6,398 matches
-
de social media nu privesc Facebook sau Twitter doar ca pe niște mijloace de difuzare a informației, ci ca pe niște instrumente care permit implicarea publicului în demersul jurnalistic. BBC: The hashtag experiment. Pentru presa de știri, site-urile de socializare pot îmbogăți experiența publicului și a jurnaliștilor deopotrivă. BBC, spre exemplu, utilizează Twitter în transmiterea unor evenimente majore. În loc să transmită tweet-uri de la un singur cont, BBC a început, în cazul unor evenimente majore, să realizeze transmisii de la mai multe conturi
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Facebook.186 Orice entitate poate acum, de asemenea, să creeze aplicații de Facebook, utilizând o platformă simplă și accesibilă. Operațiuni jurnalistice ca Washington Post, Guardian sau Wall Street Journal au lansat asemenea aplicații, care permit organizarea conținutului pe siteul de socializare întrun mod interactiv, cu funcționalități diverse și o grafică diferită de interfața obiș nuită a paginilor de Facebook, în armonie cu identitatea vizuală a fiecărui titlu în parte. Chiar și The Daily, cotidianul lansat de News Corporation ca ziar accesibil
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
identitatea vizuală a fiecărui titlu în parte. Chiar și The Daily, cotidianul lansat de News Corporation ca ziar accesibil exclusiv pe iPad, este acum disponibil și printro astfel de aplicație de Facebook. Un bun exemplu de integrare cu serviciile de socializare online este site-ul cotidianului New York Times, care a adăugat, între altele, un meniu social în partea de sus a paginii. Posesorii de cont pe nytimes.com pot vedea acolo câte persoane sunt abonate la fluxul propriu de recomandări de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
au publicat pe pagina lui Kristof informații, clipuri și comentarii despre evenimen tele tumultuoase din zonă. Kristof însuși și-a folosit pagina de Facebook pentru a relata din Egipt, în timpul revoluției de acolo. „Acest mod de întrebuințare [a instrumentelor de socializare online] - mai personal și mai implicat decât simpla publicare a unui link către articole - poate fi eficient în cointeresarea comunității, în special în astfel de situații volatile care atrag atenția întregii lumi“, scrie Emma Heald. Acum, știrile online sunt inevitabil
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de producție al conținutului, ci și că e dispus să o facă gratis. Mai mult, oamenii sunt dispuși să acționeze, să colaboreze și nu așteaptă neapărat recompense materiale pentru aceasta. Schimbările spațiului public în era social media 251 Instrumentele de socializare online sunt, desigur, una dintre cele mai importante expresii ale acestui comportament. Când socializează, oamenii își asumă roluri care presupun adesea producerea și transmiterea de conținut și colaborarea în cadrul unor proiecte mai mult sau mai puțin definite ca atare - atunci când
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sus cum Internetul și social media pot fi aliații jurnaliștilor, nu dușmanii lor. Cum jurnaliștii se folosesc de Internet pentru a crea spații noi de comunicare, așa cum făcea Evenimentul zilei în 1996 și 2001. Cum se folosesc de instrumentele de socializare online ca să se promoveze, să ajungă la public și să atragă colabo ratori, așa cum procedează DoR. Cum Facebook și Twitter pot funcționa, în același timp, ca vehicule de difuzare, de colectare de conținut și de dezbatere publică, după cum demonstrează redacțiile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
demonstrează redacțiile inovatoare ale BBC, The Guardian sau New York Times. Am văzut că redacțiile mari își descentralizează operațiu nile în social media, ca să poată ajunge la nișe specializate de public. În același timp, Internetul, comunicațiile mobile și noile obiceiuri de socializare fac posibile modele de jurnalism care cu numai câțiva ani în urmă n-ar fi putut exista. Între acestea, și-a făcut loc în ultimii ani jurnalismul hiperlocal, construit nu atât în jurul unor nișe tematice, cât al unor nișe geografice
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
comunicare se adresează unor comunități mai strânse și încurajează participarea membrilor acestor comunități la alcătuirea produsului informativ. „Dar activitatea socială nu este principala sa rațiune de a fi, în modul în care este la Facebook, Twitter și alte rețele de socializare. Scopul său principal este relevanța locală, sub orice aspect la care te poți gândi.“ Însă activitățile de natură socială (din partea ta, ca jurnalist, și din partea a ceea ce obișnuiam să numim „audiența“) sunt necesare pentru atingerea acestui scop. Scopul acesta, chiar
