7,322 matches
-
poporul nostru timp de 45 de ani, ar fi fost evitate dacă în anul 1921, conducă torii României ar fi luat în serios semnalul de alarmă dat de Corneliu Zelea Codreanu care a așezat pe atelierele C.F.R.-Nicolina tricolorul, în locul steagului roșu cu seceră și ciocan, arborat de muncitorii comuniști. Relația României cu Uniunea Spovietică ar fi fost asemenea cu relația Finlandei cu comunismul bolșevic. Finlanda a rămas liberă iar România are soarta Ceceniei. Dacă în lupta lor prin mijloace democratice
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
primejdie. Nu pactiza cu cei ce te lovesc fățiș și vor dezmembrarea statului român unitar, național și creștin! Ține ochii deschiși pentru a nu deveni iar victimă ca în anul 1940. Nu dezerta. Propaganda dezlănțuită acum de maghiari, inclusiv arborarea steagului secuiesc pe instituțiile românești, nu se va opri nicicând. Agresiunea lor continuă pentru a-și împlini scopul final, dezmembrarea statului român. Maghiarii, prin ei înșiși, fățiș, s-au dovedit neloiali chiar atunci când au jurat loialitate și indivizibilitate statului roman, când
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub steagul Legiunii, morții noștri au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale, au apărat credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat între a fi sau a nu mai fi român și creștin. Călcând cu pași de foc pe urmele strămoșilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
luat această țărână de lângă comuna Căutălănești (Podul Înalt), jud. Vaslui, locul unde a fost bătălia lui Ștefan cel Mare cu turcii.” Plutonier Rotaru, Reg. 26 , Infanterie Ce scria istoria: „Ștefan avea o armată mare, cum n-a mai strâns sub steag românesc, până la Regele Carol, 40.000 de moldoveni, mai toți țărani. Armata turcească de 120.000. Locul luptelor a fost județul Vaslui. Ziua luptei, după unele izvoare, ar fi fost 6 ianuarie 1475. Ștefan nu o precizează, ci o scrie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, din 1960 la Editura pentru Literatură și din 1970 la Editura Minerva, în redacția „Biblioteca pentru toți”, pe care o conduce din 1975 până la pensionare. A debutat în 1953, cu articole la ziarul „Steagul roșu” și cu poezii la revista „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1961, cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. Roman remarcabil prin tematică și mediu social
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
ca avocat al Creditului Funciar Rural, după un timp intrând în Baroul de Ilfov. Debutează în 1884, la ziarul craiovean „Carpații”, iar editorial în 1910, cu proza din Negru pe alb. Mai este prezent în „Presa”, „Oltenia”, „Voința Craiovei”, „Secolul”, „Steagul”, „Frontul”, „Farul nou”, „Decalogul”, „Dreptul”, „Pagini juridice”, „Convorbiri literare”, „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Arhivele Olteniei”, „Unirea”, „Cultura creștină”, „Păstorul”, „Vestitorul” ș.a. A semnat și M. Ghercescu, I. Magulea, Maxim Marici, Marius, Ion Mazâlu, Jean de Mourta, Protosinghelul Agafton Otmenedec, L.
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
Sufletul românesc, Oradea, 1928; Efimeridele, I-II, București, 1930-1937; În voia soartei, București, 1938. Ediții: Vasile Lascăr, Discursuri politice, I-II, București, 1912. Repere bibliografice: „În cumpănă”, „Ideea europeană”, 1919, 13; Davidescu, Aspecte, I, 93-96; I. Laus, „Din frământările trecutului”, „Steagul”, 1921, 946; Ibrăileanu, Opere, III, 398-399; Verax [Ioan Lupaș], „Eugeniu Carada”, T,1922, 11-12; „Stingher”, „Timpul”, 1923, 70; Trivale, Cronici, 250; E. Samoilă, Ziaristica, București, 1936, 329; P., „Efimeridele”, VR, 1937, 11; N. Brânzeu, Mariu Theodorian Carada la 70 de
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
The Whispers of the Old Walnut Tree, ed. bilingvă, București, 2001; Refugiații, București, 2002; Caleidoscop, New York-București, 2003; Între răsărit și apus, New York-București, 2003; Un drapel, o luptă, un loc, New York-București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Stoicescu, Un nou steag românesc, „Revista de istorie”, 1978, 8; Popa, Ist. lit., II, 321-322; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 280-282. C. V.
