5,449 matches
-
au păstrat un sistem mixt (Germania). Totuși, din 1999 există o convergență între statele membre ale UE în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot unic transferabil). Scrutinul din 2009 s-a derulat în perspectiva posibilității adoptării și intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru nu urma să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
în ceea ce privește modul de calcul al aleșilor, fiind generalizat scrutinul proporțional pentru alegerile europene. Acesta are însă nuanțe diferite, căci mai multe variante de scrutin proporțional sunt folosiste pentru momentele electorale europene (vot preferențial, vot de listă închisă, vot unic transferabil). Scrutinul din 2009 s-a derulat în perspectiva posibilității adoptării și intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru nu urma să aibă efecte asupra derulării algerilor, în ceea ce privește rezultatele acestuia adoptarea tratatului urma să aibă o serie de efecte
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
2009 s-a derulat în perspectiva posibilității adoptării și intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dacă acest lucru nu urma să aibă efecte asupra derulării algerilor, în ceea ce privește rezultatele acestuia adoptarea tratatului urma să aibă o serie de efecte. Deși scrutinul a fost organizat conform regulilor Tratatului de la Nisa, acesta trebuia să ia în calcul și Tratatul de la Lisabona, așa cum am precizat deja în capitolul consacrat deputaților europeni. Acest lucru a fost necesar întrucât tratatul ce urma să fie adoptat la
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
mărească cu 18, o serie de state câștigând locuri în PE, în timp ce Germania avea să piardă 3. Aceste posibile modificări au pus, la momentul organizării alegerilor, problema desemnării membrilor suplimentari sau a suprimării lor. Aproape toate statele au decis înainte de scrutin modul în care vor proceda pentru a desemna acești deputați în cazul în care Tratatul de la Lisabona ar intra în vigoare. Ca și în cazul scrutinurilor precedente, atenția mediatică s-a focalizat asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt cel mai des analizate într-un cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene 9. În cazul scrutinului din 2009, putem constata că la puțin mai mult de 6 luni de la scrutin, 67% dintre europeni nu știu când vor fi organizate următoarele alegeri europene și că 54% se declară complet dezinteresați. Tabelul 10: În opinia dumneavoastră când vor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene 9. În cazul scrutinului din 2009, putem constata că la puțin mai mult de 6 luni de la scrutin, 67% dintre europeni nu știu când vor fi organizate următoarele alegeri europene și că 54% se declară complet dezinteresați. Tabelul 10: În opinia dumneavoastră când vor fi organizate următoarele alegeri europene (în țara dumneavoastră)? Sursă: Eurobarometru Special, nr. 303, Alegeri
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
nou record în termeni de absență la vot a fost atins. Tabelul 11: Următoarele alegeri europene vor avea loc în iunie 2009. Cât de interesat sau dezinteresat considerați că sunteți de aceste alegeri?11 La nivel structural, în 2009, față de scrutinul din 2004, principala modificare a fost aderarea României și Bulgariei. Nivelul scăzut de participare înregistrat în 2007 în aceste state la alegerile europene ne pot face să ne gândim că aderarea lor a diminuat media de participare europeană, observația fiind
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
12. Aceste date ne confirmă, totuși, tendința participării electorale de a fi mai scăzută în Europa Centrală și Orientală, unde media este de 32.2%13. Între altele, ipoteza potrivit căreia organizarea scutinului european în aceași zi cu un alt scrutin tinde să mărească prezența la vot, apare ca fiind corectă în măsura în care țările ce se găsesc în această situație (Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Italia, Letonia, Luxembourg, Malta, Marea Britanie) sunt printre cele care au înregistrat cel mai ridicat nivel de participare 14
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
care au înregistrat cel mai ridicat nivel de participare 14. Totuși, în afară de cazul Letoniei și într-o anumită măsură de Danemarca, niciunul dintre celelalte state unde nivelul de participare a progresat nu a organizat alte algeri în aceași zi cu scrutinul european. Creșterile semnificative înregistrate de Suedia (+7.68), Danemarca și Estonia (+17) se explică deci prin alți factori decât algerile simultane. Astfel, în cazul Estoniei, această creștere semnificativă poate fi corelată cu introducerea votului electornic prin internet. În ceea ce privește Danemarca, un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
multor factori, care nu au toți legătură cu UE: "culturile politice ale națiunilor, progresul valorilor individualiste, miza percepută a alegerilor, atitudinile față de Uniunea Europenă, evenimentele conjucturale din momentul votului"16. 6.3. Rezultate clasice ? Pe lângă chestiunea nivelului redus de participare, scrutinul din 2009 corespunde predicților modelului alegerilor naționale de ordin secundar 17. În primul rând, s-a înregistrat înfrângeri ale marilor partide în favoarea celor mici. Astfel, conform anelizei lui Alexander Trechsel, 73% dintre partidele mici au înregistrat rezultate mai bune la
