5,383 matches
-
portretul defunctei sale mame. Unii critici de film precum Magda Mihăilescu și Cleopatra Lorințiu au comparat această fetiță cu băiatul din "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972). Spre deosebire de băiatul care condamnă lumea la pedeapsa capitală, fetița alege „refugiul în cărți și într-un instinctiv dispreț”. Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), " Liniștea din adîncuri" (1982) și "Pe malul stâng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
în cazul în care acesta l-ar fi putut cuceri. După câteva succese inițiale în eforturile sale de a prelua posesiunile vărului său, Albert a fost alungat din Saxonia, ca și din Marca Nordului de către Henric, și constrâns să caute refugiu în sudul Germaniei. Atunci când pacea s-a încheiat cu Henric în 1142, Albert a renunțat la Ducatul de Saxonia și a primit comitatele de Weimar și Orlamünde. Este posibil ca la acel moment Albert să fi fost numit arhi-șambelan al
Albert I, Margraf de Brandenburg () [Corola-website/Science/327779_a_329108]
-
deja obosit de lacrimile și reproșurile surorii mai mari, a consimțit; postul contesei de damă de palat a reginei Maria Leszczyńska a fost preluat de Madame de La Tournelle iar Louisei Julie i s-a ordonat să părăsească curtea. Găsindu-și refugiul într-o mănăstire, Madame de Mailly avea să devină religioasă.
Louise Julie de Mailly () [Corola-website/Science/327966_a_329295]
-
încercat să se salveze adăpostindu-se în biserici și școli. Femeile și copii armeni s-au adăpostit în cele șase biserici apostolice, trei evanghelice și în singura biserică romano-catolică din oraș. Armenii înarmați au încercat să apere aceste locuri de refugiu, dar au fost în cele din urmă depășiți numeric și înfrânți. Toate bisericile armenești și, în cele din urmă, toate cartierele armenești, au fost distruse prin incendiere. violențele împotriva armenilor au fost exacerbate de retragerea francezilor de pe 10 februarie. În
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
bisericile armenești și, în cele din urmă, toate cartierele armenești, au fost distruse prin incendiere. violențele împotriva armenilor au fost exacerbate de retragerea francezilor de pe 10 februarie. În momentul în care aproximativ 2.000 de armeni au încercat să părăsească refugiul din catedrala romano-catolică și să se alăture coloanelor armatei franceze, ei au fost uciși de către pușcașii și mitraliorii turci. Rapoartele vremii considerau că au fost uciși în acele zile aproximativ 16.000 de armeni, dar cercetări mai târzii au redus
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
Arjuna. În a optsprezecea zi, Yudhishthira îl ucide pe regele , Sahadeva ucide pe Shakuni, iar Bhima ucide pe ceilalți frati ai lui Duryodhana rămași în viața. Realizând că a fost învins, Duryodhana fuge de pe câmpul de lupta și își găsește refugiul pe un lac, unde Pandava îl prind. Sub arbitrajul lui care până acum fusese neutru, o luptă cu ciocanul() are loc între Bhima și Duryodhana în care Duryodhana este rănit mortal. Ashwatthama Kripacharya, și Kritavarma întâlnesc pe Duryodhana pe patul
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
la casele lor, în condițiile în care populația locală musulmană privea cu ostilitate revenirea lor în localitate. Nu toți armenii s-au reîntors însă în oraș - unii pieriseră în timpul genocidului orchestrat de autoritățile otomane, alții au preferat alte localități de refugiu. Soldații britanici au ajuns la intrările în Antep pe 17 decembrie 1918. Britanicii au declarat că doresc să intre în oraș pentru a face rost de furaje pentru cai. Pe 23 ianuarie 1919 însă, trupele britanice au ocupat punctele strategice
Asediul Antepului () [Corola-website/Science/327256_a_328585]
-
de tratament balnear (Loutroupoli). În ultimii ani, este încurajată și dezvoltarea unor forme alternative de turism („de nișă”): agroturism (degustare de vinuri la fermele viticole Vourvoukeli și Sgouridi, echitație la ferma Kyriakou), ecoturism (drumeții în rezervația naturală Lacul Vistonida și refugiul pentru animale sălbatice din pădurea Domuz Orman), turism religios (pelerinaje la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Porto Lagos).