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și utilă. Dar cele două tipuri de organizații și obiectivele lor se întrepătrund - publicul folosește social media nu doar pentru interacțiuni personale, ci și pentru a transmite, recepționa și discuta despre informații și divertisment. În acest proces site-urile de socializare se folosesc de presă pentru a oferi conținut relevant, Cartea fețelor 254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
personale, ci și pentru a transmite, recepționa și discuta despre informații și divertisment. În acest proces site-urile de socializare se folosesc de presă pentru a oferi conținut relevant, Cartea fețelor 254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pentru a oferi conținut relevant, Cartea fețelor 254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai complexe, ce preiau sau copiază sistemul de la Facebook ori Twitter. De altfel, site-urile de socializare online sunt adesea ținta de investiții a marilor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai complexe, ce preiau sau copiază sistemul de la Facebook ori Twitter. De altfel, site-urile de socializare online sunt adesea ținta de investiții a marilor companii de media. Washington Post a intenționat să devină acționar la Facebook și este reprezentat în consiliul de administrație al companiei fondate de Zuckerberg. News Corp., uriașul conglomerat media deținut de Rupert
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
marilor companii de media. Washington Post a intenționat să devină acționar la Facebook și este reprezentat în consiliul de administrație al companiei fondate de Zuckerberg. News Corp., uriașul conglomerat media deținut de Rupert Murdoch, a cumpărat MySpace, site-ul de socializare detronat de Facebook de pe poziția celui mai popular serviciu de social networking. Telegraaf Media Group, care deține, între altele, cel mai mare ziar din Olanda, De Telegraaf, cotidianul gratuit Spits și noua rețea hiperlocală Dichtbij, a achiziționat și Hyves.nl
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
celui mai popular serviciu de social networking. Telegraaf Media Group, care deține, între altele, cel mai mare ziar din Olanda, De Telegraaf, cotidianul gratuit Spits și noua rețea hiperlocală Dichtbij, a achiziționat și Hyves.nl, cel mai important site de socializare din țară, care are peste zece milioane de membri. Pentru Bart Brouwers este clar că jurnaliștii ar trebui să îmbră țișeze social media sub toate aspectele posibile. „Ca sursă, ca platformă de publicare, ca modalitate de învă țare (urmă rește-i
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și științele Comunicării a Universității din Bucu rești. „Din cei peste 2.000 de friends, cred că vreo 1.500 sunt studenți și absolvenți.“ Concluzie. Totul este conversație 257 Concluzie. Totul este conversație Pentru mulți dintre noi, site-urile de socializare, asupra cărora m-am concentrat în această carte, au devenit o prezență și o ocupație cotidiană. Revizuind paginile cărții am observat că o frază se tot repetă, cu mici variații: „Social media schimbă lucrurile“. Sigur, pe de o parte e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
favorizează grupurile cu un nivel mic de tranzitivitate, ceea ce conduce la o mai bună circulație a fluxurilor de idei și informații de la un grup la altul și de la un individ la altul. Cercurile independente formate, înainte de explozia site-urilor de socializare, în jurul unor site-uri și forumuri tematice lasă acum tot mai mult locul unor cercuri interconectate formate în jurul persoanelor. Chiar dacă există implicații negative legate de intruziunea în intimitatea persoanelor, faptul că rețelele sociale ne încurajează să oferim mai multe informații
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
site-ul asociat acestei cărți, carteafetelor.ro, și pagina facebook.com/carteafetelor. Pe fluxul meu de Twitter, disponibil la twitter.com/bradutz, public, de ase menea, știri despre social media; tot acolo am creat o listă de resurse Twitter despre socializare online, care poate fi accesată direct la twitter.com/bradutz/social-media. Wikipedia are o pagină foarte bine făcută despre social media, la http://en.wikipedia.org/wiki/Social media. Găsiți acolo definiții, detalii despre tipurile de social media, elemente care disting
