11,435 matches
-
de valorile metaforice ce reies din combinări-le de cuvinte și tot el surprinde aspecte ce s-ar putea constitui în trăsături specifice ale limbii sau în indicii asupra modului de a gîndi și asupra spiritualității conservate în limbă și relevate prin limbă. Ca atare, marele poet recurge uneori la funcția metalingvistică a limbii, manifestată în limbajul filozofic ca cercetare a trăsăturilor limbii sau a originii cuvintelor, iar în limbajul poetic ca cercetare a impulsului poietic (formativ, inițiator) originar, care a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în ce tipuri de construcții fixe (discurs repetat) se cuprind, cuvintele pot indica totuși unele aspecte ale modului de a fi și ale modului de a gîndi al comunității care le folosește în comunicare. De obicei, se consideră că ceea ce relevă în mod deosebit corespondențele dintre limbă și trăsăturile spirituale ale comunității de care este vorbită se găsește în faptul că semnificațiile inițiale ale cuvintelor specifice limbii sînt legate de domeniile de activitate care caracterizează viața istorică a comunității respective (agricultură
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comunității de care este vorbită se găsește în faptul că semnificațiile inițiale ale cuvintelor specifice limbii sînt legate de domeniile de activitate care caracterizează viața istorică a comunității respective (agricultură, păstorit, viață militară, navigație etc.)376. Aceste aspecte nu se relevă însă în mod spontan, ci rezultă din interpretarea cuiva și, în evaluarea acestor virtuți ale cuvintelor (sau ale altor elemente ale limbii), este foarte important să se păstreze un nivel ridicat al obiectivității și să nu se treacă din registrul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dor, Blaga nu face o evaluare de conținut în raport cu latinescul dolus, cu etimologia. Concluzii desprinse din compararea semantismului orginar cu cel din limba română se oferă însă în cazul latinescului pavimentum din care a rezultat românescul pămînt 384, unde se relevă, crede Blaga, o translație de la civilizația dominată de urbanism (pavimentum însemna "podea" și "pavaj; stradă pavată") la civilizația de tip "organic", natural, într-un mediu rural, adică o trecere din cultura majoră în cea minoră. O evoluție cu aceeași explicație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca atare, felul filozofării. Limba presupune vorbirea, care este exprimarea omului pe sine, iar această exprimare este o concepție, o gîndire despre realitate. Forma desăvîrșită a gîndirii despre realitate este filozofia și, de aceea, chiar pe această cale intermediară se relevă o legătură între limbă și filozofie. În general însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două realități spirituale. De aici, la Noica s-a născut ideea că există o necesitate a eludării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
insistența pe faptul că, prin limbă, fiecare neam își caută deschiderea în cultură, se stabilește uneori mai precis că, prin "om", Noica înțelege o comunitate umană care vorbește o anumită limbă. Soluția nu are însă valabilitate generală, fiindcă deseori se relevă faptul că "rostirea de sine" se înfăptuiește într-adevăr numai în anumite cazuri particulare, iar nu în uzul general. Ca atare, se manifestă regretul că neamul românesc nu se îndreaptă "spre cele mai adînci învățături" cu însăși limba sa, așa cum
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Le langage, p. 131), potrivit căruia, pentru a determina o stare sau un moment al unei limbi, trebuie luată ca punct de plecare înlănțuirea elementelor limbii, adică ceea ce este imediat oferit observației, iar această analiză a înlănțuirii este cea care relevă categoriile. De aici decurge o perspectivă epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză a textului, arată Hjelmslev, se au în vedere două tipuri de relații: 1) relațiile de presupoziție sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural și un sector reprezentat de colonii. Mercantilismul a abordat în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat necesitatea stimulării comerțului exterior și a protejării negustorilor autohtoni pentru dezvoltarea ramurilor de producție destinate preponderent exportului, prin subvenții bugetare și prin intermediul măsurilor protecționiste (taxe vamale de import). De asemenea, au fost dezvoltate politici de menținere a salariilor la un
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
