5,377 matches
-
calitate, cu țeava subțiată, ce vin de hac oricăror armuri, și-n plus au și o spadă lungă. Alții poartă o bâtă, ăștia sunt baza, căci neputând ei să străpungă o armură de fier cu spada sau cu pistolul, se reped asupra vrăjmașului cu bâta asta, precum Ahile asupra lebedei, și-l doboară la pământ. Râsetelor lor le țineau hangul și cele ale doamnei Baronese și ale fiicei. Fra' Tommaso, ce părere ai despre opera lui Boetius 20? E mai ceva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aceea îi provocase insomnii din pricina nerușinării tezelor și denegațiilor generice și lipsite de argumente. A regăsit lucrarea lui Marta în casa prietenilor, o citi din nou și se mânie iarăși, ca un taur ce lasă capul în jos și se repede asupra obstacolului. Îndrăzneala de a scrie asemenea tâmpenii în contra lui Telesio era un sacrilegiu și trebuia pedesită. Trebuia să demonstreze că smintiții nu sunt în stare să înțeleagă și, în primul rând, nu sunt în măsură să pătrundă adevărul filosofiei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
înainte de a duce la bun sfârșit proiectele cele mai urgente: la mânăstire nu-mi vor îngădui să cercetez ceea ce mă preocupă cel mai mult. Mă tem că nu prea le sunt pe plac superiorilor mei. Zilele-astea trebuie să mă reped până în Puglia pentru afaceri. Ți-ar plăcea să mă însoțești? N-o să ducem lipsă de nimic, stai liniștit, și-așa o să putem și noi sta de vorbă ca lumea și să ne odihnim atât cât vom dori. Bine, de acord
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la aer, toți pot să-i vadă stând de vorbă cu înverșunare. În ziua în care sentințele pentru Bruno și Pucci urmează să fie date, Tommaso îi sfătuiește să simuleze nebunia, să facă tot felul de chestii stranii, să se repeadă la paznici și să bată câmpii. În acest fel, Inchiziția nu-i va condamna la arderea pe rug, dat fiind că nebunii nu sunt răspunzători de faptele lor și, dacă sunt condamnați la moarte, păcatele lor cad pe cel ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
avură intenția să fugă, dar se întoarseră de unde plecaseră și iscodiră printre tufișurile de mărăcini și afin; unul de-al lor era întins la pământ cu un picior într-un rug de mure și fața potopită de șerpi ce se repeziseră la el. Nu i-au sărit în ajutor, și-au luat picioarele la sănătoasa și, doar atunci câns s-au simțit în siguranță pe ulițele satului, au început să strige, să cheme ajutor. Oamenii dădură fuga la locul respectiv cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
zmeură sau de portocale... Știam ce bem măcar... Da acu'! ne-au năpădit străinii străinii ăștia cu fel de fel de... și scumpe și periculoase... Pe timpul lui Ceaușescu nu era așa... nu intra oricine în țara noastră... Acu' s-au repezit ca hultanii pe țara noastră... Păi te cred, țară bogată... cu de toate... dau toți năvală... Octav: Așa e, doamnă... Femeia: Cît ziceai că costă o lumînare... cu tot cu ciubucul ăla de tevea? Octav: Nimic, doamnă... azi e zi de ajutoare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
1971; "Elegii de când eram mai tânăr", Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de M. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu-și ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie. Împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurată de pudoare. "Elegiile de când eram mai tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Elegii de când eram mai tânăr", Editura Cartea Românească, 1973. "Invocație nimănui" (1971) amintește de D. Iacobescu: "Sunt tânăr, Doamnă, tânăr de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara/ deși acații ceții spre mine își reped/ săgețile vestiri, sunt tânăr. Bună seara". Mircea Dinescu își umple poezia cu îngeri ascunși în noroaie, împerechează purul cu impurul într-un timbru melancolic pronunțat. Dincolo de lumea exterioară descoperim prospețimea și vitalitatea cenzurate de pudoare. "Elegiile de când eram mai tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai mare uzurpare a funcțiilor Divinității o realizăm atunci când ne asumăm rolul de judecători. Și facem zilnic asta, indiferenți față de imposibilitatea unei capacități esențiale ce deschide posibilitatea oricărei judecăți: atotcunoașterea. Ba dimpotrivă, cu cât știm mai puține cu atât ne repezim mai lesne la sentințe. Dumnezeu nu i-a interzis lui Adam să muște din fructul cunoașterii, ci din cel al cunoașterii binelui și răului, adică al judecății. Pentru că s-a făcut singur judecător, a fost Adam izgonit din Rai. Dovada