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
2009 corespunde predicților modelului alegerilor naționale de ordin secundar 17. În primul rând, s-a înregistrat înfrângeri ale marilor partide în favoarea celor mici. Astfel, conform anelizei lui Alexander Trechsel, 73% dintre partidele mici au înregistrat rezultate mai bune la acest scrutin decât la ultimele alegeri naționale la care au participat, ceea ce înseamnă că 41 dintre cele 56 de partide "mari" au înregistrat scoruri inferioare 18. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia partidele la putere sunt sancționate în primul rând în alegerile europene, aceasta
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
la care au participat, ceea ce înseamnă că 41 dintre cele 56 de partide "mari" au înregistrat scoruri inferioare 18. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia partidele la putere sunt sancționate în primul rând în alegerile europene, aceasta și-a dovedit pertiența în scrutinul din 2009. Partidele la putere au pierdut în 23 dintre cele 27 de state membre, o pierdere mai mare chiar decât cea din 1979, care i-a motivat pe Reif și Schmitt să dezvolte teoria alegerilor de al doilea ordin
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
23 dintre cele 27 de state membre, o pierdere mai mare chiar decât cea din 1979, care i-a motivat pe Reif și Schmitt să dezvolte teoria alegerilor de al doilea ordin 19. Putem observa, de altfel, că în acest scrutin, guvernele de stânga și de centru-stânga au fost suferit înfrângeri seminficiative, nefiind învingători decât într-un stat membreu dintre cele 27 (Slovacia)20. În sfârșit, ultima dintre ipotezele alegerilor de ordin secundar se referă la partidele contestatare și anti-UE care
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
fel. Astfel, partidele de nișă precum Lista din Iunie din Suedia sau Mișcarea din Iunie din Danemarca și-au pierdut reprezentarea în Parlamentul European 22. Mai mult decât atât, partidele stângii radicale au suferit și ele o înfrângere în acest scrutin, grupul GUE/NGL nereprezentând decât 4.8% din Parlamentul European (față de 5.2% în legislatura precedentă). În al doilea rând, forțele eurosceptice din sânul Parlamentului European nu au crescut în mod semnificativ, acestea reprezentând în jur de 20% din Parlamentul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
European, totaliza astfel 265 de deputați, un număr aproape neschimbat față de 2004. A contrario, erodarea numărului de deputați înscriși în grupul socialist, care în 1999 și-a pierdut statutul de prim grup în fața PPE-ului, a continuat cu ocazia acestui scrutin. În ciuda contextului de criză economică care ar fi putut favoriza partidele social-democrate, creșterea temporară din 2004 nu s-a repetat. Socialiștii sunt afectați de slăbiciuninea rezulatelor electorale din țările din Europa Centrală și Orientală, dar și de dificultăților de a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
existat numeroase tentative de uniformizare a procedurii electorale, obiectivele ambițioase de a elabora un cadru armonizat au fost revăzute. Procedura electorală uniformă a fost substituită de o serie de principii comune pe care statele membre să le respecte în organizarea scrutinului european. Diferențele rămân însă importante. Ambiții în vederea adoptării unei proceduri comune există însă în cadrul Parlamentului European. O astfel de propunere a fost formulată de deputatul britanic Andrew Duff34. Documentul prezentat Comisiei de afaceri constituționale din cadrul PE justifică necesitatea acestei reforme
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Andrew Duff34. Documentul prezentat Comisiei de afaceri constituționale din cadrul PE justifică necesitatea acestei reforme invocând: importanța funcției democratice a PE puțin cunoscută de cetățeni, fragilitatea partidelor politice la nivel european, absența campaniilor electorale europene și promovarea mizelor naționale în contextul scrutinului, absența dezbaterii mediatice și slaba prezență la urne. Raportul prezentant de comisia pentru Afaceri constituționale din cadrul Parlamentului propune: crearea de circumscripții electorale în țările unde populația depășește 20 de milioane; crearea de circumscripții speciale pentru a răspunde nevoilor minorităților lingvistice
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
sâmbăta și duminica și, astfel să nu se mai desfășoare ca în prezent pe durata a patru zile, începând joia în unele țări și terminându-se duminica în altele. Nu mai puțin important este si faptul că se propune ca scrutinul să nu mai fie organizat la începutul lunii iunie, ci în luna mai. Se propune de asemenea stabilirea unui birou electoral (autoritate electorală) compus dintr-un reprezentat al fiecărui stat membru și prezidat de Comisie. Biroul se va ocupa de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Marea Britanie a fost însă în mod clar o excepșia. Cazul statelor în care votul este obligatoriu trebuie, de asemenea, luat în calcul. 15 Acestă ipoteză este, de altfel, întărită de numărul ridicat de persoane ce sunt la curent de existența scrutinului (86%), al doilea cel mai ridicat după Malta, conform http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/28 07/FR EN.pdf 16 Pierre Bréchon, "L'abstention progresse encore, mais... ", Revue Politique et Parlementaire, nr. 1052, 2009, p. 61. 17 Wojciech Gagatek (ed.
