KorAP: Find »[drukola/base=spusă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...209 210 211 ...222 >

5,544 matches

Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

este acuzat, printre altele, că nu s-a dezis de legionarism nici la bătrânețe (lucru care nu s-a Întâmplat, de pildă, cu Emil Cioran, care și-a negat tinerețea legionară). Ca argument al acestei teorii, Eliezer Palmor a citat spusele lui Jung, la un congres de filosofie din Uruguay. Jung mărturisea că Eliade ar fi susținut că România se află unde se află datorită... „jidanilor”! Dar afirmația lui Jung nu este scrisă, deci argumentul autorității acesteia este serios zdruncinat! De

[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim, în acest context, spusele lui S. Mehedinți din 1935 potrivit cărora "Orice om își are socoteala sa cu eternitatea". 9 Pentru Ch. André (2010), stima de sine înseamnă să spunem ce gândim, să facem ce vrem, să insistăm când ne lovim de o dificultate

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778

tarziu, în august 1903, petiționarul neobosit a primit din partea Administrației Casei Școalelor (fondul Iosif Niculescu) o bursă de 150 de lei21, dar nu și-a încheiat studiile în toamnă, așa cum ar fi trebuit, dacă ar fi se ne luăm după spusele sale că s-ar fi aflat în ultimul an... În vara anului viitor, mai precis pe 8 / 21 iunie 1904, Butză îi scria din nou Ministrului României în Belgia rugându-l să intervină pe langă Rectorul Universității Libere, ca să-l

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429

nu are încredere în ce i se spune. Vorbesc serios./ Pe bune... Locutorul vrea să-l convingă pe interlocutorul de veridicitatea celor comunicate. Scriem acum, da/ok? Locutorul încearcă să-l forțeze pe interlocutor să fie de acord cu cele spuse. Da, da.../ Da, totuși.../ Da, cu toate acestea... Locutorul încearcă să simuleze acordul cu interlocutorul, însă își exprimă adevărata opinie (informația cea mai importantă din mesaj) după "dar/totuși/cu toate acestea". Dacă rezolvați problema, primiți o recompensă. Locutorul încearcă

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Da, da, da./ Așa...65 Interlocutorul, în ipostaza sa activă (nu simulată), este atent la actul comunicativ al locutorului și îi confirmă acestuia că își poate continua intervenția. Zău!/ Nu mai spune!/ Fugi de-aici! Interlocutorul își exprimă neîncrederea în spusele locutorului. Aaa.../ Aha.../Wow... Interlocutorul își manifestă surpriza la receptarea mesajului locutorului. Care este părerea ta, de fapt?/ Cum vezi tu lucrurile? Interlocutorul este interesat de opinia locutorului, nu de informații transmise impersonal, neutru. Cum?/Ce ai spus?/ Ce scrie

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

cumințenia „Părerilor tutovene” renă scute, care la 16 aprilie 1992, argumentând înființarea județului Tutova, aduce ca argument cultural existența teatrului și a muzeului, dar despre presă, ca parte a actului cultural la Bârlad, nu vorbește nimic, uitându‐se adevărul din spusele lui Iorga: “Presa e o catedră, un amvon, un post de observ ație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalele...” Ca să existe teatru și muzeu la Bârlad, presa a tot scos strigăte și a dat semnale din

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Din 1902: 48x33 cm și din 1904: 40x 29 cm. În 1902 - 1903 director: Victor Hugo. * Curierul Bârlădean Curierul Bârlădean, periodic editat de Primăria municipiului Bârlad, număr inaugural, gratuit, apare la 15 februarie 1997 și are ca moto una din spusele lui I.L. Caragiale: „Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii". 42 Publicația este realizată de Biroul de presă al Primăriei Bârlad; tehnoredactarea și tiparul offset la S.C. Odeon SRL Vaslui; format 29x42 cm., în patru pagini. În editorialul „În slujba

