8,987 matches
-
scăzut de control și cel mai ridicat de motivare, iar dacă au medii peste opt, apelul la control este cel mai intens. Discutînd în termeni de risc al eșecului școlar, copiii defavorizați în ceea ce privește intervenția părinților par a fi cei cu reușită școlară slabă sau mediocră proveniți din familiile în care resursele culturale și materiale sînt cele mai precare. Aceeași situație mai defavorabilă pare să fie caracteristică copiilor care au cel puțin doi frați mai mari. TABELUL 9.7. Ponderile utilizării, de către
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
drastică, care ar necesita un nivel mai ridicat de competență sau sacrificarea unor resurse materiale. Pentru fete am constatat un apel la control mai ridicat și la motivare, unul mai scăzut. Am încercat să stabilim dacă acest fapt este datorat reușitei școlare mai bune a fetelor sau există diferențe reale în modul în care se raportează mamele la copiii de sexe diferite. TABELUL 9.8. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de reușita școlară și sexul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fapt este datorat reușitei școlare mai bune a fetelor sau există diferențe reale în modul în care se raportează mamele la copiii de sexe diferite. TABELUL 9.8. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de reușita școlară și sexul copilului Scenariul Media generală 5-7 Total ORTOGRAFIE sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Sex copil Folosirea: N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Masculin Controlului 33 64% 40 55% 35 74% 45 84
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
75% 155 76% Motivării 6 17% 23 13% 47 15% 76 18% 155 16% Relaționării 6 33% 23 4,4% 47 6,4% 76 7,9% 155 7,7% La nivelul cel mai scăzut și la cel mai ridicat de reușită școlară se apelează mai mult la control în cazul băieților. Pentru mediile cuprinse între șapte și nouă, mamele apelează mai mult la control în cazul fetelor. Relația liniară dintre nivelul de reușită și apelul la control nu se mai păstrează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai scăzut și la cel mai ridicat de reușită școlară se apelează mai mult la control în cazul băieților. Pentru mediile cuprinse între șapte și nouă, mamele apelează mai mult la control în cazul fetelor. Relația liniară dintre nivelul de reușită și apelul la control nu se mai păstrează nici pentru băieți, nici pentru fete. Totuși, pentru ambele sexe se alege în mai mare măsură controlul dacă copii au medii peste opt. Putem afirma că tinerii nu sînt tratați diferit în funcție de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
variabile exprimînd ponderea folosirii diferitelor tehnici de influență deoarece mamele (ale căror răspunsuri le vom prezenta) au oferit, de cele mai multe ori, soluții globale și nu vizînd cele două momente distincte prezentate în situația-problemă. Relevăm, în tabelul 9.9, asocierea dintre reușita școlară a copiilor și opțiunile mamelor pentru diferitele tehnici de influență. TABELUL 9.9. Ponderile folosirii, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Panta greșită" în funcție de performanțele copilului Scenariul PANTA GREȘITĂ Media generală 5-7 Total sub 7 7-7.99
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ridicate, în special relaționarea care, din nou, a desemnat cel mai adesea discuții cu copilul vizînd, am presupus noi, o îmbunătățire a comunicării mamă-copil, o deschidere a unuia în raport cu celălalt. Apelul la relaționare nu pare, însă, să fie legat de reușita școlară, ci reprezintă, mai degrabă, o reacție de bun simț a părinților care vor să știe cum de s-a putut întîmpla un astfel de lucru. Motivarea, tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
control este maxim, iar motivarea este apelată la nivel minim. Putem doar presupune (deoarece nu am realizat un control al variabilelor) că utilizarea preponderentă a tehnicilor de influență vizînd schimbarea de atitudine a copilului induce un climat educativ mai propice reușitei școlare a copilului. Evident, s-ar putea ca reușita școlară superioară a copilului să inducă mamei mai multă încredere în capacitatea acestuia de a reacționa pozitiv la influențe noncoercitive. Credem, totuși, că structura atitudinală parentală în domeniul educativ reprezintă o
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
