5,445 matches
-
putea lua adevărata democrație. Cu toate acestea, pozițiile Republicanilor au o anumită logică și coerență, care trimit la o strategie implicită de transformare a societății Cehe într-o democrație nonliberală și într-o societate de piață (Machonin, 1996: 31-43). Pentru Republicani, principalul rol al partidului era să se "lupte cu establishmentul" (Republika, 26 iunie- 9 iulie 1992) și să "intervină pentru a salva națiunea de la distrugere", aducând o autentică schimbare revoluționară de regim, de tipul celei pe care Forumul Civic doar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vehicul de campanie a cărui principală sarcină era aceea de a mobiliza membrii și susținătorii prin demonstrații permanente, întruniri publice și mitinguri, fiind foarte aproape de modul în care Forumul Civic a lui Havel a procedat în timpul Revoluției de Catifea. Propunerile Republicanilor cu privire la tipul de democrație pe care intenționau să-l introducă, după reformarea sistemului politic sunt oarecum vagi și incoerente. Printre reformele instituționale propuse se numără: dreptul alegătorilor de a-i destitui pe parlamentari, reprezentarea proporțională fără prag electoral, descentralizarea puterii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a-i destitui pe parlamentari, reprezentarea proporțională fără prag electoral, descentralizarea puterii la nivelul de comună, revenirea la structura provinciilor din perioada interbelică și reducerea guvernului central la doar 7 ministere (Sládek, 1992: 30, 65,70, 1995 :43-8). Potrivit afirmațiilor Republicanilor, toate aceste reforme aveau ca scop să dea puterea poporului de rând împotriva politicienilor de profesie, corupți și să asigure controlul popular al elitelor. În măsura în care este posibil să se identifice un model de bază în atitudinile Republicanilor, se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
43-8). Potrivit afirmațiilor Republicanilor, toate aceste reforme aveau ca scop să dea puterea poporului de rând împotriva politicienilor de profesie, corupți și să asigure controlul popular al elitelor. În măsura în care este posibil să se identifice un model de bază în atitudinile Republicanilor, se pare că acest partid privește democrația ca pe un simplu mecanism care crează transparență și responsabilitate (accountability) între conducători și conduși și care ar putea funcționa astfel încât să elimine, pe căi revoluționare, elitele discreditate. Așa cum a afirmat Sládek (1995
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
votul alegătorilor și ar impiedica participarea cetățenilor la viața politică și dezvoltarea societății civile (vezi Green & Leff, 1997; Hanley, 2008; Kitschelt et al., 1999; Pehe, 2010; Roberts, 2003; Vachudová, 2008). 4.3.1 Efecte pozitive asupra democrației? Cum se încadrează Republicanii cehi în acest model al dezvoltării democratice? Așa cum o sugerează în capitolul 1 Rovira Kaltwasser și Mudde, în anumite circumstanțe, populiștii pot juca rolul unui remediu democratic, acționând ca un canal de trasmitere a intereselor neexprimate anterior și a problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
extremist. La nivel național sau local, toate celelalte partide au privit SPR-RSČ drept un partener potențial de coaliție inacceptabil. La rândul lor Republicanii nu au părut să aibă un interes deosebit în obținerea unor posturi publice. De altfel, chiar dacă retorica Republicanilor, care promova acțiunile directe și un rasism persistent, i-a făcut pe unii să se întrebe dacă nu cumva ar exista suficiente motive ca acest partid să fie scos în afara legii ca formațiune antidemocratică (Fabrý, 1997)8, nu au existat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
exista suficiente motive ca acest partid să fie scos în afara legii ca formațiune antidemocratică (Fabrý, 1997)8, nu au existat discuții foarte consistente privind constituirea unui cordon sanitar efectiv. Acest lucru reflectă faptul că, în Republica Cehă, majoritatea dezbaterilor cu privire la Republicani și la partidele extremiste în general a fost subordonate problemei statutului Partidului Comunist, mai pregnantă politic și mai controversată. Principalul succesor al fostului partid de guvernământ în ținuturile cehe, Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (KSČM), era o structură organizatorică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1995, au adoptat o rezoluție formală care interzicea cooperarea cu comuniștii și cu alte "partide extremiste". Rezoluția identifica o serie de partide extremiste, alături de KSČM figurând și SPR-RSČ. Cu toate acestea și în mod caracteristic pentru astfel de dezbateri, includerea Republicanilor pe lista neagră a servit, în principal, la a estompa problema litigioasă a cooperării cu KSČM, care a produs discuții și falii adânci în ČSSD (Kopeček 2008). Cordonul sanitar din jurul SPR-RSČ și lipsa de interes a acestui partid pentru chestiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a acestui partid pentru chestiunile programatice sau pentru câștigarea unor funcții publice prin intermediul aderării la o coaliție, conduce la concluzia