5,527 matches
-
devenind membru al redacției. În 1912 Marc Bloch a debutat în revistă. Din 1920 cei doi sunt profesori la Universitatea de la Strassbourg. În 15 ianuarie 1929 a apărut primul număr al revistei, în redacție nefiind doar istorici, ci și geografi, sociologi, economiști și politologi. Printre istorici se disting și Henri Pirenne, Febvre și Bloch au anunțat un nou mod de scriere a istoriei, cu accent pe istoria economică și pe cea socială, criticând istoria politică și militară. Au propus subiecte ca
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
de licență este "Noua Stânga și Școala de la Frankfurt" (Editură Politică, 1976). Teza de doctorat (Universitatea București, 1980) are titlul "Revoluție și Rațiune Critică. Teoria politică a Școlii de la Frankfurt și radicalismul de stânga contemporan". Între 1974-1981, a lucrat ca sociolog în cadrul Laboratorului de Cercetări Sociologice Urbane din cadrul Institutului de Proiectări pentru Construcții Tipizate din București. A fost o scurtă perioadă lector al Comiteitului Central al UTC. A publicat în: "Viața Studențeasca", "Amfiteatru", "Contemporanul", "Revista de Filosofie" În 1981 a participat
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
s-a opus căsătoriei lui Felipe, Prințul Asturias-ului, cu Letizia Ortiz, care a divorțat dintr-o fostă căsătorie civilă. Biserica nu a putut să strângă destulă susținere ca să influențeze ratificarea legii, deși 82% dintre spanioli se identifică ca fiind catolici. Sociologii cred că acest lucru este cauzat de creșterea liberalismului în ultimii ani, mai ales în domeniul drepturilor individuale, spațiu unde biserica avea în trecut cea mai mare influență, cu precădere în domeniul familiei. Un sondaj arată că trei sferturi dintre
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
Serafim Duicu, poetul și sculptorul Gavril Ședran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficienii (Ion Petru Pop, Radu Ceontea). Printre colaboratorii permanenți, care au deținut rubrici, se numără istoriograful Grigore Ploeșteanu, biologii acad. Alexandru Pora și Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toșa, sociologul Andrei Roth.După moartea lui Romulus Guga, în 1983, conducerea revistei va fi preluată de Cornel Moraru, în același an fiind angajat în redacție și Nicolae Băciuț, fost redactor la revista stdențească de cultură "Echinox", care s-a stabilit la
Vatra (revistă) () [Corola-website/Science/303620_a_304949]
-
profesor de drept internațional și de istorie economică, la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai târziu, obține și o diplomă a prestigiosului de la Paris (). Din 1984 este secretar general al "Casei Românești de la Paris", până după decembrie 1989, când se întoarce în țară. Din 1991 în 1998 este profesor - asociat
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]
-
al Gherlei, dr. Iuliu Hossu (viitorul Cardinal), au consemnat buna rânduială și meticulozitatea preotului. Preotul Vasile Coșbuc a fost contemporanul, nicidecum pasiv, al activității echipelor regale în Leșu. Personalități de marcă, prezente frecvent în Leșu timp de câțiva ani, precum sociologul Dimitrie Gusti sau folcloristul Constantin Brăiloiu, au poposit adesea în casa parohială, având în persoana preotului Vasile Coșbuc un sprijin permanent. Colaborarea preotului cu Reuniunea Mariană, care avea drept scop promovarea învățământului năsăudean, se înscrie în cadrul cultural general în care
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
(n. 14 septembrie 1938, București; d. 4 decembrie 2000, Paris) a fost un pictor român, fiul sociologului și etnologului Ernest Bernea. a deținut între anii 1990-2000 funcția de director general al Muzeului Țăranului Român. Horia Bernea s-a născut la data de 14 septembrie 1938 în București, fiind fiul cunoscutului sociolog și etnolog Ernest Bernea (1905-1990). Între
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
a fost un pictor român, fiul sociologului și etnologului Ernest Bernea. a deținut între anii 1990-2000 funcția de director general al Muzeului Țăranului Român. Horia Bernea s-a născut la data de 14 septembrie 1938 în București, fiind fiul cunoscutului sociolog și etnolog Ernest Bernea (1905-1990). Între anii 1957 și 1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității București, între anii 1959 și 1965 - Școala Tehnică de Arhitectură și între anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secția Desen
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
târziu Max Weber concluziona că "nu poate apărea un sistem legal rațional, cât timp profesia este dominată de cei care o practică (așa cum se întâmplă în Anglia și cum se întâmpla în Roma antică.". Timpul pare a-i da dreptate sociologului german, dacă se ia în considerare că în Canada secolului XXI principiile iraționale - și medievale - ale "common law" sunt încă în vigoare și servesc unor înalți funcționari ai statului în încercarea lor de a se eschiva de responsabilitatea în fața justiției
