. ns., V. M.); telegrama adaugă că e de dorit ca Guvernele Aliate, în lipsă de alte măsuri posibile de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Casei de Depuneri, să confiște aurul, argintul și biletele de bancă, și să impună bijuteriile la o taxă de... (indescifrabil, V.M.) % din valoare, conform unui decret al Sovietelor; în orice caz, se pare, că e foarte probabil că se va reclama, în momentul ridicării depozitelor noastre, o taxă de păstrare foarte mare. În ultimul timp - iunie 1918 - s-au făcut demersuri pe lângă Diviziunea politică germană din București pentru ca Ambasada germană din Moscova să fie rugată a lua sub protecțiunea sa atât
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care să ni se predea imediat, dar care să nu fie plătite decât atunci când se va avea certitudinea pierderii Tezaurului și viceversa, dacă Banca Națională va reintra în posesia depozitului său, să restituie acele bonuri. Interesul acestei realizări imediate este reclamat de faptul că aceste bonuri la purtător exprimă valută aur, conform cu art. 262 din Tratat și anexa II, paragraful 12, de sub. cap. „Reparațiuni", deci pot înlocui acoperirea emisiunii biletelor Băncii Naționale făcută pe baza stocului metalic din acest depozit. Menționăm
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a ne menține la putere (!!). De 3 ani de zile ni se anunță moartea și suntem astăzi mai tari (!!) ca oricând, fiindcă masele sunt cu noi. Ce vor zice deci aceste mase din Ucraina când vor vedea că nu am reclamat retrocedarea Basarabiei și cum le vom putea explica dezinteresarea noastră ?“ „Domnule Karahan, chestiunea Basarabiei e din acelea cari între noi și D-voastră nu se va mai putea pune decât prin arme, orice discuție, deci, în această privință, îmi pare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care au cerut reprezentanților români să renunțe la restituirea sa. Mai târziu, când delegații români s-au întâlnit cu delegații ruși la Varșovia, li s-a pus aceeași chestiune de către aceștia din urmă. Conform instrucțiunilor guvernului lor, reprezentanții români au reclamat mai întâi restituirea integrală a Tezaurului, înainte de a începe orice discuție. În rezumat, din faptele expuse mai înainte reiese în mod limpede că: Guvernul român, obligat de necesitățile războiului și sub auspiciile Guvernelor Aliate, încrezător pe de-o parte în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o telegramă circulară cifrată eram căutat în regiune, cu ordin de a mă prezenta de îndată la Ministerul Instrucției. La 30 oct. ministrul Duca, pe un foarte răstit ton îmi reproșă a fi indispus pe mitropolitul Pimen al Moldovei, care reclama ca obiectele colectate să fie predate Mitropoliei din Iași. Nevoind să ție seamă de ordinul M.C.G., ministrul Duca susținând că numai el, iar nu cei de la Curte, aveau calitate de a da asemenea însărcinare, îmi ordonă ca până la 2 nov.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
însărcinări pentru ca, în cazul nenorocit când nu le-am mai recăpăta, să se cunoască aceia care poartă întreagă răspundere a pierderii odoarelor strămoșești. De vină este Mitropolia din Iași, care fără prealabilă cercetare și pe simpla depunere a răsvrătitului stareț, reclamând Minsterului Cultelor, a provocat ordinul circular de rechemare a mea la București. Tot numai în urma insistentelor cereri ale I. Pr. Sf. Sale mitropolitul Moldovei, odăjdiile au fost apoi transportate la Iași, luând în urmă drumul Moscovei, în loc de a fi lăsate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Acest proiect omitea menționarea Constantinopolului. Dar intențiile guvernului rus cu privire la acest oraș rezultau din dorința sa de a vedea sfârșitul dominației turcești pe teritoriul european. Cu Franța, lucrurile au mers mai greu. Dacă guvernul englez a acceptat, cel de la Paris reclama neutralitatea Strâmtorilor și organizarea Constantinopolului sub un statut internațional, analog celui al Tangerului. Propunerea franceză era pentru Rusia cea mai proastă soluție. Neutralitatea Strâmtorilor era la discreția celei mai mari forțe maritime, ori Rusia nu o avea. Până la urmă, Franța
