5,576 matches
-
uzine cu care se mândrea cândva Ceaușescu agonizau fără investiții, fără nicio modernizare, fără piețe de desfacere fără niciun viitor. Mai ales după 1992, datoriile uriașe ale acestor monștri falimentari către Asigurările Sociale, buget, furnizori interni în lanț, sunt tolerate tacit, și sporesc exponențial prin îndatorarea fără speranță a întreprinderilor de stat față de băncile de stat, care, din ordinul oficialilor guvernului Văcăroiu, finanțează cu credite artificial ieftinite procese de producție fără finalitate. De credite similare beneficiază și particulari tot mai prosperi
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
celelalte trei. Uneori este descrisă ca implicând inducția, dar aceasta subestimează complexitatea sarcinii implicate. Punctul de plecare îl reprezintă lumea actorilor sociali care sunt investigați, construcția realității în care trăiesc, modul lor de conceptualizare și înțelegere a lumii sociale, cunoașterea tacită pe care o posedă. Această lume socială poate fi descoperită numai din relatările actorilor sociali. Realitatea trăită, modul în care aceștia construiesc și interpretează activitățile pe care le desfășoară împreună este încastrată în limbajul acestora. Prin urmare, cercetătorul trebuie să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării naționale. Deși încurajat de programa școlară (pe care manualul o respectă formal), autoritățile statale au reacționat defensiv în momentul în care au conștietizat pericolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate de aceea este privită cu multă îngăduință de ambii scriitori, care nu se doresc niște moraliști nedrepți, ci mai mult niște umaniști autentici. Soția lui Phoebus, asemenea altor personaje feminine din operele lui Boccaccio sau ale lui Chaucer, protestează tacit împotriva soțului gelos, găsindu-și un amant, care nu îi era cu nimic superior bărbatului de care era legată oficial, ci mai curând pentru a se simți liberă, pentru a-și oferi posibilitatea de a dispune de propria ființă după
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un acord, mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea acele resurse intelectuale capabile să învingă orgoliul și supremația bărbatului. Fiammetta pare a-și lăuda eroina mai mult pentru inteligență, decât pentru castitate, există, în această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Lavinia la Zenobia. Ultimele șase vieți înfățișate de narator se opresc asupra unor figuri feminine din Evul Mediu.624 Autorul s-a inspirat cert din cronicile vremii, dar și din autorii clasici atât de prețuiți, cum ar fi Tit Liviu, Tacit, Valeriu Maximus, Ovidiu. Tonul moralist, aproape vehement prin finalitatea pe care o urmărește, caracterizează opera. În deznodământul multor povești este notată câte o maximă sau un îndemn spre 623 „Nu cu mult timp în urmă, ilustre doamne, în timp ce m-am
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
logicianului“ asupra limbajului, acea viziune pe care o acceptase în mod neproblematic, drept o perspectivă idealizantă, care ipostaziază anumite trăsături și face abstracție de altele, cele care nu pot fi integrate în scheme simple. În Tractatus este acceptată în mod tacit supoziția că termenii generali stau pentru „genuri“, adică pentru ceea ce este comun existențelor individuale. Propriu noțiunilor ar fi, cum arăta încă Socrate, că ele rețin ceea ce este general, lăsând la o parte diferențele individuale. O mai bună percepere a folosirii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deasupra orizontului experienței curente prin elaborări teoretice, care urmăresc obiective diferite de cele ale cercetării științifice. Se presupune că, în alt fel decât marile teorii științifice, rațiunea filozofică identifică și depășește aparențe, dezvăluie corelații inaccesibile intuiției și experienței comune. Asumarea tacită sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că însăși ideea unui limbaj privat semnalează influența deformatoare pe care o are asupra modului nostru de a gândi presupunerea că funcția esențială a oricărui limbaj ar fi aceea de a numi și de a descrie.39 Acceptăm în mod tacit sau afirmăm adesea că propozițiile prin care exprimăm ceea ce simțim reprezintă descrieri. De ce este această impresie înșelătoare? „Descrierea“, în folosirea primară a cuvântului, acea folosire care este ilustrată de jocurile de limbaj ale descrierii, reprezintă o relatare care poate să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