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
numărul 5/1911 redactor responsabil este Constantin Cehan. Convinși de faptul că e nevoie de „o presă independentă”, redactorii ziarului afirmă: „Nu venim nici cu discursuri, nici cu promisiuni, nici să-nființăm alt partid, nici prea idealiști, ci un alt steag înțelegem să arborăm în sufletul poporului românesc, «Timpul», steagul adevărului și al dreptății” (1/1911). Rubrici: „Note politice”, „Mozaic”, „Ancheta”, „Păreri libere”, „De la românii de peste hotare”, „Săptămâna”, „Literatură”. Se publică versuri de Aron Cotruș (Tristia), G. Rotică, Maria Savul, A
TIMPUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290178_a_291507]
-
de faptul că e nevoie de „o presă independentă”, redactorii ziarului afirmă: „Nu venim nici cu discursuri, nici cu promisiuni, nici să-nființăm alt partid, nici prea idealiști, ci un alt steag înțelegem să arborăm în sufletul poporului românesc, «Timpul», steagul adevărului și al dreptății” (1/1911). Rubrici: „Note politice”, „Mozaic”, „Ancheta”, „Păreri libere”, „De la românii de peste hotare”, „Săptămâna”, „Literatură”. Se publică versuri de Aron Cotruș (Tristia), G. Rotică, Maria Savul, A. Agapus, Gh. Savul și proză de Constantin Cehan și
TIMPUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290178_a_291507]
-
1992, București), prozator. Este fiul Minervei (n. Cișmaș) și al lui Miron Țic, țărani. Urmează școala primară în satul natal și Liceul „Decebal” din Deva (1941-1949). Student la Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1953), este concomitent redactor la „Steagul roșu” din Petroșani (1949), colaborator extern la „Scânteia tineretului” (1950-1952), devenind ulterior redactor (1952-1956). Considerat, împreună cu Radu Cosașu, persoană „dușmănoasă” și „negativistă”, se vede concediat. Redactor la Secția scenarii a Studioului Cinematografic București (1961-1969), va fi apoi secretar al Asociației
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
oficiosul conservator „Ordinea” (1907), versuri și articole fiindu-i tipărite tot acum în revista „Ramuri”. În aprilie 1914 scoate, ca redactor-șef, revista de teatru , muzică și sport „Comedia”, ulterior e redactor-șef la cotidianul bucureștean „Dreptatea” (1914-1915) și la „Steagul” lui Al. Marghiloman. Pentru diferite perioade face parte din redacțiile de la „Noua revistă română”, „Adevărul” și „Dimineața”, „Cuvântul”, „Curentul”. Colaborează cu versuri, critică literară și teatrală, comentarii sociale și politice și la „Insula”, „Înainte”, „Flacăra”, „Spectatorul”, „Rampa”, „Viața”, „Omul liber
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
mă uit dacă se folosește și el cu o para, două... mai ales un om cu o familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru? Pristanda: Patruzeci și patru în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiță. Nu m-am plimbat eu la luminație în trăsură cu Zoe și cu nenea Zaharia în tot orașul? Tocmai ea, cum e glumeață, zice: Ia să-i 41 numărăm steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joițica, tocmai dumneei, care de!... Să ne așteptăm de la dumneei la o protecție... Tipătescu: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu știe și nenea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine știe... Tipătescu: (râzând) Ghiță... apoi nu mă orbi de la obraz așa. Pristanda: (schimbând deodată tonul, umilit și naiv) Famelie mare... renumerație după buget mică... Tipătescu: (uitându-se la ceas) Ia să lăsăm steagurile, Ghiță... Pristanda: Curat să le lăsăm, coane Fănică. Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