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de către prof. dr. Gheorghe Ionescu a fost urmată de un val de reclamații și anonime Înaintate forurilor județene și centrale. Prima explozie s-a produs după doi ani, la disciplina noului decan. Șeful de lucrări dr. N. Moroșanu l-a reclamat pe decan organizației de partid că-l obligă să-i facă toate lucrările de decanat, catedră și chiar tematica științifică. Problema a fost dezbătută În biroul organizației de partid cadre didactice În 11 oct. 1970. Prof. dr. Gh. Ionescu și-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eu m-aș putea "înhăma" la o istorie literară. Mi-ar fi foarte greu, mai întâi pentru că nu am scris despre proză și dramaturgie, apoi pentru că... domiciliul meu de mic provincial vă dați seama că mă împiedică de la documentarea amplă reclamată de o atare scriere de anvergură. Poate, cândva, dacă Parcele vor mai fi indulgente, se va închega o istorie a poeziei. Care sunt păcatele cele mai păguboase ale literaturii române de azi, de ieri, dintotdeauna? Ar fi excesiv pentru spațiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
având ca obiect poezia, altul având ca obiect critica. Frumos, dar greu! Nu mă simt în stare în ceasul de față, nici măcar de unul singur. Decalogul are un model sacru, veterotestamentar, și orice încercare a noastră de a-l îngâna reclamă reculegere. Momente propice. Așa încât, așteptându-le, am risca să nu putem încheia curând dialogul de față. (Revista "Conta", nr. 3, 2010) Cezar IVĂNESCU Ca poet român îi datorez lui Eminescu totul, așa cum le datorez părinților mei această particulară încarnare... Dragă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
față și un succes imens, un colind de pe Valea Izei, neinclus atunci în nici o culegere folclorică și total necunoscut, din jocurile copiilor, dar care azi e pe buzele tuturor, în repertoriul celor ce cântă de sărbători, ajuns pe posturile tv. reclamă la cafeaua Selected, sau în telenovela Inimă de țigan, fără să mai știe cineva cine a lansat acea bijuterie intrată în folclorul de Crăciun din metrouri, al copiilor din cartierul Crângași, București, și la serbările școlare din toată țara. Aflasem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Iașilor cu restul țării și Europa. Înființarea Atelierelor C.F.R. din Iași se regăsește în tendința privilegiată a unei dezvoltări economice fără precedent în România secolului al XIX-lea. Calea ferată a generat începuturile fabricii de mai târziu. Construcția infrastructurii feroviare reclama și înființarea unor ateliere de întreținere a materialului rulant. Atelierele reclamă și ele personal calificat. Unul autohton, școlarizat, capabil să deservească în domeniu. Inițial au apărut dezbateri. O dată cu creșterea numărului de kilometri de cale ferată și a tonajului materialului rulant
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se regăsește în tendința privilegiată a unei dezvoltări economice fără precedent în România secolului al XIX-lea. Calea ferată a generat începuturile fabricii de mai târziu. Construcția infrastructurii feroviare reclama și înființarea unor ateliere de întreținere a materialului rulant. Atelierele reclamă și ele personal calificat. Unul autohton, școlarizat, capabil să deservească în domeniu. Inițial au apărut dezbateri. O dată cu creșterea numărului de kilometri de cale ferată și a tonajului materialului rulant, dezbaterile s-au intensificat. Spre sfârșitul veacului s-a înfiripat tot
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spre mai departe lucrare. Acest proces verbal s-a încheat în dublu exemplar, din care unul va rămânea la dosarul exproprierei, iar celălalt se va trimite la Onor. Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române”. De altfel, Ștern a fost singurul care a reclamat decizia exproprierii, fără a avea câștig de cauză. Deja, în ziua de 20 ianuarie 1897, în cancelaria comunei Iași s-a depus planul și tabloul parcelar privitor la exproprierea terenurilor necesare pentru construirea atelierelor de la Iași și drumul de acces
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Aurel și Pompierescu Traian, vă comunicăm că aceste deconturi au fost luate împreună cu contractele de școală la data de 25.X.1973 când a fost trimis urgent de la dvs. tov. Manole Nic., inspector personal. Avându-se în vedere că situația reclamă urgență, vă mai comunicăm încă o dată, că valoarea totală suportată de întreprinderea noastră pentru perioada școlarizării tov. Pădure Aurel este în sumă de 4182 lei și pentru tov. Pompierescu Traian este de 1468 lei. Totodată vă rugăm a ne comunica
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]