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
coboară.) SCENA VII Tipătescu, Zoe apoi Cetățeanul turmentat Zoe: (ieșind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă? Cetățeanul: Cum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da. Zoe: și Tipătescu: S-ar putea! Cetățeanul: Da... o am lamine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să nu-și zdrobesc capul... (se repede, ia un baston de lângă perete și se întoarce turbat cătră Cațavencu.) Mișelule! Trebuie să-mi dai aci scrisoarea, trebuie să mi spui unde e scrisoarea... ori te ucid ca pe un câine! (se repede năvală la el. Cațavencu ocolește masa și canapeaua, răstoarnă mobilele și se repede la fereastră, pe care o deschide de perete îmbrâncind-o în afară.) Cațavencu: (tremurând, strigă la fereastră în afară) Ajutor! Săriți! Mă omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se întoarce turbat cătră Cațavencu.) Mișelule! Trebuie să-mi dai aci scrisoarea, trebuie să mi spui unde e scrisoarea... ori te ucid ca pe un câine! (se repede năvală la el. Cațavencu ocolește masa și canapeaua, răstoarnă mobilele și se repede la fereastră, pe care o deschide de perete îmbrâncind-o în afară.) Cațavencu: (tremurând, strigă la fereastră în afară) Ajutor! Săriți! Mă omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor! SCENA X Aceiași Zoe venind repede din dreapta Zoe: (repezindu-se între Cațavencu și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
răstoarnă mobilele și se repede la fereastră, pe care o deschide de perete îmbrâncind-o în afară.) Cațavencu: (tremurând, strigă la fereastră în afară) Ajutor! Săriți! Mă omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor! SCENA X Aceiași Zoe venind repede din dreapta Zoe: (repezindu-se între Cațavencu și Tipătescu, rugătoare și foarte emoționată) Domnule Cațavencu, domnule, pentru Dumnezeu! Te rog, nu striga... Fănică, ai înnebunit?... Domnule Cațavencu... mă rog... Cațavencu: (emoționat și el) Cum să nu strig, doamnă? Tipătescu: (zdrobit de mișcare, ștergându-și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
apăsând) onorabilul d. Cațavencu! (Tipătescu împinge cu scârbă pe Cetățeanul turmentat.) Cațavencu: (zâmbind cu bonomie) Ce răutăcios! Brânzovenescu: (din fund) A! Farfuridi: (lui Trahanache) Iacă trădarea! Când îți spuneam, venerabile!... (coboară toți.) Trahanache: Ei! Ai puțintică răbdare! Zoe: Nene! (se repede la Trahanache și-l trage deoparte unde-i vorbește încet și cu multă mișcare. Cațavencu și Cetățeanul turmentat vorbesc de altă parte asemenea.) Tipătescu: Ei! Lăsați-mă toți în pace! Farfuridi: Te lăsăm, stimabile, dar mergem la București... Brânzovenescu: Și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mișcare în grupul Cațavencu) cu moftangiii d-tale... Popescu: (violent) Domnule, retrage-ți cuvântul! Farfuridi: (continuând) Cu grupul (umflând cuvintele) inteligent,... independent,... impertinent! (pornește spre fund cu Brânzovenescu și cu grupul lor.) Toți: (din grupul lui Cațavencu) A! A! (se reped spre ei, zgomot, învălmășală și ghiontuieli.) Farfuridi: (ieșind prin fund) Vă-nvățăm noi, papugiilor! Grupul Cațavencu: Afară! Afară! (urmărește în fund pe cei din grupul Farfuridi.) (Toată lumea s-a înghesuit în fund și a ieșit afară cu zgomot. În tot
