KorAP: Find »[drukola/base=senin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...209 210 211 ...265 >

6,619 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

fim vii, dar știm că asta e inevitabil prin idee. Astfel putem trăi. E altceva. Eu concepeam însă în seara aceea că voi cădea fatalmente. Dar nu era moartea, mă puteam salva printr-un act de voință călăuzit de o senină pace interioară, indestructibilă. Rumoarea în braserie crescuse. Discuția mea cu Ion Micu devenise parcă fum, iar lunga tăcere care se așezase între noi risca să ne sugereze la amândoi o ruptură. Deodată însă el zîmbi: "N-ai reținut, zise el

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
la început pentru mine... Ce dracu căuta alături de noi? Văzând că i se dă atâta atenție, acest ins începu să prindă curaj și să debiteze astfel de tâmpenii, încît nici măcar nu puteam să râd. Dar cei doi îl ascultau foarte senini, îl completau, îi dădeau dreptate, ridicau ideile lui școlărești la rangul de sistem de gândire, cu referiri la mari personalități și filozofi, și asta dura ceasuri întregi, încît după o astfel de întîlnire mă dureau oasele și îmi pierea somnul

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
nu reacționăm și apoi dintr-odată, într-o zi, pentru un lucru cu mult mai mic, ne revoltăm, uimind pe toată lumea. Dimpotrivă, până atunci judecătorul Ștefan Pop avusese noroc numai de cazuri clare și putuse să aplice legea nestingherit și senin. Bineînțeles că avusese și el de judecat chiaburi sabotori și gestionari hoți. Nu lua în seamă frazele lozincarde ale procurorului, lui îi trebuiau dosare din care să rezulte clar vinovăția inculpatului. nu simple susțineri ale autorităților locale, preluate papagalicește de

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
un al doilea să mai stau de vorbă cu ai mei. "Ce mai faci, bunicule, zisei, cum mai merge?" "Cum să meargă, zise el, ași mai trăi mult dacă n-ar fi bătrâna asta! Adică bunica. "Păi dar, zise ea, senină, dacă n-ași fi eu, te-ar mânca câinii... Aoleo mă doare ici, aoleo stomacul, aoleo ficatul... Nici un pahar nu știe unde e. Odată i-am zis și eu: du-te și ia-1 singur. Da' unde e, zice; în dulap

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
ce mai zice. "Păi da, răspunse el de îndată, ași lua și eu una mai tânără, nu o hoașcă ca tine." Până și mama surâse. "Tu să iei una mai tînără?", îl întrebă bunica uitîndu-se la el cu același humor senin al bătrânilor care au trăit și s-au înțeles bine- cât au fost în putere și a căror singură distracție în doi era acum sa-și spună unul altuia cât de bătrâni au ajuns încît nu mai fac amândoi nici

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
de o durată prea lungă. Fără să mai spun că înlăuntrul răului și binelui nu se prepară în mod fatalist contrariul... Uneori în plin bine, vine ca un uragan, și deloc "preparat", ceea ce noi numim rău... apariția pe un cer senin a unei furtuni are cauze primordiale în altă parte, cine știe în ce adâncuri îndepărtate ale proceselor. Astfel a venit Hitler și a găsit nu numai Europa, ci întreaga omenire nepregătită. A urmat o teribilă hemoragie care a umplut civilizația

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
zise el. "Dar ce s-a întîmplat?!'' murmurai eu nedumerit "Mai întrebi ce s-a întîmplat? zise Matilda. Mai întrebi ce s-a întîmplat? repetă ea cu voce crescută. Mai întrebi ce s-a întîmplat?"' reluă paroxistic. Da confirmai eu senin, ce s-a întîmplat?" și vrusei să-i întreb pe-ai mei ce dracu` se întîmplase, dar nu mai avui timp, Matilda sări din fotoliu și se apropie de mine. "Unde-ai fost? Și nu așteptă răspunsul: unde ai fost

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
el nevoie să mă audă pe mine negând ca să se convingă că nu eram dintre aceștia și că deci n-am bătut-o eu fără motiv. Tata nu zicea nimic, își plecase fruntea confuz, în mod ciudat mama avea chipul senin. "Cum poți să spui tu, maică, vorbele astea, zise ea, că a vrut să-ți ia copilul și să-l arunce într-o prăpastie. Asta n-am mai auzit de când mama m-a făcut!" "Ei, zise Matilda, eu am auzit