era ca balanța comercială să înregistreze solduri cronic excedentare, necesare în vederea acumulării de devize convertibile pentru achitarea datoriei externe. Dacă analizăm schimbările survenite în structura comerțului exterior al României, prin prisma nivelului de prelucrare a produselor destinate exportului, datele statistice relevă o evoluție destul de favorabilă, în sensul majorării de aproape opt ori a ponderii deținute de produsele manufacturate (industria constructoare de mașini, chimică și mărfurile industriale de larg consum) de la 7,2% în anul 1950 până la 56,9% în anul 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu alte echipe. Într-un articol de referință publicat de M. Seely și D. Quang, cadre universitare asociate ale Universității din Ottawa, este citat un studiu statistic efectuat asupra proiectelor software din sectorul public și privat. Rezultatele acestui studiu au relevat faptul că 90% din aceste proiecte au eșuat, peste 30% din ele fiind chiar abandonate Înainte de termenul de finalizare. Mulți analiști au interpretat aceste eșecuri drept consecințe ale aplicării neadecvate și ineficace a instrumentelor și tehnicilor managementului de proiect, sugerând
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
să plângă și n-au putut. Amare foarte sunt toate cuvintele IV Pe o poziție larg-cuprinzătoare amintind de Blaga, se situează un Nichita Stănescu frenetic, iscoditor, cu nostalgia cuvântului total, acesta de negăsit în dicționare, însă deschizând zariști cosmice sau relevând genuni interioare. Privirea lunecă lin de la cuvinte la necuvinte. "Poezia este o tensiune semantică spre un cuvânt care nu există, pe care nu l-a găsit. Poetul creează semantica unui cuvânt care nu există. Semantica precede cuvântul. Poezia nu rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sfera pun în chestiune "polul istoric", dar și somnul și moartea, păsările, muzica, vegetalul; se invocă mai ales nevoia de consonanță și nu în ultimul rând valențele cuvântului-vehicul. Câteva texte (Mă asemui unui copac, Raid în interiorul pietrelor, Ninge cu ochi) relevă un alt ceremonial al spunerii, mai puțin crispant, categoric mai fluent, o dată cantilenat-confesiv, alteori poznaș-jucăuș ori alegoric-simbolic. Cuvintelor li se restituie, uneori, savoarea primară, frustă, naivă, folclorică: "Și-am zis verde de albastru, / și-am zis pară de un măr
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
demitizare, spaimă de alienare acestea sunt dealtminteri pe buzele multor contemporani. Geo Dumitrescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Ivănescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru și ceilalți sunt exponenți ai unui saeculum. Dincolo de stilurile individuale, ei participă la o mare sinteză, fiecare relevând câte ceva din spiritul epocii. În menționatul profil din Contemporanul, G. Călinescu afirma că Sorescu nu e parodist "în înțelesul curent al cuvântului, chiar și în acela al lui G. Topîrceanu" văzând în el "un fantast". E drept, în acel Singur
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
simulând nonșalanța, poetul percepe în chip coșmaresc iar în subtext filozofează. Pe scurt, legendarul turn, colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de spațializare ilimitată, "babelismul" împresoară fără pauze subminând, relevând constant antinomiile dintre idealitate și pragmatism. În subtext, poemul e o parabolă: pe ecrane străvezii se succed "Appii sepulcrale", Burgundii și Iberii, vechi așezări grecești toate sub semnul trecerii ineluctabile. Adresându-se unui enigmatic Urgoragal, ipochimen tăcut, aducând în primul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
câte un cântec simplu, câte un bocet în linie folclorică subliniază, încă o dată, consecvența de sistem, ideatică și afectivă, a unui poet autentic; efigie distinctă între atât de numeroșii confrați de astăzi. Fragmentele de proză poematică (intercalate în volumele esențiale) relevă virtuți de comentator estet; textele de aspect eseistic, frecvent apărute în România literară, întregesc imaginea unui "poet de duminică". PASIONALITATE ȘI FRANCHEȚE CAROLINA ILICA Debutul poetei, cu Neîmblânzită ca o stea lactee (1974), fusese un moment editorial fast; rarisime sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1982; II 1985; III 1993), continuând cu Scară la cer (1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Minos din Creta) și labirintul existențial, analogii cu reverberații perene, instituie tema de bază general-umană, paradigma unei dezbateri în tensiune. Temă filozofică fundamentală! Dincolo de grecitatea conceptului, labirintul e un dat al umanului în genere, iar germanul Gustav René Hocke îi releva (în Lumea ca labirint) trăsăturile de profunzime. La rândul ei, Marguerite Yourcenar, atât de pătrunsă de grecitate, își titra biografia sub un generic frapant: Labirintul lumii; italianul Corrado Alvaro trimitea la Omul în labirint subiect al romanului său din 1926