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
biografia lui erau publicate de G.D. Nicoleanu în lucrarea „ Parlamentul român” 1866-1901, II, p.205-206. * 52 Dreptatea Dreptatea, organ al Partidului țărănesc din județul Tutova. Ziarul are numărul 5, din 15 februarie 1926, anul II de activitate, purta în manșetă spusele:”Dacă vreți o viață mai bună, dacă vreți o viață mai omenească, dacă vreți o gospodărie comunală cinstită și dreaptă în folosul Dvs., votați lista nr.3 a Partidului Țărănesc în cap cu Constantin Dornescu și Mihai Bally, cu semnul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
totdeodată. Două din bucățile în proză sunt anonime, două scrisori de drum către mamă sunt iscălite de Herșcu sin Froim, iar Adio de Aron Grünșpan; versurile sunt scrise de Friedman Sigfried (pseudonimul precedentului), dr. A Flachs și Betty Weinzweig. După spusa institutorului Axelrad, băiatul simplu Aron Grünșpan a organizat un grup de „vreo 70 de evrei care s-au dus pe jos, până în Germania, de unde i-au încărcat pentru America." * Fetița dulce „Fetița dulce", revistă umoristică „Modern-stil”, apărea la 5 octombrie

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
muncitorilor de la sate și orașe înseamnă populația de tot felul a Tutovei: țăra ni, muncitori dar fi funcționari, juriști, doctori ori alți intel ectuali. Ziarul apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, îndreptat împotriva „ciocoilor lui Averescu și a spuselor domnului V. Georgescu - Bârlad, fost prefect de Tutova, dar și a domnului Constantin Stere aflat în fruntea Partidului Țărănesc”. Deci semnul electoral „Crucea” se ridică împotriva „Secerei”, dar învinge „Steaua ”în... șase raze ... Numărul 1 apare la 7 februarie, numărul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sionistă de I. Jaques Sircus; Atacul și incendierea templului și Căderea Sionului după Graetz; „Plângerile" după distrugerea primului templu și Incendierea și distrugerea templului, fără autori, iar în jargon Kinos: versuri de Jzchaki. Prețul benevol pentru F.N.(Fondul național). După spusa lui Adolf Axelrad mai tot numărul era scris de institutorul Iacob Sircus, fiul bătrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui Ifremia, ca și Ilinos, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul ziarului bucureștean în jargon navaseret (1901 1903), născut pe la 1868

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia Negru. La câteva zile , la rubrica pe care o redactam „Din scrisorile și telefoanele zilei” am adus o anumită corectare spuselor magistrului... A doua zi a intrat în birou la mine, mi‐ a strâns mâna și zâmbind mi‐a spus‐o direct: dar știi că Tutoveanu a fost cu Natalia Negru? Tot ce se poate, Natalia Negru (1882‐ 1962) a supraviețuit

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din cauza intervențiilor legionare, ziarele și‐ au încetat apariția. Nu se găsesc la Biblioteca Academiei R.S.R. din neglijența 160 tipografului 3, care n‐ a trimis acesteia nici un exemplar.” Gheorghe Ioniță,membru al Academiei Bârlădene - din articolul „De la Academia Bârlădeană”. Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în art icolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă (Păreri n.n.) cititorii sunt înștiințați că în orașul lor va apare „Șarja” și „Veacul nostru”, fapt care, de altfe l, s‐a și întâmplat” „Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în articolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și literatură

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen te care duc la Providență, ca în versurile „Curge vremea”: Curge vremea, curge‐ntr‐una Și pe toți ne face una! De‐ai fost mare, de‐ ai

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din toate ungherele, pentru a ne fi redată nu numai eroina, ci și pe tatăl său, alt uitat, Manolache Costache Epureanu, văr primar cu Costache Negri, prieten sincer, după cum spuneam, cu Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Ion Ghica ș.a. Enescu, spusele despre Elena Bibescu, continuate cu cele referitoare la fii ei, Emanoil și Anton Bibescu, prieteni cu Marcel Proust, cartea este o adevărată antologie care face Boierul unionist bârlădean Manolache Kostache Epureanu, membru al Comitetului Unionist Central de la Iași a altor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Baaad-ului” ține tocmai de afirmarea regionalismului creator”, scrie cel care în 1957, la îngropăciunea lui G. Tutoveanu îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
s‐a dorit”. Lucrarea începe, într‐adevăr, cu calendarul lunilor anului, pe o pagină zilele lunii și semnificați a lor religioasă, iar pe cealaltă pagină este lăsat „loc de notițe” pentru ... însemnarea faptelor bune.” Alături de luna calendaristică se află diferite spuse, culese și redactate de T. Pamfile: „Până la moarte îns eamnă până după moarte”; „A te face fericit este cel mai greu m eșteșug; totuși este singurul care, pentru altul nu prețuiește mai nimic”; „Artă pentru artă, ca și când ți‐ar trece

