6,128 matches
-
de trai sunt asemănătoare și mentalitatea identică, acolo aceleași mărfuri se cer pe toate piețele.“ Creațiile interne Despre cuvintele românești create prin procedee interne de îmbogățire a vocabularului voi mai aminti și în secțiunea a doua a cărții, în capitolul „Româna ― creatoare de cuvinte“. Mă mulțumesc să precizez aici că principalele procedee de formare a cuvintelor reprezintă, în română, un sistem moștenit din latină; cu sufixe ca -ar < lat. -arius (aurar < lat. aurarius) sau cu prefixe ca des < lat. dis(a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sufixe ca -ar < lat. -arius (aurar < lat. aurarius) sau cu prefixe ca des < lat. dis(a desface < lat. disfacere) se formează multe derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt foarte numeroase. Există și alte mijloace interne
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fost (și încă este) furnizoarea de bază. Latina savantă - sursă de împrumut Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza. Alături de aceste limbi romanice, continuatoare ale latinei, în Evul Mediu a funcționat și latina medievală sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte modificate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de împrumuturi. Astfel, prin lipsa de derivate este explicată dispariția totală sau numai în anumite regiuni ale teritoriului românesc a unor cuvinte ca aceră < lat. aquila (care s-a transmis tuturor limbilor romanice), agest „aluviune“ < lat. aggestus (termen transmis numai românei), a deșidera „a dori“ < lat. desiderare, lard „slănină“ < lat. lardum. Situații interesante se evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei actuale din Croația, al cărei autor este A
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în funcție de raportul care mai există între sensul nou și cel vechi. Această clasificare pune mai bine în evidență efectele calcului lingvistic la nivelul limbii ca sistem. Cele mai numeroase cazuri sunt cele în care sensul nou coexistă cu cel vechi. Româna prezintă multe exemple: broască „închizătoare la ușă“ și „batracian“ corespunde bg. žabka „balama“ < žaba „batracian“; iapă „dispozitiv pentru a trage plugul“ și „femela calului“ corespunde bg. kobila „femela calului“ și „dispozitiv pentru a trage plugul“. Cazurile când sensul primar al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Oltenia, doar în expresia lumea ochilor „lumina ochilor, pupilă“. Sunt și cazuri rare, când sensul nou, rezultat al unui calc semantic, s-a pierdut. Pentru a le detecta, trebuie avută în vedere situația din limba veche. Cuvântul întunerec însemna în româna veche și „zece mii“, sens împrumutat din v. sl. tĭma, tŭma „întunerec; număr infinit; zece mii“. Împrumuturi indirecte - cuvinte călătoare Am vorbit până acum de împrumuturile directe. Cele mai spectaculoase istorii le prezintă însă împrumuturile care, înainte de a ajunge în limbile moderne
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de unde a ajuns la noi. Există și cazuri când limba română a fost numai o „stație“ în călătoria unor cuvinte. Cel mai des se citează, în acest sens, rom. Crăciun, împrumutat de multe limbi care au fost în contact cu româna, dar nu întotdeauna cu sensul din română: bg. kračon, sb. kračun, ucr. k (e)rečun, kračun, rus. koročon „solstițiu de iarnă“ și „moarte“. Cu cât un cuvânt călător s-a oprit în mai multe stații, cu atât deosebirile dintre limba
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cazuri când limba română a fost numai o „stație“ în călătoria unor cuvinte. Cel mai des se citează, în acest sens, rom. Crăciun, împrumutat de multe limbi care au fost în contact cu româna, dar nu întotdeauna cu sensul din română: bg. kračon, sb. kračun, ucr. k (e)rečun, kračun, rus. koročon „solstițiu de iarnă“ și „moarte“. Cu cât un cuvânt călător s-a oprit în mai multe stații, cu atât deosebirile dintre limba de origine și cea de destinație sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe care se așază o coloană sau care servește de suport pentru o statuie“. În română, soclu a fost împrumutat, cu acest din urmă sens, din franceză; prima atestare, la 1846. Stres, cuvânt frecvent astăzi, este un anglicism recent; în română, apare atestat la 1971. Pare surprinzător că și un cuvânt recent poate avea, la originea îndepărtată, un termen latinesc: este vorba de lat. stringere, transmis multor limbi romanice, inclusiv românei, unde a devenit a strânge. De la participiul strictus s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