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în intervalul 1933-1941; și iată o a treia generație (venită pe lume după război) reprezentată de Nicolae Dabija, Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Andrei Țurcanu (născuți în 1948), de Ion Hadîrcă și Iulian Filip (născuți în anul următor. E greu de relevat, deocamdată, în ce măsură o generație s-a departajat de alta, dar o dată cu Grigore Vieru efortul de afirmare a unui limbaj distinct se traduce în saltul de la mica poezie impersonală, amorfă, la o efervescență generalizată, determinată de transformări în conștiințe. Se problematizează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este un urmaș ai lui Gustave Le Bon și Gabriel Tarde, de la primul luând ca parametri ai cercetării cele trei idei urmărite și de Le Bon: sentimentul de putere, contagiunea socială și sugestia de natură hipnotică. Astfel, profesorul suedez a relevat că sentimentul de putere crește în proporție de 34% în colectivitate la vandani și de doar de 27,6% la vǘndǘni, că vandanii suportă o contagiune socială cu 7% mai mare ca vecinii lor din sud, dar, după toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
atunci de plugul din fier. Ba, mai mult: au fost descoperite din aceeași perioadă și mașinării extrem de complicate, al căror scop minunat nu a putut fi încă identificat. De asemenea, în Cetatea Mare, locul lor cel mai sfânt, săpăturile au relevat o viață comunitară avansată încă din mileniul patru înainte de Christos. (Să vedem ce popor se poate lăuda cu așa ceva! Nimeni! Bineînțeles că nimeni!) Păi, nici n-ar fi fost nevoie de atâta strădanie a arheologilor pentru a se vedea limpede
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
umanismul de care dă dovadă administrația sa față de cei ce au greșit, astfel încât invita frecvent observatori străini să vadă cu ochii lor condițiile de care se bucurau deținuții în Republica Umanistă Vandana. Și, într-adevăr, fotoreportajele difuzate de agențiile internaționale relevau viața civilizată a pușcăriașilor vandani 63.) Așadar, pentru a se putea menține gradul ridicat de confort din penitenciare, a fost nevoie de noi clădiri. Ceea ce a dus la numeroase locuri de muncă pentru constructori. Și, cum alte locuri de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ani de zile... să dea explicații. 57 Care nici nu sunt atât de rele: conservele de compot din coji, preparate după o rețetă secretă, sunt chiar recomandate de medici pentru tratarea a numeroase afecțiuni. Pe de altă parte, economiștii au relevat că sumele tot mai mari obținute de statul vandan din exporturile masive ale diferitelor preparate din coji de copac ar trebui să amelioreze nivelul de trai din țara atât de săracă, dar că se pare că și aceste venituri ar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pozitiv se observă dacă analizăm și opțiunea fetelor care consideră că această vârstă se situează între 20 și 24 de ani (59 de fete din 65 optează pentru această vârstă). Întrebarea referitoare la opțiunea pentru profesiunea tovarășului de viață a relevat de asemenea faptul că marea majoritate a băieților și fetelor ar dori să se căsătorească cu persoane având aceeași profesie (cadre didactice), așa cum rezultă din tabelul 2. Dorința de a avea ca parteneri de viață și de muncă persoane cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
elevi; se poate afirma că în Planul de învățământ pentru școala normală nu există discipline importante și dexterități. Privite din perspectiva finalității școlii normale, toate obiectele contribuie la conturarea unei personalități armonioase a viitorilor învățători și educatoare. Ancheta noastră a relevat că unii elevi vor avea ca model în activitatea didactică profesori de muzică, educație fizică, desen etc.; cercetarea întreprinsă de noi a urmărit și unele scopuri educative: să-i îndemne pe subiecți la reflecție, privind condiția lor de elevi ai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ale meseriei de pedagog, și cea de la Iași, pe care a condus-o mult timp ca director, având totodată și obligații didactice. Evocând, în eseul Începuturi, sintetic, secvența „normalistă" de la început, autorul o raportează la contextul socialpolitic de după război și relevă marea influență pe care spiritul acelui așezământ a avut-o asupra sa. Dorința de a deveni un „educator adevărat" (sintagmă ajunsă și titlu de carte) acolo s-a înfiripat, în condiții deloc ușoare, cu strădanii și sacrificii admise de toată lumea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]