până să-mi schimb haina; ieșim împreună; am să-ți mai spun ceva. Pristanda: Stau, coane Fănică. (Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cetățeanul turmentat, Ionescu și Popescu intră, conducând manifestația publică. Cei ce vin prin fund sunt toți amețiți, și mai ales Cațavencu și Cetățeanul turmentat, care înghite și sughite mereu. După ei vin o mulțime de cetățeni cu ramuri verzi și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu plângi, tot te-mpușcă. Și-ntr-adevăr, ne-a dus la Securitate... Cât ați stat la Securitate acolo? Am stat până după moartea lui Stalin. Când a murit Stalin, scoțându-ne la w.c. - deținutul se uită prin orice crăpătură - am văzut steagul roșu printr-o crăpătură a unui geam de la subsolul de la Securitate, care era În fosta bancă Marmorosch Blank... „Mă, o fi murit Gheorghiu-Dej? O fi murit Petru Groza? Cine-o fi murit?” Și n-am știut nimic, numa’ anchetatoru’ o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și cel care ține să meargă spre Ba sarabia este român adevărat“15. După ce Conservatorul își încetează apariția, la 15/28 noiembrie 1914, Constantin Bacalbașa devine, pentru puțină vreme, începând din 16/29 noiembrie 1914, director al noului oficios conservator Steagul, de orientare studiu introductiv 13 12. Constantin Bacalbașa, deputat de Ilfov, „Glasul țării“, Epoca, an. XIX, nr. 15, 16 ianuarie 1913, p. 1. 13. Constantin C. Bacalbașa, deputat de Ilfov, „Câteva cuvinte de explicații“, Epoca, an. XIX, nr. 17, 18
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asupra acestui punct, trecut de-acum în istorie, păstrăm tăcere“17. Sub conducerea sa (de la 11/24 iunie 1915 el nu mai figura însă ca director al ziarului, acesta apărând acum numai cu mențiunea în frontispiciu „Organ al Partidului Conservator“), Steagul nu a adoptat o atitudine accentuat germa nofilă, lui Bacalbașa îngăduindu-i-se să publice aici articole de frumoasă atitudine patriotică și de clarviziune istorică, activitatea sa publicistică atingând acum un neîndoielnic moment de vârf. Adresându-se noului an 1915
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie realitate. Fă ca lungile jertfe și crâncenele suferințe ale părinților noștri să 14 studiu introductiv 16. Constantin Bacalbașa, „Pentru calomniatori“, Steagul, an. II, nr. 15, 18 ianuarie 1915, p. 1. 17. Constantin Bacalbașa, „O întrebare“, Adevărul, an. 38, nr. 12828, 8 octom brie 1925, p. 1. fie răsplătite. Dă-ne unitatea neamului și hotărăște ca toate țările locuite de frați din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
realizează visul secular nu prin alcătuiri diplomatice lipsite de bărbăție și înăl țare sufletească și nici cerșind la porți străine un câștig, datorat milei umilitoare, dar pe calea măreață a jertfelor sângeroase.“19 studiu introductiv 15 18. Constantin Bacalbașa, „1915“, Steagul, an. II, nr. 1, 3 ianuarie 1915, p. 1. 19. „Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brașov, salam nou de Sibiu și Verona, brânză de Elveția, untdelemnuri de Nizza, Toscana și Grecia, șocolată, sardine în cutii, lichioruri, absinte, coniac, făină de Arad etc. (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 276. Băcănia „La Steagul alb“. 277. Biserica Sf. Ioan cel Mare, refăcută de Constantin Brâncoveanu, a fost de mo lată în 1893, pe locul ei ridicându-se palatul CEC-ului de pe Calea Victoriei. Biserica Zlătari a fost cu totul renovată. Biserica Domnița Bălașa nu era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]