1846. Stres, cuvânt frecvent astăzi, este un anglicism recent; în română, apare atestat la 1971. Pare surprinzător că și un cuvânt recent poate avea, la originea îndepărtată, un termen latinesc: este vorba de lat. stringere, transmis multor limbi romanice, inclusiv românei, unde a devenit a strânge. De la participiul strictus s-a creat în latina populară verbul *strictiare, care stă la baza verbului v. fr. estrecier „a constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească stress, dobândind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească stress, dobândind sensul „efort intens, tensiune“. Sub noua sa înfățișare și cu noul său sens, a revenit în franceză, peste mult timp (prima atestare este din 1935). Româna l-a împrumutat din franceză și engleză. Tanti și mătușă au același etimon îndepărtat: lat. amita „mătușă“. În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-a adăugat sufixul -ușă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se află forma anciöa din dialectul genovez al limbii italiene; este posibil ca de aici cuvântul să fi fost luat de spaniolă (anchoa, atestat în 1495), de unde, prin intermediul unei forme provensale (anchova), a ajuns în fr. anchois (atestat în 1546). Româna l-a împrumutat, pe cale orală, din franceză, în forma anșoa (adaptat după pronunțare); a fost înregistrat prima dată în DEX2. Cuvântul a pătruns, de asemenea, în engleză (enchovy) și germană (Anschove), preluat dintr-o limbă în care conținea un v
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
s-a încrucișat cu crama, cuvânt celtic (atestat în texte latinești din Galia, în secolul 6) care avea sensul de „crustă deasupra unei răni“ și s-a ajuns la forma crème „smântână“ și „cremă“. Cuvântul cremă a fost împrumutat de română cu ambele sensuri: „ulei folosit pentru ungere, pomadă“ și „smântână“. Sensul de „smântână“, astăzi învechit, apare într un dicționar român-francez din 1870. În prezent, cuvântul cremă mai este folosit și în terminologia culinară. Persoană și prosop provin, la originea îndepărtată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
neologism împrumutat din fr. personne. În franceză, el a fost moștenit din lat. persona, care însemna „mască de teatru“, apoi „personaj“ și, în sfârșit, „persoană“ în epoca clasică (apare la Cicero). Cuvântul a fost moștenit de toate limbile romanice, cu excepția românei. Dacă ne interesează care este originea în latină a cuvântului persona, constatăm că el vine din etruscă, unde provenea din gr. próso pon „față, figură“. Evoluția de sens de la „față“ la „persoană“ o găsim și în româna veche, în terminologia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbile romanice, cu excepția românei. Dacă ne interesează care este originea în latină a cuvântului persona, constatăm că el vine din etruscă, unde provenea din gr. próso pon „față, figură“. Evoluția de sens de la „față“ la „persoană“ o găsim și în româna veche, în terminologia judecătorească și în graiul popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
gardă“. Termenul a fost introdus de mercenarii elvețieni în franceză, unde a devenit bivouac; la început, în franceză în semna „gardă de noapte“. Cuvântul francez a pătruns în italiană (bivacco), în engleză (bivouac) și a revenit în germană (Biwak). Și româna îl are tot din franceză; prima apariție, la Duiliu Zamfirescu. Dolar, numele monedei mai multor state (SUA, Canada, Australia, Liberia și Malaysia), are la origine cuvântul dialectal german Daler, al cărui corespondent literar este Taler. Talerul era o monedă austriacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și germ. Tal „vale“. De la Joachimstal s-a format derivatul Joachimstaler „gulden (taler) din Joachimstal“. Din acesta s-a izolat cuvântul Taler, în pronunțare dialectală Daler, care a fost împrumutat de engleză; din engleză l-a luat franceza și apoi româna. Cuvinte din olandeză Am ales câteva cuvinte care la originea îndepărtată vin din olandeză. Niciun cuvânt olandez nu este împrumutat în română direct din această limbă; cele mai multe au venit prin franceză. Primele cuvinte olandeze au intrat în franceză în Evul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
