5,555 matches
-
consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici care au susținut politica Bisericii în spațiul românesc, demersul de presă a aparținut aproape în totalitate clerului (nu a existat o inițiativă laică). Existența celor două rituri și a mai multor etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să fie lipsită de unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți românești). Eșecul dezideratului de unificare a presei catolice din România a avut mai multe cauze, printre care neînțelegerile existente între cele două rituri (unit și latin), precum și între etniile din țară, în privința evoluției și dezvoltării mass- mediei catolice; un factor important l-a reprezentat și lipsa unor organisme sau instituții comune la nivel național. Această lipsă de unitate și de acțiune a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concluzii trase de către reprezentanții presei catolice românești participante la aceste evenimente). Ținând cont de stadiul de dezvoltare a societății românești, de faptul că o parte consistentă a comunității catolice provenea din mediul rural, de particularitățile create datorită existenței a două rituri, a mai multor etnii și a numeroaselor ordine misionare catolice (toate suprapuse peste faptul că România era un stat unde Biserica Ortodoxă Română avea statutul de biserică dominantă), putem afirma că rolul presei catolice a fost unul esențial atât pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
situația presei catolice de la noi din țară, cu particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o amplă dezvoltare ca urmare a unirii unei părți a Bisericii Ortodoxe Române cu Roma la începutul secolului al XVIII-lea, primii pași ai presei române au fost făcuți de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresat nunțiului pentru a se implica în organizarea evenimentului: "De mult timp doream să scriu Excelenței Voastre despre Expoziția presei catolice ținută la Vatican, dar a trebuit să aștept ca Congregația Orientală să decidă ce urmau să facă catolicii de rit oriental. Din materialul atașat aici, Excelența Voastră va putea să-și facă o idee despre această Expoziție și va vedea că publicațiile periodice vor trebui să apară în mai multe secții ale expoziției, dar în moduri diferite" (ASV, Fondul Archivio
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orice limbă, cuprinzând tot materialul istoric, statistic, fotografic etc., la care se face referire în circulare (II-III), în schemă și în chestionarele atașate. Aș vrea să mă înșel, dar mă tem că în România, din cauza multitudinii de rase, limbi și rituri, nu va fi ușor să se creeze un centru unic român, care să fie însărcinat cu colectarea și pregătirea întregului material ce va fi expus în standul român" (Ibidem). 849 Ibidem. 850 Ibidem, f. 9. 851 Ibidem, f. 10. 852
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intârzierea începerii pregătirilor pentru participarea la expoziție a romano-catolicilor: "Însă România va trebui să aibă locul său și în a 2-a sesiune, să-și organizeze așadar un stand teritorial propriu care să cuprindă toată presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizeze așadar un stand teritorial propriu care să cuprindă toată presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de a fi coordonate ulterior de un unic centru" (Ibidem, f. 10-11). 853 Ibidem. 854 Ibidem. 855 Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de a fi coordonate ulterior de un unic centru" (Ibidem, f. 10-11). 853 Ibidem. 854 Ibidem. 855 Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor în realizarea pregătirilor necesare participării la expoziție era menționată importanța
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
va figura la activ în darea de seamă asupra bugetului din trimestrul următor. În același timp aduc la cunoștința Exc. Voastre ca până și Dl. I. Georgescu, din Dioceza de la Oradea, cel care va reprezenta la Roma presa română de rit oriental, a vărsat deja suma de 10.000 lei = lire italiene 1.000, care vor fi de asemenea raportate în darea de seamă din al II-lea trimestru. Această sumă de 1.000 lire ar trebui să fie trecută, ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce va trebui să plătească Dioceza din Oradea" (Ibidem, ff. 43-44). 866 Iată ce a afirmat Pal referitor la prestația presei catolice românești la expoziția de la Vatican: "Cu părere de rău trebuie să recunoaștem că și noi românii de ambele rituri, și latini și orientali suntem destul de modest reprezentați. Și în realitate nu ne putem măsura cu acele nații catolice unde cultura și pana măiastră lucrează de sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și îl ucide; Ralph (eroul lui Golding) e prizonierul insulei terorizate de Împăratul muștelor și e salvat de un adult; profesorul lui Bradbury o ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cetăți ca Harappa, Taxile sau Mahendjo-Daro, cu străzi largi pe direcția vânturilor, băi, canalizări ce conectau igienic clădirile din cărămidă. Odată cu întoarcerea sau venirea în țară a arienilor (1500 î.Chr.) vechile civilizații practic au dispărut, lăsând în urma lor legende, rituri religioase, mituri și o medicină elementar populară. Structurată în agricultori, războinici și preoți, populația Indiei și-a făurit zei corespunzători. Cultura indiano-ariană interasimilându-se, îmbogățindu-se, s-a fixat în memoria textelor vedice (imnuri religioase) în epopeile Ramayana și Mahabharata (100
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Convenția de la Paris garanta libertatea individual, proprietatea și egalitatea drepturilor politice pentru moldoveni și munteni de orice rit creștin; guvernarea autoritară a lui Cuza a făcut ca opoziția să se grupeze în monstruoasa coaliție. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Potrivit Constituției din 1866 li se interzicea cetățenilor români să intre în serviciul altui stat fără acordul guvernului; în articolul 7 se prevedea că “numai străinii de rit creștin pot dobândi împământenirea”. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
