12,660 matches
-
malina/malina stereo.htm. Yzerbyt, Vincent Y.; Rocher, Steve J., „Fencing off the deviant: The role of cognitive resources in the maintenance of stereotypes”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 77, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncii femeilortc "Gen Și putere \: devalorizarea Și revalorizarea muncii femeilor" Alice Iancu Spațiul românesc politic și cultural de tranziție se caracterizează printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
managementului. Mai direct spus, urmărim a pune În evidență premisele umane (de natură psihosocială, culturală) ale activității manageriale. Managementul este un domeniu complex de activitate În cadrul căruia participă specialiști din diverse domenii ale culturii, oameni de știință din domeniul economiei, sociologiei, psihologiei, esteticii, marketingului, dar și fizicieni, medici, chimiști, juriști, designeri, specialiști În cunoașterea opiniei publice, istorici, și multe alte specializări. Așadar, managementul este un domeniu care depășește ceea ce poate oferi managerul. În afacerile moderne de mai mare complexitate, managerul lucrează
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sunt acele procese prin care elaborăm modele de aplicare a deciziilor rezultate din valorizările noastre. 5.3. Enculturația, „procesul de internalizare de către individul uman a normelor și valorilor grupului (comunității, societății) În care se naște și trăiește”.<footnote Dicționar de sociologie (cond. C. Zamfir, L. Vlăsceanu), București, Editura Babel, 1993, p. 219. footnote> 5.4. Aculturația, „procesul de interacțiune a două culturi sau tipuri de cultură, aflate un timp Într-un contact (reciproc)”.<footnote Ibidem, p. 18. footnote> 6. Procesele de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
1) recunoaște (problematizează), 2) interpretează și 3) răspunde (soluționează) prin compartimente (valorico-normativ constituite) la cerințele sale dinamice de viață, ca urmare a unui proces de interacțiune și negociere socială.<footnote O prezentare mai pe larg se găsește În Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, București, Editura Economică, 2004, cap. 3. footnote> Față de cultură, În ansamblul său, cultura organizației este o particularizare adecvată unui tip de activitate, constituind softul managementului, al comportamentelor În organizații. Prin cultură, o comunitate umană reușește să problematizeze contextul său
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dat o definiție rămasă „clasică” până În prezent: Atitudinea reprezintă „o dispoziție mentală și neurologică, care Își trage organizarea din experiență și care exercită o influență directoare dinamică asupra relațiilor individului”.<footnote Allport G.W., Atitudines, p. 910. footnote> Dicționarul de sociologie dă următoarea definiție: „ATITUDINE; orientarea personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive, conotive, care exercită influență de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului. Când atinge un grad mai Înalt de stabilitate, atitudinea se constituie ca Însușire
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive, conotive, care exercită influență de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului. Când atinge un grad mai Înalt de stabilitate, atitudinea se constituie ca Însușire caracterială a unei persoane”.<footnote Dicționar de sociologie (cond C. Zamfir și L. Vlăsceanu), București, Editura Babel, 1999, p. 53. footnote> Comportamentele organizaționale trebuie Încadrate În complexul de factori și procese care le generează. Observăm intervenția unor elemente care țin de organizație și mediu și care vor ocupa
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
comportamentelor omului În organizație și față de organizație impune un studiu multidisciplinar. Prezentăm o definiție a comportamentului organizațional: „Studiul comportamentului uman, a atitudinilor și performanțelor din cadrul unei organizații, elaborând o teorie, metode și principii cu ajutorul unor discipline: cum ar fi, psihologia, sociologia și antropologia culturală pentru a cunoaște percepțiile, valorile, capabilitățile de Învățare și acțiunile individuale, fie că lucrează În grup sau Într-o organizație, analizând efectele mediului extern asupra organizației și resursele sale umane, misiunile, obiectivele și strategiile sale”.<footnote Ivancevich
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Peter, op. cit., p. 420). footnote>) joacă un rol deosebit de important. „Schimbarea organizațională constă, În parte, dintr-o serie de construcții emergente ale realității, inclusiv revizuirea trecutului, pentru a corespunde cerințelor noilor jucători”<footnote Piotet Françoise, Sainsaulieu Renaud, Methodes pour une sociologie de l’entreprise, Paris, Presses de la Fundation Nationale des Sciens Politiques, 1994, p. 1956. footnote>. Negocierile, interacțiunile care conduc la instituirea unei culturi organizaționale se desfășoară, după cum am mai văzut, În relații inegale În sfera puterii. „Întreprinderea este, astfel, un
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