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
priviți spre hotare!” de Gh. Filiche, Priponești Tutova, în numărul 4 din aprilie 1937, din care redăm ultimele versuri: „...Atât de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii mele... N‐a trecut mult și Mareșalul avea să ordone: „Ostași, treceți Prutul!” Ostașii au executat ordinul, căpitanul în rezervă Iorgu Filiche a fost mobilizat și nu s‐a mai întors acasă până la terminarea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
literatura - căci suntem prea neînsemnați pentru aceasta - cel puțin avântului sufletesc al tinerimii, care caută dar nu găsește, decât în prea puține locuri, îndrumarea sănătoasă atât de trebuitoare ei”. Vom căuta - se spune în cuvânt înainte - prin aceasta ca schimbând spusele marelui istoric N. Bălcescu: „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige statornicie în caracter” să ne fie îngăduit a zice: „Românii astăzi sunt întemeiați în patriotism și în curaj și au câștigat

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
cu atâtea informa ții asupra acestui ținut.” Lucrarea, în prim volum, ni se spune, este realizată la Atelierele grafice C.D. Lupașcu din Bârlad, așteptându‐se ca 346 viitorul volum să corespundă în totul așteptărilor celor mai pretențioși statisticieni. Înțelegem din spusele redacției că „secretarul nostru redactor” este domnul George Ponetti. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, apărută la Tecuci în ianuarie - martie 1941, director și proprietar C.A. Stoide (redactor G. Ursu), ‐ vezi documentarul „Târgul lui Barnovschi Vodă” - copie

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Nicolai Creangă Costești și pentru alții ca el trecuți la creștinii după Evanghelie; „Biserica și intelectualii care militau pentru o mai strânsă legătură la sate mai ales, între preot și învățător; „Bețivul este un mort viu", un comentariu pe baza spuselor Sf. Ioan Gură de aur; „Apărați biserica!" era o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
unui număr întreg regretatului poet și om de cultură, profesorul Ion Alexandru Angheluș, reamintind că despre el au scris Ion Gheorghe Pricop, Grigore Ilisei, Cristian Simionescu, Teodor Pracsiu, Theodor Codreanu, prof. Gruia Novac ș.a. nu pot încheia fără a aminti spusele lui Ștefan Oprea care redă spusele lui Ion Alexandru Angheluș adresate celor de la istorică, de arhimandit Mina Dobzeu și Theodor Codreanu, în 403 “Cronica” când îi invita să vină în orașul dintre vii: “La noi cireșele s au copt, floarea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
om de cultură, profesorul Ion Alexandru Angheluș, reamintind că despre el au scris Ion Gheorghe Pricop, Grigore Ilisei, Cristian Simionescu, Teodor Pracsiu, Theodor Codreanu, prof. Gruia Novac ș.a. nu pot încheia fără a aminti spusele lui Ștefan Oprea care redă spusele lui Ion Alexandru Angheluș adresate celor de la istorică, de arhimandit Mina Dobzeu și Theodor Codreanu, în 403 “Cronica” când îi invita să vină în orașul dintre vii: “La noi cireșele s au copt, floarea de iasomie s-a trecut, iar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
prin instituția „copiilor de 416 trupă” ori a celor lepădați în internate se cun oaște. Nu se spune nimic în cartea la care m‐am referit, cui vor aparține bătrânii, neputincioșii”... Cât de motivată îmi este alegerea o argumentez cu spusele unui mare istoric - că și familia ca și căsătoria au o nuanță profund istorică: „Societatea, ca un ordin natural, are elementele sale proprii, care după noi sunt: individul, familia, națiunea sau patria, seminția și omenirea.” În timp aceste elemente au

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]