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
granița pe pământul Ungariei, plecase în sat și nu se mai întorsese. Îl chema Iustin Comănescu. Eram prieteni de studenție, adică de plimbări, de cinema, de serate, de cofetărie (eu îl tratam, fiindcă o ducea foarte greu). Era un băiat senin, cu simțul humorului, dar cu toată seninătatea lui, sau chiar cu această seninătate, când frontul începuse, după Stalingrad, să înainteze spre noi, spunea parcă visător:" îi prind eu pe ungurii care l-au omorât pe tata. Pe butucul de crăpat

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
de ani, numai a bocanci nu mai arătau. Mă întîmpină o tăcere ferită, de sanctuar. Matilda aprinse totuși hotărâtă lumina. O văzui pe fetiță în patul ei, cu fundul în sus, pe brânci, într-o poziție chinuită, dar cu chipul senin, vârât în pernă. Dormea. "De ce stă așa?" șoptii. Nu știu! zise Matilda. Degeaba o întorc eu și o pun să doarmă întinsă, o găsesc cum o vezi." Mă aplecai și o luai în brațe așa cum era, ea deschise ochii, și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
încet, el răsufla greu. Ne oprirăm și Vintilă puse gălețile jos. Eu înmuiai bidineaua în laptele de var și începui să albesc cu mișcări calme scoarța copacului. "Eu nu-mi aduc aminte, reluă Ion Micu reflexiv și simulând o candoare senină, să te fi supărat cu ceva. Sper că ești informat că Vaintrub a făcut un anumit referat sub presiunea mea. I-am demonstrat de ce era necesar să riște. Și cred că n-a fost lipsit de consecințe favorabile..." La fiecare

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
parc, la copii!" Ai fi crezut, auzindu-i felul cum rostise "la copii", că îi vedea pe aceștia cu detașare, ca și când ea, în orice caz, nu mai era copil. În mod ciudat, singurătatea mea cu ea se accentua, dar era senină și dulce. Gândul la maică-sa de asemenea se lumina, brutalitatea răului a cărui apăsare îmi amorțea sufletul se detașa de Matilda. Acest rău nu mi se mai părea o emanație a voinței ei deliberate - de a trăi în el

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
pe urmă și de nevastă-ta care te-a părăsit, dar nu poți spune despre mine că sânt aceeași." "Pentru mine, zisei în șoaptă înăbușită, tot Nineta de atunci." "Ai să vezi că nu mai sînt," surâse ea cu ironie senină și începu foarte încet să se dezbrace. Mișcările ei îmi păreau sacre, atât erau de sigure și de armonioase. Începui să fac la fel și când ritualul se termină, o luai în brațe, o dusei în patul meu auster în

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
n-ar fi fost așa de rău, fiindcă văd că ai predispoziție spre filozofie. M-ai fi ajutat!" și râsei. Da, râse și ea, te-ași fi ajutat, dar tu pe mine?" Tăcui. "Ei, aia e! spuse ea cu un senin sarcasm. Până ai fi reușit tu, te-ai fi trezit lângă tine cu o babă și m-ai fi părăsit. O femeie, de la cea idioată și urâtă, până la cea inteligentă și frumoasă, se naște încă din burta maică-sii cu

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Bine, nu mai divorțez, dar acum hai acasă, e șapte..." "E șapte? Cum, zise muzicianul, dar acum se deschide peste tot..." Adică tocmai acum să meargă acasă? O luau de la cap... Povestind, doamna Olimpia era de o veselie tandră și senină, ai fi zis că soțul ei n-a murit și va pica și el aici curând... "Ce-și poate dori mai mult un zoț mort? zise Calistrat. O nevastă așa ga tine! Gred că noaptea vine și de trage de

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
îndrăgostiseră unul de altul, cu chipurile aplecate într-un dosar (care conținea o semnificativă existență întîrziată într-o lume la care nu se putea adapta), nu trecuse nici o furtună, nici un nor greu care să le zgâlțâie sau să le întunece senina lor iubire (deși ceva trecuse, când el își dăduse demisia ca judecător și începuse să practice avocatura: s-ar fi putut să n-o practice, să fie adică respins ele barou și el știuse că o astfel de primejdie fusese

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
aprinsă, cu aceeași jubilațiune oarbă a instinctului triumfător; nu acceptase să i se turbure pentru toată viața sufletul! mai bine nu! mai bine fără el, decât să pună stăpânire pe clipele ei viermele scârbos al geloziei... de ce nu putuse redeveni senină acceptîndu-l așa cum era? pentru că presimțise ce era în ea, murmurul, rumoarea din adâncuri a desordinei, o auzise în acele clipe de trădare și, desigur, se speriase...) Nimic însă nu răzbătea în afară din viața acestui cuplu, în afară de o continuă plenitudine