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
la cea mai mare altitudine, din România. Galeria sa are o înălțime de 4,4 m. În interior se află un trotuar cu o lățime de 1 m alături de o bandă de circulație cu lățimea de 6 m și câteva refugii. Aerisirea se face natural prin intermediul curenților de aer. Are la intrări porți metalice ce se închid iarna, dotate cu uși pentru accesul pietonal. Actual tunelul este din nou iluminat electric (din 2011). Construcția sa a început în 1972, străpungerea muntelui
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
liturghii. Deși episcopul îl avertizase pe rege, atât în public cât și în privat, că trebuie să se pocăiască pentru adulter și alte vicii, Boleslav a ales un alt mod de a acționa, caracteristic poreclei sale, "Îndrăznețul". Regele a găsit refugiu în curtea regelui Ladislau I al Ungariei, care îi datora coroana sa regelui detronat. Cu toate acestea, conform lui Gallus Anonymus, comportamentul atroce a lui Boleslav față de gazdele sale din Ungaria a cauzat moartea sa prematură în 1081 sau 1082
Boleslav al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330614_a_331943]
-
și Riga. Sub Ioan Cazimir, cazacii au crescut în putere și uneori au reușit să învingă polonezii. Suedezii au ocupat o mare parte din Polonia, inclusiv Varșovia iar regele, abandonat sau trădat de către supușii săi, a fost nevoit să caute refugiu temporar în Silezia. Ca urmare a războiului cu cazacii și rușii, Comunitatea a pierdut Kievul, Smolensk și toate zonele de est al fluviului Nipru prin Tratatul de la Andrusovo (1667). În timpul domniei lui Ioan Cazimir, Prusia de est a renunțat la
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
care a primit-o de la fiul său, Bain. Trupul lui Smaug îl zdrobește pe conducătorul orașului Laketown și pe acoliții săi, care încercau să fugă cu aurul care aparținea orașului. Bard devine noul lider al oamenilor din Laketown și caută refugiu în ruinele orașului Dale, în timp ce Legolas călătorește împreună cu Tauriel ca să investigheze Muntele Gundabad.Thorin este acum lovit de “boala dragonului” și cauta obsesiv “inima muntelui” care a fost furată de Bilbo în timpul întâlnirii sale cu Smaug. Bilbo este informat de
Hobbitul: Bătălia celor cinci armate () [Corola-website/Science/330843_a_332172]
-
de ani mai târziu, în 1684, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino continuând și în timpul urmașului acestuia Constantin Brâncoveanu. Până la zidirea în anul 1702 a Palatului de la Mogoșoaia, Constantin Brâncoveanu obișnuia să folosească Mănăstirea Plătărești, alături de Mănăstirea Cotroceni, ca loc de refugiu în caz de primejdie. Brâncoveanu se va refugia pentru prima dată la Plătărești chiar în primul său an de domnie, 1689, când a trebuit să părăsească Bucureștii sub amenințarea oștilor habsburgice conduse de generalul Donat Heissler, intrate în Țara Românească
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
numindu-l „ticălos”. Don Peppino nu toleră adjectivul și îl lovește cu biciul peste față. Prins de mânie, Crocco scoate un cuțit și îl omoară. După ce a comis crima a fost constrâns să fugă și să abandoneze serviciul militar, gasind refugiu în pădurea din Forenza, loc în care era ușor să găsești persoane cu probleme judiciare. Suspectând că jefuitorul, cu povestea delictului din onoare, ar fi vrut să găsescă o justificare morală a vieții sale de răufăcător, căpitanul Eugenio Massa, care
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
întreaga Europă. Sultanul Mahomed a fost furios și ar fi atacat din nou insula, însă acesta moare în 1481. Succesiunea lui a fost disputată între fiii lui, Baiazid și Cem. Acesta din urmă, după înfrângerea sa de către Baiazid, a căutat refugiu la Rodos sub siguranța Marelui Maestru și Mănăstirea Generală a Ordinului. Rhodos nefiind considerată sigură, Cem cu propriul său consimțământ a fost trimis la Bourganeuf în Franța, unde a fost ținut sub pază de Guy de Blanchefort, nepotul lui Pierre
Pierre d'Aubusson () [Corola-website/Science/330407_a_331736]
-
sectei, irakianul Hamdan Qarmat și care au ajuns să controleze zone extinse în Arabia și Bahrain. Misionarul fatimid 'Abdallăh găsește un prozelit foarte zelos în persoana lui Hamdan Quarmat, țăran irakian. În 890 întemeietorul sectei construiește lângă Kufa, "Dar al-hijra" „refugiul pentru imigranți”, care va deveni sediul noii mișcări. Numărul membrilor crește odată cu prozelitismul în rândul nabateenilor, țăranilor, meșteșugarilor și arabilor, ca o revoltă împotriva Califatului Abbasid. Organizația era o societate secretă cu un sistem comunitar. Comunitatea se susținea singură dintr-
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
ca Mahdi (cel înfrumat de Dumnezeu) înaintea Judecății de Apoi pentru a restabili adevăratul islam. Secta karmațiană a fost întemeiată în secolul al IX-lea de Ḥamdăn Qarmaț, de origine irakiană. În 890, întemeietorul sectei construiește lângă Kufa Dăr al-Hiğra (refugiu pentru emigranți), care va deveni sediul noii mișcări. Mișcarea și-a găsit expresia în vechea rivalitate dintre localnicii agricultori și fiii deșertului. Mișcarea karmațiană are la bază doctrina "băṯinită" (ar. "باطن , băṯin", interior, esoteric). Potrivit acesteia, Coranul trebuie interpretat alegoric