originea îndepărtată, ol. jacht „corabie rapidă“, creat de la jacht „urmărire, viteză“ (are aceeași rădăcină ca germ. jagen „a vâna“). În franceză, cuvântul yacht a pătruns, în secolul 16, din olandeză, dar în secolul 17 a fost împrumutat și din engleză. Româna l-a împrumutat din franceză și l-a adaptat după pronunțare. Lest are sensul de „încărcătură formată din nisip, pietriș, plumb etc., care asigură stabilitatea navelor de apă sau aeriene“ și a fost împrumutat din fr. lest; tot din franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
secolul 15 (la Villon) cu sensul „a lucra“, iar în secolele 17 și 18 capătă sensul de „a fura“. Cu sensul actual apare abia în secolul 19, fiind folosit în limbajul din domeniul teatrului. Macrou, numele unui pește, este în română un neologism luat din franceză. Fr. maquereau cu sensul „proxenet, codoș“ provine din cuvântul olandez makelaer „mijlocitor“, având la bază verbul makele „a trafica, a negocia“ derivat de la maken „a face“; este unul dintre cele mai vechi împrumuturi din olandeză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ce servea de model pentru confecționarea hainelor și pe care se făceau probe. Ulterior, a căpătat sensul cunoscut astăzi, acela de „persoană (la început tânără fată) care poartă un model de îmbrăcăminte pentru a-l prezenta publicului“. Matelot, atestat în română la 1800, a fost împrumutat din fr. matelot. În franceză este un cuvânt olandez medieval: mattenoot „tovarăș de pat“, compus din matte „rogojină, pat“ și noot „tovarăș“, pentru că mateloții aveau, în trecut, un singur hamac pentru doi, unul dintre cei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fiind zeul soarelui), care a devenit în coptă bari; din coptă l-a luat greaca, unde báris însemna „barcă egipteană“, și din greacă a ajuns în latină. În latină, s-a format un derivat târziu, barca, transmis limbilor romanice, cu excepția românei. Rom. barcă a ajuns la noi din it. barca, probabil pe cale orientală (tc. barka). Canapea are la originea îndepărtată cuvântul egiptean hamś cu sensul de „țânțar“! Grecii l-au preluat în forma kónops, cu același sens, iar un derivat al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
folosit cu semnificația „pat cu perdea contra țânțarilor“. Termenul grecesc a trecut în latină, devenind conopeum, cu același sens. Din latină, a fost împrumutat de franceză (canapé), iar din aceasta l-au luat italiana (canape), neogreaca (kanapés) și turca (kanape). Româna l-a împrumutat târziu (apare prima dată într-un document din 1792, publicat de N. Iorga); are etimologie multiplă: franceză, italiană, neogreacă. Chimie este, la originea sa îndepărtată, cuvântul egiptean ham „negru“ (era, după Herodot, numele Egiptului). A fost împrumutat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
grecesc s-a format, în latina târzie, derivatul *bicarium, care a fost împrumutat de germană, devenind Becher. Din germană, s-a extins în limbile din centrul Europei: slov., sb., cr. pehar, magh. pohár. Din aceste limbi l-a împrumutat și româna pe pahar. Cuvinte din ebraică Ebraica, limba Bibliei - care a fost scrisă, probabil, între mijlocul secolului 9 și sfârșitul secolului 7 î. H. -, a rămas, după căderea Ierusalimului (în secolul 6 î. H.), o limbă scrisă folosită în scopuri religioase
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care are iuțeală“), trecut în persană în forma karwân cu sensul „convoi de cămile“. A fost împrumutat de franceză, unde a devenit caravane, în timpul cruciadelor din Asia Mică. Din franceză, a intrat în diverse alte limbi europene, printre care și româna. Același cuvânt, împreună cu sérail „palat“, a dat în fr. caravansérail, pe care l-am luat și noi: caravanserai. Junglă, cuvânt pe care noi îl avem din fr. jungle, s-a răspândit în Europa din engl. jungle, la originea căruia este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvânt era folosit pentru a denumi nisipul fin ce servea la colorarea sticlei (un ceramist occitan celebru, Bernard Palissy, folosea un amestec de cobalt pentru colorarea sticlei și pentru a obține emailuri bleu). În spaniolă, zafiro a venit prin arabă. Româna îl are pe safir din franceză, ca împrumut neologic. În vechea română, exista o variantă zamfir „safir“, care provine din același cuvânt sanscrit, dar ajuns la noi din v. sl. samǔfirǔ, preluat din gr. sáppheiros. Încă o dovadă că româna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]