footnote Foucault Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996, pp. 304-305 (x-sublinierea noastră, xx - sublinierea În text). footnote> Sub aspectul „economiei economice”, cercetările se vor purta pe planul existenței imediate, fizice a omului. Studiile de ergonomie, psihologie, psihologie socială, sociologie etc., vor ajuta analizele economice pentru a găsi, pe de o parte, mijloacele creșterii eficacității muncii și, pe de altă parte, a asigura omului condiții cât mai bune de muncă și recompense necesare satisfacerii cerințelor sale (și a familiei pentru
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
clientului). În această viziune, ce are la bază o filosofie (omul este privit izolat și redus la un individ egoist ce urmărește doar câștigul personal), o psihologie (sărăcirea sistemului motivațional-aspirațional al omului, reducerea percepției sociale la starea materială etc.), o sociologie (relațiile interumane și de grup, procesele sociale etc., generate doar de interesele individuale de ordin economic, elaborarea și practicarea modelului „omului economic” terorizat de Max Weber), o politică (desfășurarea relațiilor de putere doar prin mecanismele atracției oferite de câștigul material
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
deosebire exigențelor socioumane care impun schimbarea radicală a modului de a concepe și practica activități din „sfera economiei”. Nu ne propunem a trata pe larg caracteristicile taylorismului. Vom prezenta, pe scurt, câteva din elementele sale de bază<footnote Hoffman Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 18, 70-73. footnote>: 1. Disjuncția netă dintre conducere și execuție, golirea execuției de orice autonomie, participare, decizie, interes pentru problemele generale etc. 2. Specializarea cât mai mare a muncii de execuție, fragmentizarea la maximum
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
după o anumită perioadă de practicare a profesiei, o persoană poate fi considerată competentă, ori eficientă În muncă” (Heller Frank, The Neglected Role of Competence in Organizational Democracy, În vol. Theoretical Approaches. Tourenis Democracy in Organization, Copenhagen, Asociația Internațională de Sociologie, 1996, p. 127. footnote>, sau la responsabilități atribuite de manageri („postul pe care-l am mă face competent În următoarele sarcini...”) <footnote Competență profesională - caracteristică a unei persoane sau a unui colectiv de a dispune de cunoștințele și deprinderile necesare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
colectiv de a dispune de cunoștințele și deprinderile necesare realizării sarcinilor legate de un anumit domeniu de activitate profesionistă. La aceasta se adaugă și capacitatea rezolvării cu succes a problemelor organizaționale și a modului de cooperare cu oamenii” (Dicționar de sociologie), C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord., p. 120). footnote> Competențele negociate reprezintă un nou concept, legat de o nouă practică a managementului flexibil, bazat pe rolul activ al personalului În definirea strategiei, În fixarea obiectivelor etc. Competențele personale (negociate) reprezintă o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nivelul Întreprinderii, Între Întreprindere și cumpărători, Între Întreprindere și societate etc.). A cunoaște omul și modul lui de comportare devine o cerință esențială ce Înlocuiește (cel puțin În esență) cerința de a cunoaște mașina și modul său de funcționare. Psihologia, sociologia, medicina, În general ansamblul științelor despre om și societate capătă tot mai mult un rol major În raport cu științele tehnologice care se vor redimensiona În raport cu cele despre om, natură, societate. Omul Își capătă, acum, locul său cuvenit În management. Comunitatea Europeană
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cadru diferit, În Întregime sau În parte, de starea de lucruri către care se Îndreaptă realizarea actului; 4) «finalitateaă.<footnote Parsons Talcott, The Structure of Social Action, New York, The Free Press, 1949, pp. 44-45 (a se vedea și Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004, pp. 137-140). footnote>. În această structură a acțiunii, actorul are menirea de a păstra ordinea, de a Împlini cerințele (funcțiile) unui sistem social, asigurând un echilibru perfect printr-o acțiune perfectă. Instituționalizarea perfectă apare atunci când
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cât mai multă. Raționalismul economic este specific culturii occidentale a capitalismului.<footnote Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 16. footnote> Ipoteza „omului rațional”<footnote În legătură cu ansamblul viziunilor despre om, a se vedea Oscar Hoffman, Sociologia organizațiilor, capitolul 2.3, Editura Economică, București, 2004. footnote> a fost „relativizată” printr-o nouă sintagmă a „raționalității limitate”. Simon Herbert a arătat că pretenția la raționalitate este limitată În organizație prin: a) informația incompletă și limitată; b) complexitatea problemelor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mijloace și obiective prin care să „Încarce” munca cu noi potențe valorico-normative și psihologico-motivaționale În vederea modificării „spațiului social al muncii”. Se știe că, Henry Fayol<footnote Fayol Henri, Administration industrielle et générale, Paris, 1961 (a se vedea și Herseni Traian, Sociologie industrială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp. 126-127. footnote> deosebea următoarele „operații” ale Întreprinderilor: de personal, tehnice, științifice, administrative, economice, contabil-financiare, de securitate, igienico-sanitare și sociale. Astăzi, funcțiile Întreprinderilor sunt văzute Într-o viziune globalistă (direct corelate cu sistemul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Vom Încerca ulterior să tratăm semnificația umană a muncii, prezentând o scurtă caracterizare a conceptelor principale cu care lucrăm. Ce este o instituție? Cel care a dat termenului o circulație specială a fost Maurice Hauriou<footnote Speranția Eugeniu, Introducere În sociologie, vol. 2, București, Casa Școalelor, 1944, pp. 301-303. footnote>. Pentru el instituția este, „o idee cu privire la o creație sau Întreprindere care se realizează și se menține juridic Într-un mediu social.”