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
263 Barry Libert, Social Nation: How to Harness the Power of Social Media, to Attract Customers, Motivate Employees, & Grow Your Business, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, 2010. Social Media at Work e un ghid de utilizare a instrumentelor de socializare online pentru a crește performanța unei organizații. Arthur L. Jue, Jackie Alcalde Marr, Mary Ellen Kassotakis, Social Media at Work: How Networking Tools Propel Organizational Performance, Jossey-Bass, San Francisco, California, 2010. Introducere. Pe Facebook și dincolo de Facebook
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fi să conștientizeze cât de importanți devin cu toții atunci când comunică, intră în comuniune, constituie o comunitate. De regulă, prin orașele noastre există tendința de a-i lăsa pe funcționarii publici să acționeze în numele orașului... Participarea, implicarea locuitorilor se deprind prin socializare, prin învățare, prin muncă. Ar fi eronat să se presupună că oamenii se nasc cu simțământul cetățeniei și al democrației. Acest simțământ poate apărea și se poate dezvolta într-un mediu favorabil creat de familie, școală, comunitatea educativă. În aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului în zone adecvate realizării uneia dintre cele patru funcții urbane (habitatul, munca, petrecerea timpului liber, circulația) relevă grija
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de primire, 51 000 de paturi în taberele de vacanță 247. Măsurile îi vizau în principal pe tineri. Explozia demografică de după război, mărirea perioadei de școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor clasice ale socializării juvenile, mai ales în marile ansambluri. Presa făcea atunci caz de cămășile negre. "Literatura socială din acea perioadă rezumă François Dubet descrie în detaliu peisajul cenușiu și plictiseala cartierelor, neglijența și dezordinea, absența dotărilor sociale și mai ales formarea bandelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
practică, așa cum este ea concepută, ar oferi terenul social-motivațional al împărtășirii cunoașterii între membrii unei organizații. Nonaka (Ijikiro) a elaborat un model dinamic al transferului de cunoaștere (Schema 1). Tabelul 1. Modelul Nonaka De la cunoaștere Spre cunoaștere Tacită Explicită Tacită Socializare 1 2 Externalizare Explicită Internalizare 3 4 Combinare Cazul 1 (socializare) exprimă procesul transmiterii de cunoaștere pe baza experienței directe a celui ce o însușește (învățarea prin observare directă, copierea de comportamente, experiențe în comun parțial - prin capacitatea de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cunoașterii între membrii unei organizații. Nonaka (Ijikiro) a elaborat un model dinamic al transferului de cunoaștere (Schema 1). Tabelul 1. Modelul Nonaka De la cunoaștere Spre cunoaștere Tacită Explicită Tacită Socializare 1 2 Externalizare Explicită Internalizare 3 4 Combinare Cazul 1 (socializare) exprimă procesul transmiterii de cunoaștere pe baza experienței directe a celui ce o însușește (învățarea prin observare directă, copierea de comportamente, experiențe în comun parțial - prin capacitatea de înțelegere și asimilare a elevului). Cazul 2 (externalizare) se referă la toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
social și o prezintă „cu certitudine, o consecință directă” a sa (Putnam, 2001, 51). Astfel, cauzalitatea pare să meargă de la participarea voluntară la încrederea socială, la alte valori și atitudini, dar și la creșterea economică. Dacă unii autori confirmă ipoteza socializării (Whiteley, 1997; Wollebaek și Selle, 2002; Hooghe, 2003), alți cercetători sunt sceptici în legătură cu sensul relației de cauzalitate (Newton, 1999; Schneider, Plümper și Baumann, 2000). Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definițiile utilizate de World Values
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
legături personale strânse în care se discutau probleme personale și politice. Așteptarea este că participarea actuală în organizații secundare va fi cu atât mai redusă cu cât persistă o rețea extinsă de astfel de legături personale ce inhibă nevoia de socializare. Iar așteptarea este parțial confirmată, cei care și-au pierdut vechile legături fiind mai înclinați să participe decât ceilalți. Rezultatele cercetărilor (Flap și Völker, 2003) conduc la faptul că rețelele personale nu au crescut (deși măsurarea lor a avut loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]