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
De ce vă adresați mie? Guvernul nu are decât 10 voturi! Pană Buescu e candidat și e foarte necăjit că nu-l sprijină guvernul. Au fost de față 562 votanți reprezentând 2 719 acțiuni. Majoritatea era dar de 1360. La întâiul scrutin sunt aleși Theodor Ștefănescu cu 1 933 voturi și Theodor Mehedințeanu cu 1 743. Numai 2 candidați au întrunit majoritatea, ceilalți doi, Emil Costinescu și D. Bilcescu sunt aleși a doua zi. Toți patru aleși sunt candidații guvernului. Cel mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
1 743. Numai 2 candidați au întrunit majoritatea, ceilalți doi, Emil Costinescu și D. Bilcescu sunt aleși a doua zi. Toți patru aleși sunt candidații guvernului. Cel mai puternic dintre contracandidați era Ion Procopiu Dumitrescu, care a întrunit la întâiul scrutin 1 192 voturi, pe când Emil Costinescu nu întrunise decât 1 075, iar D. Bilcescu 862. Cenzori au fost aleși Ștefan Ioanid, Menelas Gherman, Hillel Manoach și C. Angelescu. Guvernator al Băncii Naționale erea numit Ioan Câmpineanu. în partidul liberal încep
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de la otelul Hugues, anume Baptistin Mars, a angajat un bucătar celebru din Paris. Acesta este Trompette, bucătarul lui Leon Gambetta, pe care l-a părăsit la căderea sa de la putere. întâiul menu la Huges a fost următorul: Soupe brouillée au scrutin de liste Sole à la présidence Salmis de becasses à la Gambetta Dindonneau en tribune Petits pois à l’égyptienne Salade à la Léon Poires françaises, raisins de Ville d’Avray. în 15 octombrie, Camerele sunt convocate în sesiune extraordinară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
I. Agarici, D. Berendeiu, N. Voinov, P. Cazotti, C.A. Rosetti, Anastase Stolojan, C. Nacu, Al. Papadopolu Calimachi, I. Poenaru-Bordea, Nicolae Ionescu, Emil Costinescu și V. Lascăr. Gheorghe Panu, rămas în balotaj cu V. Lascăr, este bătut la al doilea scrutin și nu intră în Comisia de revizuire. Majoritatea comisiunii nu este favorabilă unei revizuiri radicale, nici colegiului unic susținut de Rosetti, nici unei legiuiri de presă prea largi. Camera este mai mult aplecată să facă o revizuire pe baze conservatoare. De
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
caz de împărțeală a voturilor, propozițiunea în deliberațiune este respinsă. Nici una din Adunări nu poate lua o rezoluțiune dacă majoritatea membrilor săi nu se găsește întrunită. Art. 46. Voturile se dau prin sculare și ședere, prin viu grai sau prin scrutin secret. Un proiect de lege nu poate fi adoptat decât după ce s-a votat articol cu articol. Art. 47. Fiecare din Adunări are dreptul de anchetă. Art. 48. Adunările au dreptul de a amenda și de a despărți în mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sunt aleși de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeși o singură dată. Alegerea se face în condițiile cvorumului, cu obținerea a cel puțin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenți. În al doilea tur de scrutin se decide, în condițiile cvorumului, cu majoritate simplă. Procedura de alegere se stabilește prin regulament. Alegerea președintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Națională a Academiei Române. Cine este Viorel Barbu Matematicianul Viorel Barbu
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]