b) gesturi ,,de citare" (citing gestures) pentru reglarea feed-back-ului la nivelul receptorului; c) gesturi de căutare (seeking gestures) a ajutorului, a relaționării; d) gesturi de reciprocitate (turn gestures), gesturi prin care se răspunde sau se solicită un răspuns 121. Stabilind tacit anumite reguli cu caracter de rutină, profesorul condiționează elevii să le respecte prin intermediul unor gesturi specifice. De exemplu, după ce a intrat în sala de clasă, profesorul ocupă o poziție centrală, condiționând elevii să rămână în așteptare până când inițiează interacțiunea cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care purifică.” (N. Iorga) „Pasiunile” nu sînt bune sau rele prin natura lor, prin ele Însele: ele ne Înalță sau ne Înjosesc, În funcție de ce orientare le dăm, În funcție de felul cum ne folosim de ele. „În focul Încercării izbutesc adesea - spune Tacit - gînduri pe care cei mai cutezători le-ar socoti nesăbuite”; „Focul Întărește Întotdeauna ce nu poate distruge.” (Oscar Wilde) * „Pentru nimic nu cheltuim atîta forță ca pentru lucrurile pentru care avem o slăbiciune.” (Lucian Blaga) Nu trebuie să ne mire
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prezența unei anumite disponibilități sufletești, ci și pentru că presupune o artă În a-l acorda: „Binefacerea atinge perfecțiunea atunci cînd se ascunde atît de bine, Încît cel obligat nu se simte inferior binefăcătorului” (H. de Balzac). Într-un mod similar, Tacit observa: „Binefacerile sînt agreabile atîta timp cît credem că le putem răsplăti: dincolo de aceasta, recunoștința cedează locul urii”. * „Între a face rău și a face bine nu este altă deosebire, decît În pacea sau neliniștea conștiinței; truda este aceeași.” (H.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
legat de practica socială) pe care Îl numește principiul cooperării. Întregul demers interpretativ are ca punct de plecare, ca premisă fundamentală, faptul că, În procesul de comunicare, fiecare participant, urmărind să-și atingă anumite scopuri, acceptă să respecte, În mod tacit, anumite reguli: „Intervenția ta În conversație trebuie să fie conformă cu scopul sau direcția acceptată de desfășurare a schimbului verbal la momentul intervenției” (traducerea mea). Acest principiu este privit ca o instanță psihologică, extralingvistică la care este trimisă semnificația literală
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Înseamnă că, de pildă, dacă Într-un text pe care Îl avem de transcris constatăm folosirea greșită a virgulei sau absența acesteia din poziții unde era absolut necesară (de exemplu, Înainte de dar, iar, Însă, ci), vom pune virgula În mod tacit. În felul acesta, textul cu pricina nu numai că nu are nimic de pierdut, dar poate câștiga În precizie și nuanțare. Detalii În legătură cu aplicarea principiilor adoptate: - a se păstrează În: barbat, daca, pacat, tatar atunci când corespunde unei pronunțări regionale (am
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
condiții, escaladarea relațiilor conflictuale poate fi împiedicată atunci când părțile descoperă faptul că au valori comune. f. Nerespectarea normelor (explicite sau implicite) Precum știm, unele norme sunt formulate explicit (de exemplu, "Fumatul interzis!"; "Închideți, vă rog, telefonul mobil!" etc.), altele sunt tacite (de exemplu: comportamentele în locurile aglomerate, în sala de clasă, răspunsul la salut etc.). Conștient sau nu, sistematic sau accidental încălcăm normele. În felul acesta, lezăm/aducem atingere confortului și siguranței celuilalt care le respectă. De aceea, acolo unde și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Hitle r un adevăr nou sau măcar o minciună nouă în lume? Răspunsul l‐a formulat G. Gobineanu. Superioritatea nemților a proclamat‐o Chamberlain. Wille zur Macht și disprețul milei a filosofat‐o Nietesche. Sălbăticia și brutalitatea teutonă e milenară (Tacit). N‐a creat‐ o Hitler. Antisemitismul a fost un permanent mijloc de diversiune în mâna guvernelor tuturor națiunilo r. „Drang nacht osten” și „Spațiul vital” e un vis secular al n emților și nu numai a lor. Nu Hitler i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alcoolismul. Astfel, sunt numeroase situațiile în care alcoolismul unuia dintre părinți (de foarte multe ori, al tatălui) provoacă separarea de celălalt. Totuși, sunt și cazuri în care alcoolismul bărbatului nu conduce neapărat la divorț, ci mai degrabă la o suferință tacită a femeii și copiilor - care poate fi evaluată ca o componentă a codependenței (vezi considerațiile teoretice). Copiii sunt instruiți de mamă să nu divulge situația din casă, să nu primească vizite pentru ca ceilalți să cunoască situația materială sau condițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dezvoltarea sistematică a acestui domeniu prin studiile lui W. Wundt și E. Cassirer. G. Gusdorf specifică, atunci când vorbește de istoria psihologiei, că au existat