Drept jurisprudențial (comun) () [Corola-website/Science/312506_a_313835]
-
pe seama prezenței fasciștilor în regiune. Aceste elemente se opuseseră regelui Vittorio Emmanuele care îl demisese pe Mussolini și care acceptase o pace separată cu aliații și declarase război Germaniei. Monarhiștii au avut suspiciuni cu privire la rezultatele referendumului din această regiune. Unii sociologi și statisticieni au afirmat, (argumentele lor fiind preluate mai apoi de liderii politici ai momentului) că populația cu un grad mai înalt de educație a sprijinit republica, în vreme ce populația săracă sau analfabetă a sprijinit monarhia. Cu toate acestea, ar trebui
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
componente ale vieții sociale; multe dintre societățile tribale studiate în ultimul secol și ceva, de altfel, nici nu aveau un termen pentru a desemna "religia", întrucât supranaturalul se afla în toate lucrurile iar evenimentele și comportamentele sunt legate de acesta. Sociologii (Émile Durkheim) au observat de mult timp acest fapt, ei concluzionând că "religia este stindardul clanului" (adică "simbolul prin care un individ se definește și își menține apartenența la un anume grup"), sacrul echivalând regulilor filiației clanice și a apartenenței
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
destinatarul să acționeze de aceeași manieră față de binefăcător, reciprocitatea putând fi imediată sau întârziată în timp. Acesta este în centrul tuturor schimburilor sociale de cooperare și întajutorare, el fiind traducerea în termenii legilor biologice a teoriei asupra reciprocității elaborată de sociologul Marcel Mauss. Din nou, și acest comportament se regăsește la animalele sociale. În anii 1970 biologul R. Trivers a arătat ca altruismul reciproc răspunde unei dinamici evolutive: jucătorii care alegeau să adopte un comportament cooperativ făceau mai multe câștiguri decât
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
existența acestui dualism rudimentar dar logic, și care survine spontan... Stări secundare ca visul, transa, halucinațiile spontane sau provocate, aduc o bază fenomenlogică care fac credibilă, citește convingătoare, existența transcendenței (fapt observat la mijlocul secolului trecut de către antropologul Edward Tyler). Mulți sociologi și chiar un lingvist, ca Friedrich Max Mueller, au arătat că religia își trage originea în personificarea forțelor naturii. Freud a fost acela care a avansat o interpretare asemănătoare, afirmând că umanizarea naturii este un infantilism care nu subzistă decât
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
arată că 66% dintre cei care se declară atei sunt bărbați. Sunt ele femeile mai atrase de religie și supranatural decât bărbații? Răspunsul este da. Acesta reflectă de altfel una dintre constatările cel mai bine atestate în știința religiei (Francis). Sociologii și psihologii au fost însă incapabili să explice în mod satisfăcător acest decalaj între bărbați și femei, care persistă în ciuda vârstei, veniturilor, activității profesionale, statutului marital și educației. Fenomenul este de altfel observabil în toate epocile și în toate culturile
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
religiile au de altfel în comun devalorizarea femeii. Și cu toate astea, în ciuda acestor mecanisme ale instituțiilor religiose, femeile sunt mai atrase de religie decât bărbații, în condițiile unei "piețe libere" a religiei. Toate ipotezele sociologice au eșuat proba testului. Sociologii De Vauss și McAllister au emis ipoteza că religiozitatea mai pronunțată a femeilor este legată de faptul că acestea nu lucrează în exteriorul căminului în aceeași proporție cu bărbații și din cauză că au în responsabilitate educația copiilor. Două studii desfășurate în
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
și evreice cu vârste între 18 și 71 de ani), au insistat fără excepție pe caracterul comunitar și de întrajutorare al experienței lor religioase, prezentându-l pe Dumnezeu ca pe un prieten și duhovnic (confident) mai degrabă decât un judecător. Sociologii Lynn Davidmann și Arthur Greil au observat același lucru căutând să înțeleagă motivele convertirilor new-yorkezelor de cultură iudaică laică la iudaismul ortodox. "Viața comunitară și familială se evidențiază pregnant ca motive principale ale conversiei femeilor, acești factori fiind în viziunea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ar trebui să se traducă printr-o diminuare a ecartului intersex în ce privește empatia. Dar cercetătoarele au constatat ca decalajul n-a suferit nici o variație statistic relevantă și că schimbările în materie de educație nu au nici un efect asupra acestuia. Echipa sociologului Lloyd Lueptow a compilat 18 studii longitudinale relizate în Statele Unite între anii 1950 și 1990. Rezultatele demonstrează o puternică persistență a stereotipurilor masculine și feminine de-a lungul acestei lungi perioade, în ciuda importantelor schimbări sociale intervenite. Cercetătorii concluzionează că peristența