că această formațiune nu a avut vreo influență politică directă sau indirectă asupra celorlalte partide. Chiar și episodul parlamentar al Republicanilor a avut o importanță limitată. Până în 1996, guvernele liberale și de centru-dreapta s-au bucurat de majorități parlamentare evidente. Abia odată cu alegerile parlamentare din 1996, cu rezultatul lor nehotărât, a devenit prezența parlamentară a Republicanilor (și a comuniștilor) un factor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Chiar și episodul parlamentar al Republicanilor a avut o importanță limitată. Până în 1996, guvernele liberale și de centru-dreapta s-au bucurat de majorități parlamentare evidente. Abia odată cu alegerile parlamentare din 1996, cu rezultatul lor nehotărât, a devenit prezența parlamentară a Republicanilor (și a comuniștilor) un factor de influență politică, care a contribuit la formarea unui guvern minoritar de centru- dreapta, sprijinit de Social-Democrați. Cu toate acestea, repetarea acestor impasuri politice în mai multe serii de alegeri ulterioare, urmată, în 1998, de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un factor de influență politică, care a contribuit la formarea unui guvern minoritar de centru- dreapta, sprijinit de Social-Democrați. Cu toate acestea, repetarea acestor impasuri politice în mai multe serii de alegeri ulterioare, urmată, în 1998, de dispariția politică a Republicanilor, sugerează că SPR-RSČ a fost doar unul dintre multiplii factori și nu factorul principal care a înclinat balanța politicii cehe. De asemenea, privind din punctul de vedere al mobilizării politice, nu se poate argumenta că Republicanii ar fi jucat un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Aproape toate aspectele, de la economie la stat și la societate, trecuseră deja printr-un proces de politizare și deveniseră subiecte de dezbatere și decizie politică, cu privire la modalitațile în care acestea ar putea să fie transformate în sisteme autonome, nonpolitice. Fenomenul Republican a dat glas unor teme și grupuri care nu își găsiseră o voce în mainstreamul discursului post-tranziție al elitelor asociate cu Forumul Civic. Este vorba de: anticomunismul radical, de naționalismul antigerman și de rasismul îndreptat împotriva rromilor (așa numita "problemă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de Dreapta (PB), fondate în 1994 și 1996 - care au oferit vehicule suplimentare dreptei radicale anticomuniste și cărora le lipseau accentele rasiste și etatiste afișate de SPR-RSČ. De asemenea naționalismul antigerman, foarte asemănătoar ca ton și țintă cu cel al Republicanilor, a ajuns să fie puternic exprimat de Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (KSČM). Singura problemă a "majorității tăcute", asupra căreia SPR- RSČ a avut un monopol de exprimare, a fost "problema țiganilor": credința după care rromii ar fi o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
minoritate infracțională, care generează o serie probleme sociale și împotriva căreia ar trebui să fie orientate, cu precădere, politicile punitive și represive - sentiment de altfel predominant în mare parte din societatea cehă (Fawn, 2001). Cu toate acestea, extremismul evident al Republicanilor și lipsa lor de rafinament intelectual și programatic au făcut ca partidul să fie un foarte prost avocat al rezolvării acestei probleme. Cultura extremismului și paranoiei promovată de SPR-RSČ, elemente care au servit la mobilizarea membrilor, au condus, în egală
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
avocat al rezolvării acestei probleme. Cultura extremismului și paranoiei promovată de SPR-RSČ, elemente care au servit la mobilizarea membrilor, au condus, în egală măsură, la deconectarea partidului de marea majoritate a societății cehe, transformându-l, potrivit cuvintelor unui fost lider Republican, într-un "microcosmos" (Lidové noviny, 18 iunie 1998) și într-o "sectă care detesta tot și pe toată lumea din jurul ei" (Tácha, 1998). Fără îndoială, impactul efectiv al activităților acestui partid a fost acela de a obliga celelalte partide să strângă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
3.2 Efecte negative? Efectele negative ale SPR-RSČ, asupra democrației cehe sunt, oarecum, mai ușor de enumerat, cu toate că și aici, caracterul slab și izolat al partidului îi limitează influența. De fapt, ar fi aproape sigur o exagerare să vorbim despre Republicani ca despre o amenințare, în orice sens, la adresa democrației cehe sau la adresa procesului de democratizare. Cu siguranță, viziunea Republicană a fost una care s-a concentrat preponderent asupra suveranității populare, arătând o totală lipsă de interes pentru mecanismul liberal de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aici, caracterul slab și izolat al partidului îi limitează influența. De fapt, ar fi aproape sigur o exagerare să vorbim despre Republicani ca despre o amenințare, în orice sens, la adresa democrației cehe sau la adresa procesului de democratizare. Cu siguranță, viziunea Republicană a fost una care s-a concentrat preponderent asupra suveranității populare, arătând o totală