în paralel preocupări de psihologie în sfera filozofiei, moralei, religiei, culturii, menționând în sensul acesta pe Tacit și Plutarh, Platon și Aristotel, Cicero, Seneca, Epictet și Marc Aureliu, Theophrast, Montaigne și La Bruyère, Rousseaux și Wieland, Pascal, Déscartes etc. Nu poate fi înțeleasă apariția și evoluția psihiatriei clinice și, ulterior, a psihopatologiei, precum și a psihanalizei și psihoterapiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factură predominant medicală sau medico-psihologică, ce vedeau în nebunie o alterare a spiritului, o schimbare patologică a persoanei umane, sub diferite aspecte. Interesant și semnificativ pare faptul că ambele opinii au existat permanent în paralel, acceptându-se reciproc, în mod tacit, adesea chiar completându-se sau suprapunându-se până la a se confunda una cu alta. Exemplul cel mai semnificativ, în sensul acesta, ne este oferit de psihozele experimentale. Dar până la analiza aspectului pur științific, vom insista asupra etapelor care l-au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ca autori dramatici. Am învățat la școala lumii, scrie Caragiale. Cealaltă învățătură, a cărților, o privește cu rezerve, ca și pe posesorii ei, rămași numai la ea, pedanți de toate categoriile și tipurile doctorale. Scriitorul își alege exemplele din Tacit, Dante, Shakespeare și Molière, din Schiller și Goethe. Clasicii însă nu îi sunt necunoscuți. În special repertoriul teatral îi este foarte familiar. Traduce din Cervantes, Charles Perrault, Edgar Poë și Mark Twain. Caută motive în vechii povestitori, în Machiavelli și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de evaluare; e vorba de structuri cognitive durabile, de scheme de acțiune care orientează perceperea situației și, deci, răspunsul adecvat. Habitus desemnează "simțul practic", ceea ce e de făcut într-o situație dată. Este "abilitatea de a pune în practică legile tacite de funcționare a cîmpului." În sport, acest lucru se numește simțul jocului. Produs al socializării, habitus este o structură mentală rezultînd din interiorizarea, de către agent, a structurilor obiective ale cîmpului social în care intervine. Așa arată limbajul acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sale a făcut ca argumentul păcii democratice să fie remarcabil de rezistent în fața criticilor. Cu toate acestea, argumentul exclude o serie de întrebări fundamentale despre dominația realismului ca explicație generală a sistemului internațional. În mod ironic, susținătorii păcii democratice sprijină tacit o structură de cercetare din interiorul disciplinei în ansamblu, care nu favorizează școala liberală. Date fiind promisiunile conținute în enunțurile păcii democratice, de a constitui un obstacol în calea hegemoniei realismului, pare nepotrivit acest deznodământ al programului de cercetare pe
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dispute privind comerțul, competiția industrială fiind acerbă mai ales în domeniul producției de automobile (Inoguchi, 1991; Lehmann, 1992). Evoluția relațiilor dintre Japonia și Europa a erodat și mai mult relațiile SUA-Japonia. Între europeni și japonezi s-a format o alianță tacită în timpul disputei asupra pieselor auto dintre SUA și Japonia (Nuttal, 1996, p. 120). În mod similar, europenii au subminat SUA în dezvoltarea avioanelor de vânătoare, vânzând japonezilor tehnologie avansată la un preț scăzut (Inoguchi, 1993, p. 80). Tensiunile din relațiile
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
monedă de schimb ... cu care să reducă asperitățile din relația [cu SUA], sau să obțină concesii în probleme mai importante, cum ar fi Taiwan" (Rynhold, 1996, p. 109; vezi și Wallerstein, 1996, p. 64). Un astfel de comportament reflectă recunoașterea tacită a normelor MTCR. Aderarea Chinei la Tratatul de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBT) în iunie 1996 poate să ofere dovezi și mai puternice în favoarea predicțiilor instituționaliste. În timp ce China a desfășurat un test nuclear în 1995, acceptarea unui CTBT de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în sensul implicării prin cooperare. Japonia participă în instituții multilaterale regionale, iar rolul ei în regimurile globale importante poate fi caracterizat în general drept unul de sprijin. În ciuda capacităților în creștere ale Chinei, ea este atrasă către acceptarea cel puțin tacită a regimurilor regionale și globale de cooperare economică și în domeniul securității. Acest fapt reflectă parțial beneficiile pe care China urmează să le dobândească prin participarea în astfel de instituții. De asemenea, se poate să fie nevoie de anumite explicații
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]