minim. Putem doar presupune (deoarece nu am realizat un control al variabilelor) că utilizarea preponderentă a tehnicilor de influență vizînd schimbarea de atitudine a copilului induce un climat educativ mai propice reușitei școlare a copilului. Evident, s-ar putea ca reușita școlară superioară a copilului să inducă mamei mai multă încredere în capacitatea acestuia de a reacționa pozitiv la influențe noncoercitive. Credem, totuși, că structura atitudinală parentală în domeniul educativ reprezintă o componentă importantă a succesului/insuccesului tînărului. Faptul ca acesta
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nivel de studii mai scăzut decît cei născuți la oraș. Deși controlul este ales frecvent și în cazul acestei situații-problemă, apelul la celelalte modalități de influență este mult mai des utilizat. De această dată controlul intens este asociat negativ cu reușita școlară, pe cînd motivarea și moralizarea par a fi mai potrivite menținerii unui climat propice implicării în studiu a tinerilor. Următorul "scenariu" prezentat părinților se referă la o situație total diferită, vizînd relaționarea afectivă a copilului cu cei din jur
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
suportul acordat copilului care dă semne de timiditate exagerată, controlul și relaționarea sînt folosite cu atît mai puțin cu cît performanța școlară este mai ridicată. TABELUL 9.12. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Timidul" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul TIMIDUL Reușita școlară a copilului Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 43 12% 61 9,8% 81 9,9% 129 7% 319
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de timiditate exagerată, controlul și relaționarea sînt folosite cu atît mai puțin cu cît performanța școlară este mai ridicată. TABELUL 9.12. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Timidul" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul TIMIDUL Reușita școlară a copilului Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 43 12% 61 9,8% 81 9,9% 129 7% 319 8,8% Motivării 43 37% 61
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ar putea să apară ineficientă mamelor cu studii superioare. Ponderea mamelor cu studii superioare este, însă, sub zece la sută din populație așa că, per global este probabil că accentul pe motivare, în contrapunere cu simpla discuție, să fie mai favorabilă reușitei școlare. În ceea ce privește modelul de coeziune, mamele din familiile Companională și Asociație, deschise spre exterior, apelează mai frecvent la motivare și mai puțin la relaționare comparativ cu cele închise (Bastion și Paralel). Controlul este folosit ceva mai mult în cazul familiilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Pentru relaționare se optează cu atît mai mult cu cît copilul are mai mulți frați mai mari, iar controlul e utilizat ceva mai puțin pentru al doilea născut. Rangul nașterii e asociat negativ atît cu studiile mamei, cît și cu reușita școlară a copilului. Relaționarea, adică simpla discuție cu copilul fără precizarea obiectului acesteia este menționată cel mai frecvent pentru cei născuți pe rangul trei. Ar putea fi vorba de competența educativă mai mică a părinților din familiile cu mai mulți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în prezent n-au schimbat nimic. Care ar fi, după dumneavoastră, cel mai bun gen de măsuri care ar trebui luate pentru a îmbunătăți situația? În tabelul 9.14 este prezentată asocierea dintre utilizarea celor patru tehnici de influență și reușita școlară a copilului. Per global, mamele apelează la control în cea mai mare măsură, apoi la motivare și în mult mai mică măsură la relaționare moralizarea nu apare aproape deloc. Avem de-a face, din nou, cu o situație care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mică măsură la relaționare moralizarea nu apare aproape deloc. Avem de-a face, din nou, cu o situație care se pretează la a fi rezolvată prin interdicții și supraveghere, ca și în cazul primelor două. Nivelul cel mai ridicat de reușită școlară este caracterizat de apelul cel mai intens al mamelor la motivare și de alegerea în cea mai mică măsură a controlului. Pentru elevii cu medii sub șapte, lucrurile stau exact invers: se recurge cel mai frecvent la control și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a controlului. Pentru elevii cu medii sub șapte, lucrurile stau exact invers: se recurge cel mai frecvent la control și cel mai rar la motivare. TABELUL 9.14. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Rotunjorul" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul ROTUNJORUL Reușita școlară a copilului Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 38 55% 57 60% 81 48% 123 41% 305 49% Motivării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sub șapte, lucrurile stau exact invers: se recurge cel mai frecvent la control și cel mai rar la motivare. TABELUL 9.14. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Rotunjorul" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul ROTUNJORUL Reușita școlară a copilului Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Folosirea: Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Controlului 38 55% 57 60% 81 48% 123 41% 305 49% Motivării 38 37% 57 35% 81 41