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mamă, cromozomul Y fiind moștenirea de la tată. Astfel, o sociabilitate mai dezvoltată la femei și tulburări de comportament social (delincvență, autism, etc.) mai frecvente și mai grave la bărbați. Diferența de religiozitate între bărbați și femei, pe care psihologii și sociologii le atribuie diferenței de anxietate, empatie și sociabilitate, poate fi considerată ca o manifestare culturală a biologiei comportamentale a bărbaților și femeilor fasonată de selecția socială. Dacă religia apare ca rezultat al dispozițiilor noastre sociale, este normal în aceste condiții
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
este , cu sediul principal în Iași. Înființată în anul 1990, în cadrul Fundației Academice „Petre Andrei”, Universitatea este dedicată memoriei filosofului, sociologului, juristului și omului de cultură Petre Andrei, membru (postmortem) al Academiei Române. Fundația Academică „Petre Andrei” (FAPA) este o instituție academică apolitică și nonprofit, constituită în anul 1990, cu prilejul comemorării a 50 ani de la moartea filosofului, sociologului, juristului și omului
Universitatea „Petre Andrei” din Iași () [Corola-website/Science/311688_a_313017]
-
dedicată memoriei filosofului, sociologului, juristului și omului de cultură Petre Andrei, membru (postmortem) al Academiei Române. Fundația Academică „Petre Andrei” (FAPA) este o instituție academică apolitică și nonprofit, constituită în anul 1990, cu prilejul comemorării a 50 ani de la moartea filosofului, sociologului, juristului și omului de cultură Petre Andrei, membru (postmortem) al Academiei Române. În cadrul FAPA, în anul universitar 1990-1991, a fost constituită Universitatea „Petre Andrei” (UPA). În urma unui lung proces de evaluare, conform legislației în vigoare, a dobândit personalitate juridică, fiind o
Universitatea „Petre Andrei” din Iași () [Corola-website/Science/311688_a_313017]
-
(n. 29 august 1945, Bahna, județul Neamț) este un sociolog și istoric al filozofiei român. Este fiul Mariei Schifirneț, născută Movileanu, și al lui Neculai Schifirneț. A urmat cursurile Școlii generale din Bahna și ale Liceului „George Bacovia” din Bacău. Este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
1989 din cauză că editurile i-ar fi impus modificări în consens cu ideologia timpului. Lucrarea a fost citită de H.H. Stahl în anul 1984 și, deși acesta nu i-a comunicat nici o opinie, Schifirneț avea să descopere mai târziu aserțiunea marelui sociolog: „S-ar cădea a fi tipărită și lucrarea lui , " Formele fără fond în gândirea românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea"“. Teza de doctorat va fi publicată, în anul 2007, sub titlul " Formele fără fond, un brand
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
fond despre mentalități și disfuncționalități instituționale Prin studiile sale, Constantin Schifirneț a adus contribuții în sociologia modernizării și dezvoltării, sociologia generațiilor și vârstelor, în sociologia și antropologia culturii, în studiul ideilor originale ale unor filosofi români. Schifirneț se numără printre sociologii care au relansat sociologia în anii 60 din secolul XX, făcând parte din grupul de intelectuali orientați către această nouă profesie. Absolvent al universității ieșene în 1968, Schifirneț a primit repartiție guvernamentală pentru ziarul ,Scânteia tineretului”, dar printr-un joc
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
îmbunătățită, în 2002 și 2004 la Editura Comunicare. ro. București. Despre acest volum au scris Anda Moculescu, Maria Moldoveanu, Rodica Iamandi, Valeriu Frunzaru. Lucrarea "Sociologie" este indicată la „Bibliografia” unora dintre cursurile de la alte facultăți. Schifirneț a elaborat studii despre sociologi români: Mircea Vulcănescu, T.Maiorescu, M. Kogălniceanu, Spiru Haret, Al.Claudian, Mihail Ralea. A reeditat, pentru prima dată de la apariție, lucrarea lui Traian Brăileanu, "Sociologie generală". În studiul introductiv la această ediție, Schifirneț evidențiază concepția originală a sociologului român despre
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
studii despre sociologi români: Mircea Vulcănescu, T.Maiorescu, M. Kogălniceanu, Spiru Haret, Al.Claudian, Mihail Ralea. A reeditat, pentru prima dată de la apariție, lucrarea lui Traian Brăileanu, "Sociologie generală". În studiul introductiv la această ediție, Schifirneț evidențiază concepția originală a sociologului român despre societatea concepută ca un sistem. O altă lucrare a lui Brăileanu, "Politica" a fost reeditată de Schifirneț. În studiul introductiv Schifirneț subliniază contribuția lui Brăileanu de ctitor al științei poltice în România. Aceste studii despre sociologi români au
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]