KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...209 210 211 ...219 >

5,454 matches

Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721

din sat, stabilindu-se la Podu Iloaiei și Miroslava. Se pare că diminuarea numărului de lăcuitori, ar fi fost cauzată și de noua epidemie de holeră din vara anului 1848, căreia i-au căzut victime, așa cum notifică documentul menționat, 9 săteni din Ulmi și 6 din Poleni. Revenind la satul Poleni, constatăm, de la un an la altul, o creștere lentă a populației, de la 22 birnici și 4 căpătăieri în 183234, la 44 birnici, 3 bătrăni și 3 văduve în 183835 și

ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache (2011) [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste

ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache (2011) [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
și popularea celor vechi, precum și exploatarea și punerea în valoare a produselor moșiilor printr-un comerț organizat și uniform 70, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea socialeconomică, precară, deja, a lăcuitorilor săteni, care erau lipsiți de pământ. Drept urmare, având condiția juridică de străni, atât Sobornicescul hrisov din 9 aprilie 1827, cât și Regulamentul organic, impuneau restricții severe asupra evreilor, care nu aveau dreptul de a se stabili în sate și nici să

ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache (2011) [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara

ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache (2011) [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147

universale. SCRIERI: Încercări în psihologia și în logica intuitivă, București, 1895; O vizită pedagogică la școalele primare și normale din Germania și Austria, București, 1899; Ionel, București - Gherla, 1901; Amintiri din copilărie, București - Brașov, 1909; Tatăl nostru în pilde din viața săteanului român, Blaj, 1914. Repere bibliografice: Dimitrie I. Goja, Pedagogul Vasile Gr. Borgovan, Cluj, 1935; Dan Mănucă, Unul din posibilele modele ale lui Rostogan, CRC, 1977, 4. D.M.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324

preotului. Opanas adaugă : „Și nici voi nu existați !”. Preotul se întoarce și pleacă gârbovit. Pentru uciderea fiului său, Opanas vrea distrugerea din temelii a unei lumi. El refuză „popii și diaconii” la înmormântarea lui Vassili, cântecele „vieții noi”, intonate de săteni, vor ține loc de slujbă. Totuși, propagandistul Dovjenko are inteligența de a intercala mulțimii care cântă din inimă prim- planuri cu femei făcându-și cruce, o gravidă în pragul facerii care se închină larg, o bătrână întrebându-se speriată : „Fără

Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
soluția mușamalizării și cosmetizării realului. Defecțiunile de partid sunt prezentate publicului în toată urâta lor goliciune, pentru a fi rezolvate cu putere de tovarășii juști, operațiune din care partidul iese mereu întărit. Totuși, Desfășurarea marchează și primul câștig artistic, personajul săteanului desculț care își cumpără bocanci întrucât a fost numit socotitor la ceapeu, Ilie Barbu, născut din întâlnirea condeiului lui Marin Preda cu deja marele actor Colea Răutu. Comunist „cu sufletul”, cum vom vedea atâția în filmele anilor următori, Ilie Barbu

Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
de chei și ștampila - din buzunare și le pune pe masă încercând „să se scoată” din situație cu o replică „lirică” : „Sunt membru de partid cu sufletul”. Ardeleanu simte setea de putere a lui Moț și îi ține partea în fața sătenilor conduși de chiaburul patriarh Găvrilă, cerându-i să mai găsească prin sat niște membri de partid „cu sufletul”. Comunistul „de suflet” bagă la loc în buzunare cheile și ștampila, înțelegând că tovarășii au nevoie de el taman așa cum e. Această

Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
în agricul tură, care, însumate, dădeau o suprafață mai mare decât a României. Și înșelătoria funcționează zeci de ani, fără ca nimeni să o dezvăluie. Doar omorârea tinerei Ana Draga de către un moșneag psihopat aduce organele de anchetă în zonă. Printre săteni nu există personaje pozitive. Toți sunt ascunși, alunecoși, reci, nesinceri. Tânărul milițian al satului e un tembel care îi trăgea clopotele Anei Draga, dar după moartea ei nu face absolut nimic ca să afle ce s-a întâmplat. Așa-zisul ei

Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290

Paul și este numit profesor de logică, metafizică și drept la Seminarul Teologic. Între 1785 și 1808, renunțând la călugărie, este paroh la Reghin și protopop al ținutului Gurghiu și are prilejul să acționeze direct în sensul educării și instruirii sătenilor și copiilor prin predici și lecții sub cerul liber, să realizeze câteva obiective în favoarea obștii românești. Din 1809, după ce obține postul de cenzor la Tipografia Universității din Buda, pentru poliglotul și eruditul M. începe cea mai fecundă perioadă a vieții

