6,080 matches
-
că țara nu va mai fi cunoscută ca "Muscat și Omar" și că numele va fi schimbat în "Sultanatul Oman" pentru a reflecta mai bine unitatea sa politică. Prima problemă presantă cu care Qaboos bin Said s-a confruntat ca sultan a fost o rebeliune armată comunistă din Yemenul de Sud, "Rebeliunea Dhofar" (1965-1975). În cele din urmă sultanatul a învins rebeliunea cu ajutorul șahului Iranului, a trupelor iordaniene trimise de prietenul său regele Hussein al Iordaniei, a forțelor speciale britanice și
Qaboos bin Said Al Said () [Corola-website/Science/326443_a_327772]
-
cu bijuteriile cumpărate cu banii furați de domnitor de la boieri pentru a unelti ca fiul ei să fie numit domnitor al țării. Ea se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum. Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
mâna pe bijuteriile Doamnei Haricleea, recăpătându-și averea, și să se răzbune pe aceasta. În acest scop, ea îl contactează pe Amza (Emanoil Petruț), căpetenia haiducilor, pentru a o ajuta. În același timp, Pașa din Vidin (George Constantin) află că sultanul vrea să vină cu oaste la Vidin pentru a-l ucide. La sfatul lui Maillard (Mihai Pălădescu), Pazvanoglu decide să-i dea sultanului în dar copii pentru a deveni ieniceri. Un grup de femei vin plângând la tabăra haiducilor, jeluindu
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Petruț), căpetenia haiducilor, pentru a o ajuta. În același timp, Pașa din Vidin (George Constantin) află că sultanul vrea să vină cu oaste la Vidin pentru a-l ucide. La sfatul lui Maillard (Mihai Pălădescu), Pazvanoglu decide să-i dea sultanului în dar copii pentru a deveni ieniceri. Un grup de femei vin plângând la tabăra haiducilor, jeluindu-se că pazvangiii au făcut o incursiune în sat și au răpit toți copiii mici. La Vidin se organizează o licitație cu strigare
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Dudescu (Florin Scărlătescu), pentru a pune mâna pe averea acestuia. După doi ani, domnitorul dorește să i se reînnoiască domnia, promițând lui Ahmed Pașa (Ion Finteșteanu) că îi va da 1,3 milioane de galbeni pentru ca acesta să intervină la sultan. La Istanbul se află un alt pretendent care oferise 1 milion de galbeni pentru tronul Țării Românești. Ahmed Pașa îi oferă timp pentru a strânge banii promiși până la Rusalii, în caz contrar domnitorul urmând a fi mazilit. Cu scopul de
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
A doua perioadă constituțională (ايکنجى مشروطيت دورى "İkinci Meșrûtiyyet Devri") a Imperiului Otoman a început la scurtă vreme după ce sultanul Abdülhamid al II-lea a restabilit monarhia constituțională după Revoluția Junilor Turci din 1908. În această perioadă au fost înființate o numeroase partide politice. Comitetul Unității și Progresului a reușit în această perioadă să cucerească treptat prima poziție printre partidele
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
o scrisoare de protest adresată aliaților, iar masa prezidiului Parlamentului din Constantinopol a fost acoperită cu un giulgiu negru. Revoluția Junilor Turci, care a început în provinciile balcanice, s-a răspândit rapid în întreg imperiul și l-a forțat pe sultan să anunțe repunerea în drepturi a constituției din 1876 și reconvocarea parlamentului pe 3 iulie 1908. Motivul principal al revoltei a fost politica dură a sultanului ("istibdâd" - despotism), bazată pe o rețea vastă de spioni ("hafiye"), dar o contribuție importantă
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
provinciile balcanice, s-a răspândit rapid în întreg imperiul și l-a forțat pe sultan să anunțe repunerea în drepturi a constituției din 1876 și reconvocarea parlamentului pe 3 iulie 1908. Motivul principal al revoltei a fost politica dură a sultanului ("istibdâd" - despotism), bazată pe o rețea vastă de spioni ("hafiye"), dar o contribuție importantă și-a adus-o și incapacitatea guvernării de răspuns la numeroasele intervenții ale puterilor europene în politica internă a imperiului, care puneau în primejdie suveranitatea statului
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
numeroasele intervenții ale puterilor europene în politica internă a imperiului, care puneau în primejdie suveranitatea statului. Cadrul legal a existenței regimului parlamentar otoman a fost Kanûn-ı Esâsî a primei perioade constituționale care a triumfat în 1876. În condițiile în care sultanul nu a închis nicio clipă Parlamentul otoman, în momentul restaurației constituționalismului, parlamentarii aleși cu 33 de ani mai înainte (cei care mai erau încă în viață) au fost reinvestiți cu responsabilitatea reprezentării alegătorilor. Parlamentul era compus din două camere: Senatul