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
domeniu mai interesant, anume insulele Maltei. De atunci, ordinul poartă denumirea de "Ordinul cavalerilor de Malta". În timpul alianței dintre Franța și Imperiul Otoman, ele devin adăpostul principal al marinei turcești în zonă. Regele Francisc întâiul le confirmă insulelor statutul de refugiu, administrat de către călugări, dar păzit de ostași care îi împiedică cei ajunși aici să mai plece vreodată. Insulele sunt arendate conților provensali din Carcès, care cultivă aici măslini, cu ajutorul refugiaților. Cu timpul, autoritatea atât civilă cât și bisericească scade. În
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
contribuit la reviste ca Al-Ittihad, Al-Jadid, Index și altele. . El a susținut că ideologia panarabă a Nasserismului l-a marcat în mod deosebit în timpul erei naționaliste de după 1948 . Majoritatea poeziilor sale se referă la schimbarea vieții înainte și după Nakba (refugiul în masa al arabilor palestinieni) , lupta palestiniană pentru a elibera terenurile de sub influență străină, naționalismul arab, și diverse tragedii arabe. În 1968, a publicat prima sa culegere de poezii, “În așteptarea păsării tunet” . Al-Qasim a tratat aceste subiecte în vremea
Samih Al-Qasim () [Corola-website/Science/329079_a_330408]
-
000 km ²) și a început eforturile sistematice pentru a preveni incendiile de păduri și reîmpăduri zonele. Numirea prietenului sau Gifford Pinchot ca șef pădurar a dus la un nou management științific viguros pe terenurile publice. Roosevelt a adăugat 50 de refugii sălbatice pe lista rezervațiilor protejate, 5 noi parcuri naționale, si a inițiat sistemul de desemnare și protecție pentru monumente naționale, cum ar Devil's Tower Național Monument. Theodore Roosevelt a fost preocupat și de politicile externe: a militat pentru sfârșitul
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
-lea, reconstruit în stil renascentist târziu și denumit "al doilea Wawel". El este situat în Niepołomice, Polonia. Castelu Niepołomice a fost construit după ordinul regelui Cazimir al III-lea cel Mare pe panta văii Vistula, pentru a servi ca un refugiu în timpul expedițiilor de vânătoare din apropiata Pădurii Niepołomice. Castelul este constituit din trei turnuri, clădiri în aripa de sud și de est și pereți cortină în jurul curții. Sigismund I cel Bătrân i-a reconstruit structura, dându-i forma unui patrulater
Castelul Niepołomice () [Corola-website/Science/329294_a_330623]
-
a luat parte la revoltă din 861 a lui Carloman de Bavaria, care este posibil să fi fost vărul sau prin alianță matrimoniala, împotriva regelui Ludovic Germanul. Revoltă a fost zdrobita, iar cei trei frați au fost nevoiti sa caue refugiu, alături de rudă lor Adalard, la curtea regelui din Francia occidentală, Carol cel Pleșuv, care le-a acordat custodia asupra marșului desfășurat împotriva vikingilor, în timp ce marșul împotriva britonilor i-a fost acordat lui Robert cel Puternic. Sprijinul acordat familiei de către regele
Udo de Neustria () [Corola-website/Science/328522_a_329851]
-
de 3 ori pe zi, ca să nu se îmbolnăvească. Numele de Bichon Maltese a indus în eroare, mulți crezând că aceastâ rasă își are originile în insula Malta, ceea ce este greșit. Termenul „Maltese” se trage din vocabularul semitic, și înseamnă refugiu sau port, făcând referință la modul de viață pe care îl practicau strămoșii Bichonului. Pentru peste XXVIII secole, Maltese-ul fost reprezentat în picturi, ceramică și literatură. Acest câine a fost imortalizat în monumentele grecești și se crede că era un
Bichon Maltez () [Corola-website/Science/328536_a_329865]
-
rege al thuringienilor Hermanafrid și al soției acestuia, Amalaberga, fiică a Amalafridei și nepoată a regelui Theodoric cel Mare al ostrogoților. După cucerirea reședinței thuringienilor de la Scithingi (astăzi, Burgscheidungen) în fața regelui francilor Metz, Theuderic I în 531, Amalaberga a găsit refugiu pe lângă regele ostrogot Theodahad, fratele ei, împreună cu Amalafrid și cu sora acestuia, Rodelinda. Ei au fost capturați de către generalul bizantin Belisarie și trimiși la Constantinopol, odată cu regele ostrogot capturat de trupele bizantine din Italia, Vitiges (sau Wittigis). Împăratul Iustinian I
Amalafrid () [Corola-website/Science/328546_a_329875]
-
de infidelitate cu episcopul Adalberon de Laon. Conciliul de la Sainte-Macre de Fismes (în apropiere de Reims) i-a exonerat pe regină și pe episcop, însă Carol și-a menținut acuzațiile și, ca urmare, a fost alungat din regat, găsindu-și refugiu la curtea vărului său, Otto al II-lea. Otto a promis să îl încoroneze pe Charles imediat ce Lothar ar fi fost eliminat, iar Carol i-a jurat credință, primind înapoi Lotharingia Inferioară, ca feud. În august 978, Lothar a invadat
Carol de Lotharingia Inferioară () [Corola-website/Science/328579_a_329908]