6,018 matches
-
uităm de câte ori avem nevoie, titlul lecturii, autorul, cuvinte și expresii „frumoase” sau fragmente din textele care ne-au plăcut mai mult, denumirile personajelor care iau parte la acțiuni. De asemenea, cui îi plac poeziile, trebuie să învețe pe de rost strofe din poeziile citite și să le recite, cui îi plac povestirile, trebuie să știe să povestească cele citite. O mică listă a lecturilor recomandate copiilor poate fi aceasta: Ion Agârbiceanu: Baba Safta; La săniuș; Ciocârlia; Vasile Alecsandri: Iarna; Sfârșitul iernii
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
realizat exerciții de vorbire ritmică, condiții care au determinat copilul să adopte intonația și ritmul normal în vorbire. Odată cu obținerea unei pronunții corecte a sunetelor afectate s-a insistat pe exerciții de vorbire reflectată, pe exerciții de memorare a unor strofe, poezii, lectura după imagini, recitarea expresivă a unor texte în versuri sau proză. Terapia psihomotrică și cea logopedică au fost întregite prin educarea conduitelor sociale în vederea diminuării instabilității psihomotorii și formării autonomiei personale și sociale. 12. Evoluția pe parcursul terapiei: Ședințele
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mereu, până la sfârșitul maratonului. Să-i admirăm pe cei mai buni ca noi și să nu-i disprețuim pe cei care n-au reușit să treacă prin poarta destinului. Am socotit că e frumos să închei gândurile mele cu două strofe sublime din Boris Pasternak: Creația-i o dăruire Și nu scandal și împrumuturi. E rușinos, o nulitate, Pe buzele oricui să fluturi. Trăiește fără impostură Încât, când n-o să mai ai vreme, Să te-ndrăgească depărtarea Și viitorul să te
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
istorice - să descrie Într-o manieră simplă și clară un personaj istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene reprezentative pentru tema dată - să se integreze În activitățile de grup - să-și asume responsabilități individuale și de grup A fost o activitate În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
obține recunoașterea juridică a acestei minorități cerută de autoritatea participanților - istorici lingviști, oameni politici, militanți pentru drepturile omului. Un succes al Asociației și un merit al președintelui D. Petru Rațiu este publicarea revistei trimestriale „Scrisoare către frații Rumer”. Dăm o strofă din poeziile a doi elevi, frate și soră, Gabriela și Gabriel Vretenar, o exemplificare a dialectului istro-român după câteva cuvinte în proză. „Cire fost-a Andrei Glavina. Elu s-a născut la 30 mărtișniacu 1881 la Sușniewitza. Când ie fost
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
1962) și Delirul (Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de cunoscute. Cât de exact se va vedea imediat: Nicolae Labiș cântă iubirea solului natal, mutilat de năvălitorul străin (se citează și o strofă din Moartea căprioarei, alături de versiunea franceză: Seceta a ucis orice boare de vânt etc.; este, de altfel, și singurul citat în limba română din întreg volumul Lettres Europeennes). Cariera de poet blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
găsesc aplicabilitatea și în activitățile extracurriculare. De exemplu: CU MINGEA Explicarea jocului: Copiii stau așezați față în față, pe două linii, la distanță de un metru, cei din prima linie ținând, fiecare, câte o minge în mână. Toți copiii cântă strofa I, mergând ritmic, iar copiii din prima linie aruncă mingile la perechile din față, apoi perechile din față aruncă mingile înapoi la partenerii lor, repetând acest joc în ritmul cântecului, până la sfârșitul strofei a III-a, mergând ritmic pe loc
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
o minge în mână. Toți copiii cântă strofa I, mergând ritmic, iar copiii din prima linie aruncă mingile la perechile din față, apoi perechile din față aruncă mingile înapoi la partenerii lor, repetând acest joc în ritmul cântecului, până la sfârșitul strofei a III-a, mergând ritmic pe loc, după care începe din nou aruncarea mingilor, pe strofa a II-a. Jocul muzical poate fi repetat de mai multe ori, după plăcerea copiilor. SPUNE CUM SE CHEAMĂ FLOAREA Explicarea jocului. Un grup
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
aruncă mingile la perechile din față, apoi perechile din față aruncă mingile înapoi la partenerii lor, repetând acest joc în ritmul cântecului, până la sfârșitul strofei a III-a, mergând ritmic pe loc, după care începe din nou aruncarea mingilor, pe strofa a II-a. Jocul muzical poate fi repetat de mai multe ori, după plăcerea copiilor. SPUNE CUM SE CHEAMĂ FLOAREA Explicarea jocului. Un grup de copii stau așezați în cerc. Conducătorul jocului (profesor, învățător sau eelv) leagă la ochi pe
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,” 8. Înlocuiți în textul dat cuvintele care denumesc însușiri, cu altele cu sens asemănător. Citiți versurile nou formate. Ce observați? 9. Scoateți din ultima strofă cuvintele care rimează. Creați și voi versuri pornind de la perechile de cuvinte date. 10. Imaginează-ți că te afli în Parcul Copou lângă Teiul lui Eminescu. Scrie un dialog pe care l-ai purta cu copacul despre marele poet. *Sugestii
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Propune sinonime pentru cuvintele: cărări, crengi, străbat. 6. Scrie propoziții în care cuvântul pline să aibă sensuri diferite. 7. Construiește propoziții în care cuvintele iar și des să se ortografieze altfel decât în text. 8. Analizează verbele din a doua strofă a poeziei. 9. Ce parte de vorbire reprezintă cuvîntul "i" în "umbrai"? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul "i" să fie altă parte de vorbire învățată decât cea din text. 10. Găsește verbul cu care se înrudește fiecare substantiv de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