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
otoman, în momentul restaurației constituționalismului, parlamentarii aleși cu 33 de ani mai înainte (cei care mai erau încă în viață) au fost reinvestiți cu responsabilitatea reprezentării alegătorilor. Parlamentul era compus din două camere: Senatul, ai cărui membri erau numiți de sultan, și Consiliul Casei Reprezentanților (Camera Deputaților), ai cărui membri erau aleși de către populație. Rația de reprezentare era de un deputat la fiecare 50.000 de bărbați plătitori de impozite, în vârstă de peste 25 de ani. Senatorii erau numiți de sultan
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
sultan, și Consiliul Casei Reprezentanților (Camera Deputaților), ai cărui membri erau aleși de către populație. Rația de reprezentare era de un deputat la fiecare 50.000 de bărbați plătitori de impozite, în vârstă de peste 25 de ani. Senatorii erau numiți de sultan. Numărul senatorilor nu putea să fie mai mare de o treime a numărului deputaților. Senatorii erau numiți pe viață și trebuiau să aibă cel puțin 40 de ani în momentul numirii. Alegerile generale urmau să fie organizate la fiecare patru
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
serie de aspecte ale „Incidentului de pe 31 martie”, care a început cu revolta unor unități militare din Istanbul, sunt încă neclare. Camera deputaților s-a întrunit două zile mai târziu într-o sesiune secret și a votat în unanimitate detronarea sultanului Abdulhamit al II-lea. Fratele mai tânăr al monarhului a devenit noul sultan, iar Hilmi Pașa a fost numit noul mare vizir. Acesta din urmă a demisionat însă pe 5 decembrie 1909, fiind urmat în funcție de Hakki Bei. Comitetul Unității și
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
unor unități militare din Istanbul, sunt încă neclare. Camera deputaților s-a întrunit două zile mai târziu într-o sesiune secret și a votat în unanimitate detronarea sultanului Abdulhamit al II-lea. Fratele mai tânăr al monarhului a devenit noul sultan, iar Hilmi Pașa a fost numit noul mare vizir. Acesta din urmă a demisionat însă pe 5 decembrie 1909, fiind urmat în funcție de Hakki Bei. Comitetul Unității și Progresului a ajuns din nou la putere. Afirmând că mișcarea contrarevoluționară a fost
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
fost numit noul mare vizir. Acesta din urmă a demisionat însă pe 5 decembrie 1909, fiind urmat în funcție de Hakki Bei. Comitetul Unității și Progresului a ajuns din nou la putere. Afirmând că mișcarea contrarevoluționară a fost organizată în fapt de sultan, care a îndemnat trupele la nesupunere pentru a putea restaura vechiul regim, ai au hotărât să pună capăt domniei acestuia. Totuși, erau puține dovezi care să-l incrimineze pe sultan. Cu toate acestea, parlamentarii au reușit să modifice constituția, împuținând
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
Afirmând că mișcarea contrarevoluționară a fost organizată în fapt de sultan, care a îndemnat trupele la nesupunere pentru a putea restaura vechiul regim, ai au hotărât să pună capăt domniei acestuia. Totuși, erau puține dovezi care să-l incrimineze pe sultan. Cu toate acestea, parlamentarii au reușit să modifice constituția, împuținând puterile palatului și debarcându-l în cele din urmă pe sultan. Puterile parlamentului au fost consolidate datorită acestor ultime schimbări. Noua constituție a interzis toate societățile secrete. Ședințele parlamentului au
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
vechiul regim, ai au hotărât să pună capăt domniei acestuia. Totuși, erau puține dovezi care să-l incrimineze pe sultan. Cu toate acestea, parlamentarii au reușit să modifice constituția, împuținând puterile palatului și debarcându-l în cele din urmă pe sultan. Puterile parlamentului au fost consolidate datorită acestor ultime schimbări. Noua constituție a interzis toate societățile secrete. Ședințele parlamentului au fost amânate cu trei luni, începând cu 27 august. În timpul acestei perioade, CUP s-a întâlnit la Salonic și și-a
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