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753

bine, ești Creștin, dar mai ești ceva, nu e așa? Nu te simți tu că ești din moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
în cele din urmă undeva în jurul cifrei de 48.000 de elevi. În Moldova, situația școlilor, a elevilor și a învățământului în general nu a avut o evoluție similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare, publicat de Ion Gherasim Gorjan în 1840 la București nu este străbătut de niciun curent patriotic, conținutul cărții fiind saturat cu rugăciuni, dialoguri morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu regularitate cursurile școlii. De promovat anul școlar, au făcut-o doar 318.356. Cu totul frapantă este cifra care indică rata de absolvire a învățământului primar rural. Dintr-un efectiv total de 428

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de ambe sexse, Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

bun, iar dacă rămân așa cum au fost puși, sămânța nu va rodi.421 Forțele antagonice ale focului creează un spațiu poetic al complementarităților, sensul originar fiind preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
întorcându-se acasă, fac o turtă pe care o coc în vatra focului, descântând: "Eu întorc vatra, / Vatra întoarce cuptiorul, / Cuptiorul întoarce hornul, / Hornul întoarce cahla, / Cahla întoarce păretele, / Păretele întoarce leațurile, / Leațurile întorc acoperământul. / Toți micii, / Toți voinicii, / Toți sătenii, / Toți poporenii / Să cate numai la mine, / Numai mie să se închine, / Iar dușmancele mele, / Cele spurcate și rele, / Să rămâie înglodate, / Cloște înclocșnate, / De găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

mari reforme: împroprietărirea țăranilo r și dreptul egal de vot a tuturor locuitorilor țării”. „Ea va cuprinde învățături cu privire la chipul de conducere a băncii, sfaturi de bună purtare, sfaturi asupra diferitelor întreprinderi ce trebuie făcute cu băncile pentru mărirea avuției sătenilor, dări de seamă asupra trecutului băncilor populare, spre a vedea de unde au plecat, unde au ajuns și ce trebuie făcut pentru viitor...” Gazeta promite că „nu se va ocupa de nici un soiu de politică, ci va fi pur și simplu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În cele câteva numere s‐au publicat materiale despre expoziția de vite (cu fotografii ale animalelor și grajdurilor unor săteni gospodari), despre expoziția agricolă din Bârlad, concursur i la „alergări de cai”, premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Plugar, publicația Camerei de Agricultură Tutova, Redacția și Administrația în bulevardul Epureanu nr. 20 Bârlad, președinte M.L. Hristea, director Gh . Catrani, distribuit regulat și gratuit la cererea oricărui plugar sau crescător de vite. Apare în 1928. Se dau sfaturi către săteni referitor la: ‐ cultivarea îngrijită a grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tipografia la N.P.Peiu - Bârlad. Primul număr apare la 15 martie 1912, iar ultimele numere în anul 1915. În cuvânt înainte redacția arată „că scopul acestei foi este de a aduna la un loc tot felul de sfaturi folositoare gospodăriei săteanului, dar mai tem einic tălmăcirea pe scurt și pe înțelesul tuturor al legilor cu care săteanul vine mai des în atingere. Nu vom arăta niciodată răul, „singur, ci întotdeauna întovărășit de sfatul de îndreptare ”. Și s‐ au ținut de cuvânt

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
anul 1915. În cuvânt înainte redacția arată „că scopul acestei foi este de a aduna la un loc tot felul de sfaturi folositoare gospodăriei săteanului, dar mai tem einic tălmăcirea pe scurt și pe înțelesul tuturor al legilor cu care săteanul vine mai des în atingere. Nu vom arăta niciodată răul, „singur, ci întotdeauna întovărășit de sfatul de îndreptare ”. Și s‐ au ținut de cuvânt. În chiar primul număr se pu blica: „Din legea drumurilor”, „Prestația”; „Ce este o lege”, „Paza

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
a Comitetului de scoatere a bilunarului, e publicată o scrisoare deschisă: „Prea cinstiți preoți și iubiți coleg i” semnată de Const. Pascal - învățător care, în cea de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Hodo ș și Al. Sadi Ionescu. Ziarul se deschidea cu calendarul săptămânii, după care urmau articolele: „Așa numitul conflict francezo‐român”, „Iar chestia evreiască”; Necesitatea unei legi de a dmisibilitate și de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri din „Voința Națională”, Cugetări după Louis Dépret, un foileton la „Foița progresului”‐ „Fântâna Blanduziei, piesă în 3 acte

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de la Paloda. Dintre membrii colectivului de redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]