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zaharia Trahanache... Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță! (se repede la portița grilajului... Zoe se agață de el și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (cătră cei din fund.) Pe el, copii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (cătră cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul turmentat se reped la tribună și pun mâna pe Cațavencu.) Cațavencu: (continuând a zbiera în mijlocul zgomotului) O scrisorică a prefectului cără... Grupul lui Cațavencu: Pe ei, fraților. (Grupul din față dă năvală spre fund.) Toată lumea: Afară! Ho! Huideo! (Zgomot la culme, strigăte, huiduieli
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
E aici? Unde e, Ghiță? Să vie acu, numaidecât: mergi, adu-l iute. (e în culmea nerăbdării.) Pristanda: Ascult! (merge în fund la stânga și aduce pe Cațavencu.) Poftim stimabile, poftim. (îl introduce și iese repede.) SCENA VII Zoe, Cațavencu Zoe: (repezindu-se la el) D-le Cațavencu, ai voit să mă pierzi pe mine și te-ai pierdut și pe d-ta. La ce-ai fugit, pentru Dumnezeu! La ce-ai dispărut? Fănică are în mână o poliță, ale cărei giruri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mi se pare că e cam șiret. Dandanache: (lui Tipătescu) Îmi spunea istoriile de aiți de la aledzeri, cu scrisoarea, cu plastografia (mișcarea Zoii) si eu îi spuneam de cazul meu,... că la mine a fost chiar adevărat... cu becherul... Zoe: (repezindu-se lângă el, încet) D-le Dandanache, mi-ai promis să nu mai pomenești de istoria asta... Dandanache: Eu am promis? (repede) Când am promis? Cui am promis? Țe am promis? (aducându și deodată aminte.) A! Da! Nu mai... nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
astfel de întîmplări erau rare, iar motivele excitației sale nervoase - diferite. Spaima n avea nume sau venea, ca în „Bucăți de noapte”, de la foșnetul făcut pe frunziș de „dihănii”. Acum, ea era dată de oameni, de inși gata să se repeadă cu violență la semenii lor. Bacovia știa și nu putea să uite asta. De aceea plimbările sale se desfășurau într-o încordare paroxistică, orice mișcare și orice zgomot părîndu-i-se suspecte, amenințătoare. „Crize” începe ca un pastel, cu menționarea principalelor elementelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nevoit a-i da trăsura mîine. Caii nu s-au îndreptat și despre Leon ți-am scris că-l voi cita la judele de pace; spune tot minciuni și nu mai dă docariu. Harieta nu se află acasă, mă voi repezi duminecă la Cernăuți, spre a o aduce. Posed două mii șase sute douăzeci fr. în numerar, din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris, au remas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n-avem mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este cea de a constitui un semn universal, cel al Naturii: peisajul este semnul cultural al Naturii". Putem probabil considera un exemplu homeric de acest tip ca fiind prototipul toposului: (4) Iar cînd sosi aproape de ostrovul 75 Cel depărtat, se repezi din apa Cea viorie pe uscat și merse La peștera cea mare, unde zîna Sălășuia, și o găsi în casă. Jăratic mare-ardea în vatră. Lemne 80 De chedru și de tuia ce se taie Ușor, în vatră-arzînd, mireasmă dulce Împrăștiau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
109 Este ceea ce, de altfel, Balzac a pus în practică în Crinul din vale. În acest roman descrierile centrate pe un component de peisaj (florile) au cel puțin două funcții: a) declanșează reflecțiile naratorului asupra armoniei universului; (13) M-am repezit pe cîmp, în vii, și-am căutat flori ca să-i fac două mănunchiuri. Dar, culegîndu-le una cîte una, retezîndu-le de la rădăcină, admirîndu-le, mă gîndeam că frunzele și culorile aveau o armonie, o poezie care pătrundea în înțelegere, fermecînd privirea [...]. Balzac
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2 în tihnă ascuns, să-mi pot atrage prada o voi, cititorilor, atenție la cititorii mei ca să vă devorez apoi în tăcere (asta înseamnă glorie)... Da, dintr-o dată, dintr-un colț al camerei iată-mă cum cu pași mari mă reped către voi, atenție, voi, cititorii mei prinși în capcana operei mele de bale; și încă nu acesta este momentul savuros al jocului: abia acum vă înțep și vă adorm! 1. Var.: Mezenteric. 2. Var.: Gînd. Comentariu: Perturbarea reprezentării este aici
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]