din partea județului Vaslui, dar renunță la cariera politică, pentru care nu avea nici o înclinație. A fost membru al societății Junimea din 1880. A debutat la „Convorbiri literare” în 1874, încă elev, semnându-și poeziile cu inițiale, iar primul volum, Câteva strofe, îi apare în 1875. Nu a făcut parte dintre junimiștii intransigenți, fiind uneori în dezacord de principii cu Titu Maiorescu. După mutarea revistei la București în 1885, în casa lui V. se întruneau junimiștii rămași la Iași. Junimist mai mult
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
normelor clasicismului, care ar împiedica dezvoltarea originalității creatoare a artistului. A prețuit în mod deosebit poezia populară, pe care o recomanda ca izvor de inspirație și mijloc de întemeiere a unei arte naționale. Autor a trei volume de versuri - Câteva strofe, Poezii (1891) și Câteva versuri (1901) -, V. are merite în dezvoltarea pastelului românesc. Spirit horațian, poetul contemplă viața cu seninătate. Natura este un refugiu și trebuie căutată pentru prospețimea-i continuă, pentru bogăția de forme ale vieții, pe care el
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
detalii fine, amuzant atunci când le descoperă, alternând condescendența cu umorul și uneori cu ironia. A tradus piesa Trecătorul de François Coppée (1890), versuri de La Fontaine, Arvers, Victor Hugo, Alfred de Musset și o povestire de L. N. Tolstoi. SCRIERI: Câteva strofe, Galați, 1875; Poezii, Iași, 1891; Formă și fond, Iași, 1894; Câteva versuri, Iași, 1901. Traduceri: [Victor Hugo, Alfred de Musset, François Coppée], în Poezii, Iași, 1891; [Arvers, La Fontaine, Victor Hugo], în Câteva versuri, Iași, 1901. Repere bibliografice: George Panu
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile pământului”, în vânturi aspre, sub stele reci. Nesiguranța perpetuă, iminența pericolului extrem, devenite mod firesc de existență, se transmit în strofe de reală, deși nu intensă, vibrație: „Curgătoare ca apele înspre adâncul mărilor,/ Viețile noastre curg și se clatină;/ Depărtarea le-ngroapă în licăritul stelelor,/ Unde nimic nu-i prea mult pentru ele”. În poemele editate după război, atenția cititorului e
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
influențat vădit de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
dat peste prima traducere, cea cu ielele lungance și vesele... hohotitoare nonstop, uimindu-mă ce-am subliniat și descoperind, la sfârșitul tomului cartonat, două fantezii scrise cu pix verde, de nereprodus aici, de însuși Hobbitul! S-ar putea salva o strofă despre iele: „Aveau fesele albe/ Și mari, și printre nalbe/ Se gâdilau la talpe,/ Lin clinchetind din salbe/ În roua clipei calpe... “ Restul e hardcore! Nu mă pot abține: „Ielele nu au chiloți./ Paianjenii, de prin borți,/ Li se uită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
se oficiau în limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai în limba română. La fel se întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fel se întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani însă, de cînd trimiseră în sat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Walzel (ritmul și metrul, imaginea, tectonica unui poem). Tehnicitatea analizei este relativă, se caută mereu stările sufletești sugerate de diverse procedee si chiar acestea sînt destul de sumare; tectonica ar consta din "lungimea versurilor, distanțarea, repetiția, solidaritatea lor și gruparea în strofe" (p. 205) ! Este totuși prima încercare teoretică apărută în România, care să conceapă o operă ca un întreg organizat pe straturi ale expresiei. Mihail Dragomirescu înțelege și el opera ca un sistem de elemente, organic integrate, ignorînd aproape cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ieșit afară, m-am așezat la masă și am scris poezia. Era între zi și noapte. Se mijea de ziuă. Am început să scriu automat parcă: Preaslăvita ta icoană/ Făcătoare de minuni. până la ultimul vers al celei de-a șaptea strofe: dă-ne-n inimă credință/ca toți să ne mântuim. Am pus creionul jos și m-am liniștit. Maica Domnului mă iertase pentru îndoială. Ceea ce mi s-a întâmplat a fost un exemplu pentru ca nimeni să nu se mai îndoiască
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
spațiul închis caragialean este cu totul altceva decât spațiul închis al literaturii absurdului sau cu acela de tip bacovian" (p. 78). Faimosul poem Plumb al lui G. Bacovia este tălmăcit subtil prin "grila" mitului lui Narcis și Echo: "Cele două strofe, de maximă concentrare, fac portretul arhetipal al lui Narcis. Acesta, descoperindu-și chipul în oglinda apei, îndrăgostit de sine, a devenit nepăsător față de strigătele iubitei Echo, simbol al alterității, al lumii supuse timpului istoric, timp semnificat de reflexia sonoră (ecoul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
epuizăm într-un articol de revistă toate întrebările și toate problemele importante pe care Theodor Codreanu le ridică în volumul Controverse eminesciene, dar ne face plăcere să întârziem măcar asupra câtorva aspecte. De exemplu, în legătură cu eliminarea de către Maiorescu a trei strofe din Luceafărul, avem dreptul să ne întrebăm dacă un mentor (care nici nu era recunoscut ca atare de Eminescu) era abilitat să intervină în creația acestuia. Maiorescu era un om de mare cultură, dar nu era un poet el însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că și un adversar al biografismului ca Paul Zarifopol are cuvinte bune despre biografiile serioase: Pare, orișicum, că a pregătit meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe, este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor, sau personajelor politice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]