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
38 7,9% 57 1,8% 81 11% 123 11% 305 8,5% Moralizării 38 0% 57 3,5% 81 1,2% 123 1,6% 305 1,6% Trebuie să facem observația că deși obezitatea nu are nici o legătură cu reușita școlară, după cum nici celelalte situații problemă, în afară de prima, nu aveau, credem că modul de gestionare a tehnicilor de influență este, totuși, relevant. Putem presupune că dacă în cele patru contexte educative puternic diferențiate unii părinți optează preponderent pentru control, de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Opțiunea pentru relaționare nu pare a fi legată de rangul nașterii a se vedea tabelul 3.7, Anexa III. Cu toate dificultățile legate de procesul de post-codificare, utilizarea tehnicilor de influență pare să indice o asociere dintre utilizarea motivării și reușita școlară superioară. Controlul este benefic numai în măsura în care exprimă un nivel ridicat de implicare parentală în rezolvarea problemelor copilului în cazul suportului oferit/impus pentru îmbunătățirea cunoștințelor de gramatică. Nivelul de instruire al mamei este asociat cu apelul mai frecvent la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
modul în care a fost formulată. În continuare, vom face o scurtă prezentare a felului în care părinții își distribuie sarcinile educative. Este vizat atît nivelul implicării fiecărui părinte, cît și specificitatea responsabilităților acestuia pentru a distinge eventualele situații favorabile reușitei școlare a copilului. SUSȚINEREA FAMILIALĂ Susținerea familială a fost operaționalizată printr-un set de întrebări referitoare la frecvența unor activități cotidiene practicate de părinți împreună cu copiii în timpul unei luni obișnuite nu în vacanță). Variantele de răspuns erau: niciodată, cam o dată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
singur, independent. Dumneavoastră cît de des practicați cu copilul activitățile următoare: Prezentăm, în tabelul 9.16, valorile medii ale itemilor pentru răspunsurile date de cei doi părinți pentru a ușura comparațiile, precum și valorile indicatorului sintetic obținut în fiecare categorie de reușită școlară a copiilor. TABELUL 9.16. Valorile medii ale itemilor desemnînd frecvența activităților cotidiene ale părinților împreună cu copiii în funcție de reușita școlară a acestora Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total MAMA Cît de des: Nr. Med
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru răspunsurile date de cei doi părinți pentru a ușura comparațiile, precum și valorile indicatorului sintetic obținut în fiecare categorie de reușită școlară a copiilor. TABELUL 9.16. Valorile medii ale itemilor desemnînd frecvența activităților cotidiene ale părinților împreună cu copiii în funcție de reușita școlară a acestora Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total MAMA Cît de des: Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Aveți lungi conversații (1/4 h sau mai mult) 44 4,48
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Considerăm că interacțiunile intense dintre părinți și copii nu sînt importante doar pentru stimulare, pentru lărgirea orizonturilor, ci exprimă, în același timp, o concepție referitoare la gradul de apropiere dintre generații, la calitatea comunicării dintre acestea. Avînd în vedere că reușita școlară este strîns corelată pozitiv cu nivelul de studii al părinților, am dorit să surprindem modul în care este asociată această variabilă cu nivelul de implicare al părinților în activități comune împreună cu copiii. Nivelul de studii al părinților induce diferențe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de către adult tabelul 3.14, Anexa 3. Cu cît copilul este mai cooperant, cu atît implicarea mamelor în activități comune este mai intensă. Interacțiunile frecvente ale părinților, mai ales ale mamelor, cu copiii sînt, în mod evident, asociate pozitiv cu reușita școlară. Nivelul de implicare al taților este mai scăzut, per global, comparativ cu al mamelor, domeniile de "competență" ale acestora, în care sînt prezenți mai frecvent, fiind cele care vizează practicarea sportului și a diferitor jocuri. Studiile ambilor părinți sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]