<footnote Ibidem, p. 301. footnote> Astfel, instituția se referea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Renard extinde conceptul la aproape Întreaga societate și, mai ales, Îl identifică cu grupul social<footnote Ibidem, p. 303. footnote>. E. Durkheim (1858-1917) considera că o instituție este, „orice credință, orice mod de conduită instituit de colectivitate”.<footnote Dicționar de sociologie (coord. C. Zamfir), L. Vlăsceanu, Editura Babel, București, 1993, p. 303. footnote> T. Parsons (1902-1979), În modelul său (AGIL), elaborat Începând din 1956 (Împreună cu Neil Smelser), dă instituției o extindere generalizată, dar și diferențiată (specializată). După Parsons, există patru tipuri
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
I), grupurile de solidaritate reglementate prin norme, familie, grupul de prieteni, clicile. Termenul este, astăzi, echivalent cu definiția: „o instituție constă dintr-un ansamblu complex de valori, norme și urgențe Împărtășite de un număr de indivizi”<footnote Larousse, Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 137. footnote>. Organizațiile sunt un gen de instituții „care permit societății să urmărească scopuri care nu ar putea fi realizate doar prin acțiunea indivizilor”<footnote Ivancewich John M., Matteson Michael T., Organizational Belaviour and
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a) presupozițiile (postulatele) teoretice (viziunea); b) valorile și normele; c) „artifactele” - produsele culturii (sau, cum se mai spune, „purtătorii-de-valori”). În sfârșit, deconstructivismul aduce În discuție democratizarea organizațiilor pe baza raportului dintre putere și cultură.<footnote A se vedea Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004 paragraful 3.5. footnote>. În acest context de preocupări, intervin organizațiile afiliate UE, cum ar fi: „European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions” (creată În 1973, În cadrul UE). Fundația are ca mandat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unei singure proprietăți emergente a sistemelor de acțiune socială care poate fi denumită «integrarea În valorile comuneă”<footnote Parsons Talcott, The Structures of Social Action, New York, Free Press, 1937, p. 768. footnote>. Raymond Boudon<footnote Friedberg Erhard, Organizația, În vol. Sociologie, Boudon Raymond coord. Editura Humanitas, București, pp. 410-418. footnote> evidențiază trei concepții asupra integrării: a) Teoria echilibrului organizației „(Barnard C.I. - 1948, Simon H.A. - 1947) pune la baza analizei conceptul de „contract” prin care se stabilește un echilibru acceptabil Între contribuțiile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
că actorii acționează motivați de dorința de a dobândi putere asupra altor actori. Puterea apare ca element-cheie al dinamicii acțiunii colective și, astfel, al organizațiilor”<footnote Crozier Michel, Freidberg Erhard, L’Acteur et le systeme (a se vedea Lafaye Claudette, Sociologia organizațiilor, București, Editura POLIROM, 1998, p. 471. footnote>. Inspirat de ideea lui Wittgenstern privind deosebirea dintre „structura de suprafață” și „structura de adâncime”, Stewart Clegg a elaborat tipologizarea : Acest model suscită o serie de critici, cum ar fi o anumită
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
punerea În discuție a așa-ziselor „frontiere ale organizației”, care tratează problema raportului organizației cu mediul; 4) discutarea autonomiei organizațiilor, care atrage atenția asupra efectelor organizaționale și se centrează asupra dinamicii endogene a organizațiilor.<footnote Friedberg Erhard, Organizația, În vol. Sociologie (coord. Boudon Raymond), București, Editura Humanitas, 1997, p. 399. footnote>. Organizațiile se dovedesc a fi, pe de o parte, „instrumente de cooperare și de acțiune colectivă capabile, adică, să impună un minim de ordine, de previzibilitate și de regularitate În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
superioară a schimbării, îndeosebi prin inovare. Conceptul de management al acestei schimbări și inovări nu este nou. De la finele secolului XX s-au realizat cercetări în acest domeniu de specialiști din diverse discipline cum ar fi psihologie socială și ocupațională, sociologie, știința managementului, comportament organizațional și inginerie industrială și tehno logică. Aceste cercetări oferă în întregul lor un rezervor bogat de cunoștințe, care pot fi utilizate pentru a facilita managementul schimbării și inovării. În cele ce urmează voi prezenta câteva dintre
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]