care afirma că arestarea a cinci parlamentari este inacceptabilă. Practic, întâlnirea din 18 martie a reprezentat sfârșitul sistemului parlamentar otoman și a Parlamentului însuși, simbol al generației care visase „liberatatea eternă” ("hürriyet-i ebediye"). Britanicii au făcut în așa fel încât sultanul să fie singura autoritate existentă în imperiu. Sultanul a dat publicității propria sa versiune asupra dizolvării parlamentului pe 11 aprilie. Aproximativ 100 de politicieni otomani au fost trimiși în exil în Malta. Cea mai mare parte a restului parlamentarilor otomani
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
inacceptabilă. Practic, întâlnirea din 18 martie a reprezentat sfârșitul sistemului parlamentar otoman și a Parlamentului însuși, simbol al generației care visase „liberatatea eternă” ("hürriyet-i ebediye"). Britanicii au făcut în așa fel încât sultanul să fie singura autoritate existentă în imperiu. Sultanul a dat publicității propria sa versiune asupra dizolvării parlamentului pe 11 aprilie. Aproximativ 100 de politicieni otomani au fost trimiși în exil în Malta. Cea mai mare parte a restului parlamentarilor otomani au fugit la Ankara și au format germenele
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
100 de politicieni otomani au fost trimiși în exil în Malta. Cea mai mare parte a restului parlamentarilor otomani au fugit la Ankara și au format germenele a ceea ce avea să devină Marea Adunare Națională a Turciei. Pe 5 aprilie, sultanul Mehmed al VI-lea Vahdeddin, sub presiunea aliaților, a închis în mod oficial parlamentul otoman.
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
(20 iulie 1402 - 5 iulie 1413) "(cunoscut și ca Triumviratul otoman; în limba turcă: Fetret Devri)" a început după înfrângerea armatelor otomane conduse de sultanul Baiazid I în Bătălia de la Ankara de către împăratul mongol Timur Lenk (Tamerlan). Deși fiul lui Baiazid Mehmed Çelebi a fost confirmat ca sultan de către Timur, frații lui au refuzat să-i recunoască autoritatea. Neînțelegerile dintre cei fii ai lui Baiazid
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
și ca Triumviratul otoman; în limba turcă: Fetret Devri)" a început după înfrângerea armatelor otomane conduse de sultanul Baiazid I în Bătălia de la Ankara de către împăratul mongol Timur Lenk (Tamerlan). Deși fiul lui Baiazid Mehmed Çelebi a fost confirmat ca sultan de către Timur, frații lui au refuzat să-i recunoască autoritatea. Neînțelegerile dintre cei fii ai lui Baiazid au avut ca rezultat izbucnirea războiului civil. Interregnul a durat până pe 5 iulie 1413, când Mehmed Çelebi a ieșit învingător și a devenit
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
de către Timur, frații lui au refuzat să-i recunoască autoritatea. Neînțelegerile dintre cei fii ai lui Baiazid au avut ca rezultat izbucnirea războiului civil. Interregnul a durat până pe 5 iulie 1413, când Mehmed Çelebi a ieșit învingător și a devenit sultanul Mehmed I, monarh asupra unui imperiu unit. După moartea lui Baiazid în 1403 a izbucnit un război civil între fii fostului sultan. Fiul cel mai în vârstă, Suleyman, și-a stabilit capitala la Adrianopole, domnind asupra Bulgariei, Traciei și nordului
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
războiului civil. Interregnul a durat până pe 5 iulie 1413, când Mehmed Çelebi a ieșit învingător și a devenit sultanul Mehmed I, monarh asupra unui imperiu unit. După moartea lui Baiazid în 1403 a izbucnit un război civil între fii fostului sultan. Fiul cel mai în vârstă, Suleyman, și-a stabilit capitala la Adrianopole, domnind asupra Bulgariei, Traciei și nordului Greciei. Cel de al doilea fiu, İsa Çelebi, și-a stabilit capitala la Bursa după retragerea lui Timur Lenk din Asia Mică
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
bune în luptă a otomanilor din Rumelia, bătălia a fost câștigată în cele din urmă de Mehmed și aliații săi. În cele din urmă, Mûsa a fost ucis în luptă. În acest moment, Mehmed rămăsese singurul fiu supraviețuitor al fostului sultan Baiazid, și s-a proclamat sultan cu numele de Mehmed I.
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]
-
Rumelia, bătălia a fost câștigată în cele din urmă de Mehmed și aliații săi. În cele din urmă, Mûsa a fost ucis în luptă. În acest moment, Mehmed rămăsese singurul fiu supraviețuitor al fostului sultan Baiazid, și s-a proclamat sultan cu numele de Mehmed I.
Interregnul otoman () [Corola-website/Science/323590_a_324919]