teatrului forța de care era investit la origini, când de-abia se distingea de cult, în Grecia antică sau în Europa medievală. Astfel, Jean Genet, care s-a arătat totdeauna fascinat, ca și Mallarmé, de fastul liturghiei și de teatralitatea riturilor religioase, declară, în Scrisoarea către Jean-Jacques Pauvert (1954): "Cea mai importantă dramă modernă s-a exprimat timp de două mii de ani și în fiecare zi în cadrul sacrificiului slujbei religioase. Din punct de vedere teatral, nu știu nimic mai eficace decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și Învățături și În care curge seva vitală a ideilor și experiențelor trăite de practicanți: un trup, așadar, supus legilor corozive ale devenirii și ale schimbării tipice pentru lumea oamenilor. Din alt punct de vedere Însă, repetabilitatea miturilor și a riturilor, a credințelor și practicilor amintește că un anumit fenomen religios, chiar observat În timp și spațiu, nu se lasă epuizat Într-o descriere: și aceasta pentru că, Înainte de a fi un produs al condiționărilor istorice, pare guvernat de reguli interne de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
resurselor sau economia, relațiile ecologice ale grupului uman cu mediul extern, idiosincraziile individuale, relațiile sociale. Fenomenul cultură se dezvăluie prin intermediul noțiunilor, al obiectelor materiale și al acțiunilor. Și comportamentul religios cuprinde aceste clase importante: anumite noțiuni (credințe, doctrine), acțiuni (cult, rituri, acte individuale) și, adeseori, obiecte materiale (obiecte liturgice, statui, locuri amenajate, monumente). Tocmai aceste resturi materiale ale unor obiecte constituie mărturia arheologică fundamentală a comportamentului religios și un posibil indiciu al unei religii Împărtășite de una sau mai multe societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru a Înțelege, omul trebuie să umanizeze. Astfel, credințele religioase nu permit doar intrarea În relație cu aspectele problematice și vitale ale realității, ci și stăpânirea lor, mintală, sub formă de povestiri explicative sau „mituri”, și efectivă, sub formă de „rituri”, adică acțiuni orientate spre forțe și ființe supraomenești cu care se stabilește un raport („cult”), sau acțiuni menite să producă efecte În sfera umană (rituri magice, de trecere etc.). Ritul este religia activă. Credințele, miturile și riturile sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
stăpânirea lor, mintală, sub formă de povestiri explicative sau „mituri”, și efectivă, sub formă de „rituri”, adică acțiuni orientate spre forțe și ființe supraomenești cu care se stabilește un raport („cult”), sau acțiuni menite să producă efecte În sfera umană (rituri magice, de trecere etc.). Ritul este religia activă. Credințele, miturile și riturile sunt cele care formează o religie, Înțeleasă ca un anumit tip de „sistem” ideologic sau de gândire (cf. Rappaport, 1971a, 1971b). Apare aici dificultatea distingerii Între religie și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de povestiri explicative sau „mituri”, și efectivă, sub formă de „rituri”, adică acțiuni orientate spre forțe și ființe supraomenești cu care se stabilește un raport („cult”), sau acțiuni menite să producă efecte În sfera umană (rituri magice, de trecere etc.). Ritul este religia activă. Credințele, miturile și riturile sunt cele care formează o religie, Înțeleasă ca un anumit tip de „sistem” ideologic sau de gândire (cf. Rappaport, 1971a, 1971b). Apare aici dificultatea distingerii Între religie și știință, care este, În mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sub formă de „rituri”, adică acțiuni orientate spre forțe și ființe supraomenești cu care se stabilește un raport („cult”), sau acțiuni menite să producă efecte În sfera umană (rituri magice, de trecere etc.). Ritul este religia activă. Credințele, miturile și riturile sunt cele care formează o religie, Înțeleasă ca un anumit tip de „sistem” ideologic sau de gândire (cf. Rappaport, 1971a, 1971b). Apare aici dificultatea distingerii Între religie și știință, care este, În mentalitatea noastră, o activitate cognitivă desfășurată după alte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sentimentul considerat ca opus al gândirii), chiar dacă, În final, se organizează sub forma unei cunoașteri discursive și raționale; experiența religioasă este, sub anumite aspecte, asemănătoare cu cea estetică (R.D. Drennnan, apud Flannery, 1976). Exaltarea emotivității este evidentă mai ales În rituri: ceremoniile religioase sau riturile cu un caracter public vizibil Își găsesc adesea rațiunea de a fi prin recompensa psihologică și socială care derivă din etalarea semnificativă și colectivă a emotivității. Chiar și din acest motiv, distingerea Între religios și secular
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al gândirii), chiar dacă, În final, se organizează sub forma unei cunoașteri discursive și raționale; experiența religioasă este, sub anumite aspecte, asemănătoare cu cea estetică (R.D. Drennnan, apud Flannery, 1976). Exaltarea emotivității este evidentă mai ales În rituri: ceremoniile religioase sau riturile cu un caracter public vizibil Își găsesc adesea rațiunea de a fi prin recompensa psihologică și socială care derivă din etalarea semnificativă și colectivă a emotivității. Chiar și din acest motiv, distingerea Între religios și secular, Între „sacru” și „profan
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
argument tabu dezaprobat de cei Îndrăzneți și evitat de cei Înțelepți”, după cum spune Orme, 1981). Astăzi Însă e nevoie de o poziție mai Îndrăzneață. În acest scop, metoda care poate fi propusă este identificarea religiei prin intermediul ritualului, adică a expresiilor riturilor, și prin analiza contextului vestigilor arheologice rituale și cultuale. Mărturia oferită de ritualuri poate servi ca indicator indirect al existenței sistemelor de credințe ale trecutului, În măsura În care ritualul este arheologic mai accesibil decât aspectele pur ideologice (Tattersall et al., 1988, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]