lipsă de interes pentru mecanismul liberal de check and balances, pentru drepturile minorităților sau pentru statul de drept. Cu toate acestea, lipsa de putere și de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aducă atingere, în practică, acestor drepturi. Așa cum o arată numeroasele procese în care a fost implicat partidul și liderii săi, dispozițiile legale privind protejarea unor drepturi au fost adesea puse în aplicare împotriva voinței lor. Discursul moralist și radical al Republicanilor care demoniza și ataca adversarii politici, respingând legitimitatea sistemului politic, nu a contribuit la promovarea unei culturi a dialogului sau a consensului în viața publică a Cehiei. Cu toate acestea, fără îndoială, după cum s-a sugerat mai sus, Republicanii au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
etnic al statului ceh și asupra caracterului civic al naționalismului ceh și a identității naționale. Înțelegerea liberală a naționalismului era deja suficient de puternică și de încorporată în cultura politică a Cehiei (Auer, 2003), astfel încât este puțin probabil ca provocarea republicană, chiar dacă partidul ar fi fost mai puțin inabil, brutal și extremist, ar fi putut deschide un spațiu politic pentru teme etno-naționaliste conservatoare. În general, rolul jucat de SPR-RSČ confirmă, în linii mari, ipoteza care anticipa că forțele populiste slabe într-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu a permis acestui partid să construiască o critică serioasă a excluderii socio-economice, a alienării și marginalizării unor grupuri din societate cehă postcomunistă și nici a corupției care a erodat tranziția postcomunistă (Reed 1996). 4.3.3 Populismul periferic al Republicanilor: cauze și contexte În general, exemplul SPR-RSČ se află în consonanță cu ipotezele avansate în primul capitol cu privire la contextele generale care determină impactul populismului asupra democrației. Cu toate acestea, rămân anumite elemente care merită semnalate. De exemplu, naționalismul, anticomunismul și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fost liderul Partidului Muncitorilor (DS), pe care l-a înființat în 2003, în prezent organizația de dreapta radicală cu cel mai mare sprijin în Republica Cehă. Cu toate acestea, Partidului Muncitorilor pare că s-a îndepărtat de modelul populismului "republican" (republikánstí) de dreapta radicală a lui Sládek, în favoarea unui stil mai deschis neofascist. Pentru a ajunge la o masă de alegători nemulțumiți, acest partid se concentrează direct asupra străzii și subculturilor politice, mai degrabă decât asupra campaniilor electorale. Protestele agresive
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
degrabă decât asupra campaniilor electorale. Protestele agresive ale Partidului Muncitorilor, în zonele locuite de mulți rromi și paradele în stil paramilitar, care au adus notorietate formațiunii, par să fie mai aproape de strategia îmbrățișată de Jobbik in Ungaria decât de modelul Republican dezvoltat de Sládek11 în anii 1990. De alfel, în februarie 2010, radicalismul Partidului Muncitorilor a dus la interzicerea sa pentru atitudini neconstituționale, antidemocratice și extremiste, o soartă pe care Republicanii nu au avut-o. De asemenea, nu pare că Republicanii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a dus la interzicerea sa pentru atitudini neconstituționale, antidemocratice și extremiste, o soartă pe care Republicanii nu au avut-o. De asemenea, nu pare că Republicanii să fi lăsat vreo moștenire ideologică reală. La scurt timp după prăbușirea politică a Republicanilor, în 1998-1999, partidul de centru-dreapta Civic Democrat (ODS) al lui Václav Klaus a început să tatoneze retorica naționalismului antigerman - chiar dacă într-un stil diferit și mult mai moderat în comparație cu SPR-RSČ - ca parte a unei realinieri la "interesele naționale" și ca
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au sprijinit pe modele străine sau pe "integrismul naționalist" practicat de Democrația Națională, în perioada interbelică, și mai puțin pe moștenirea lui Sládek și a partidul său. Nici un partid, cu excepția unor grupuri de extrema dreapta, nu a îmbrățișat vreodată atitudinea Republicanilor față de minoritatea rromă, deși opinia publică cehă continuă să fie în mare măsură ostilă rromilor (Czech Daily Monitor, 13 mai 2010), iar, în discursurile lor electorale, unii politicieni locali din partidele mainstream au militat împotriva rromilor în formă deghizată, câștigând
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și feminitate, imagine foarte diferită de cea a lui Sládek13. Cu toate acestea, din nou, nu se poate trasa o legătură directă cu vechiul SPR-RSČ, putându-se doar afirma că aceleași condiții structurale care au ajutat la formarea și evoluția Republicanilor au influențat și dezvoltarea altor partide populiste. Concluzii SPR-RSČ a fost un partid populist outsider de dreapta radicală, a cărui atitudine populistă a fost puternic modelată de tranziția implicată în procesul de democratizare, în care această formațiune a apărut. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]