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
acasă. întîrzie și când o văzui intrând pe poartă, rămăsei uluit: așa era, cum spusese mama, cu același mers mlădios de odinioară, fără spinare adusă cum mi se păruse că avea când o văzusem ultima dată, chipul cu aceeași melancolie senină de fată visătoare și liniștită căruia acum absența speranței îi dădea parcă o bucurie adâncă a eliberării de o povară. Urcă sprintenă scara verandei și trecu pe lângă mine fără să-mi arunce vreo privire. Se îmbrăcase într-un taior negru

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
nu înseamnă că el nu știe că nu e niciodată mort. E luat prin surprindere? Sau a și părăsit trupul știind că în curând acest trup se va întoarce în țărână, această informă plămadă a haosului? Curând gândurile mele deveniră senine, chipul mamei redeveni icoană și înrămai o fotografie de-a ei și o pusei pe biroul meu. Ploile toamnei care urmară unor lungi și frumoase zile, apoi ninsorile iernii cu vânturile ei reci nu reușiră să mă smulgă parcă din

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
mult, îmi spuse el.) Atâta doar că pacea plină de lumină cobora parcă și mai adânc în ființa mea și în plimbările mele nesfârșite prin oraș și pe dealurile lui trăiam contemplând parcă în mine însumi un gând larg și senin: "Sînt fericit, sânt liber... Sânt fericit, sânt absolut liber..." Am citit toate cărțile, și nu sânt trist, și nu trebuie să spun ca Faust: "clipă, oprește-te!". Dimpotrivă, fericirea nu poate veni decât din scurgerea neîncetată a clipelor liniștite și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Sînt fericit, sânt liber... Sânt fericit, sânt absolut liber..." Am citit toate cărțile, și nu sânt trist, și nu trebuie să spun ca Faust: "clipă, oprește-te!". Dimpotrivă, fericirea nu poate veni decât din scurgerea neîncetată a clipelor liniștite și senine, fiindcă ce altceva e suferința decât o oprire a ființei noastre, o uriașă inerție care face să apese asupra ei tot ce există? Când într-o zi avui un surâs, un surâs interior în jurul căruia clipele mele roiră asemeni albinelor

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
un îngheț cosmic, îmi apăru apoi silueta mamei scuturând și întinzînd rufe pe sârmă, viziune familiară și dulce, liniștită, eternizată parcă într-o lume în care nimeni nu moaie... Dar deja visam de mult și mă chinuia o sfâșietoare, totuși senină dorință, nu-i puteam vedea chipul și ea nu vroia să se întoarcă. O strigam: mamă! mamă! strigăt fără glas, așa cum se petrece totdeauna în vis, dar sentimentul realității era atât de puternic, încît suferința mea o trăiam aievea și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
nu eram prietene și mai ales mi-am pierdut și eu capul, mă gândeam la mine, la ceea ce mă aștepta a doua zi, aceeași execuție publică..." Se dădu jos din pat și intră în mica toaletă de lângă fereastră. Se întoarse senină și cu lacrimile șterse. "N-am plâns atunci, când am auzit cum a murit, am plâns acum, zise. Pe mine m-a impresionat unicul protest care i-a scăpat, adică pe care au lăsat-o să-l rostească: "Părinții mei

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
buzele ușor întredeschise, șiragul dinților, ochii mari, străini parcă de ea, de inocența întregului ei chip: adorabilă creatură! Apoi tare, scoțîndu-și mantila: Nici vorbă că nu ești o mică cerșetoare franciscană. Sauf le bourdonnement fatal..." "Quel bourdonnement?!" se miră ea senină, după care, cu aceeași seninătate, se desbrăcă de tot, alunecă sub pled și își trase cearceaful peste cap... O luai în brațe, dar nu se destinse, rămase întoarsă cu spatele și repetă, în șoaptă: "Quel bourdonnement fatal?!", și abia apoi

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
obsesia viitorului ei de fată (ce fată nu se gândește la măritișul ei, la întemeierea unei familii, la un loc bun în societate și în profesiune?). Ei bine, Suzy nu părea să aibă aceste obsesii, ci mai degrabă un fatalism senin: "dacă o să mă mărit, bine, dacă nu, trăiesc și-așa, îmi răspunsese o dată cu o seninătate agresivă, ba chiar cu un ton mai ridicat, de ce neapărat să mă mărit, să dau peste un prost care o să vrea - e bărbat, nu? - să

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]